Dud alb și dud negru (Morus alba, Morus nigra): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Dudul alb (Morus alba) și dudul negru (Morus nigra) sunt pomii cu dude, fructe mici, cărnoase și dulci, albe sau negre-roșietice, și cu frunzele din care se hrănesc viermii de mătase.¹ Dudul alb a venit din China, iar dudul negru din vestul Iranului.² Frunzele de dud alb sunt folosite azi mai ales pentru glicemie: studiile, făcute mai ales cu extracte, arată o scădere a zahărului din sânge de după masă, nu un tratament.^{3, 4} Mai jos afli cum îi deosebești, dacă e corect dud sau agud, ce conțin frunzele și dudele, ce spun studiile și cum se folosesc fără riscuri.

Ce este dudul

Dudul e un pom din familia Moraceae, aceeași cu a smochinului.⁵ Genul Morus are aproximativ 16 specii, după Flora Chinei, sau 10, după Flora Americii de Nord. Ele cresc în zonele temperate ale lumii, dar și în munții din Africa tropicală, din Indonezia și din America de Sud.^{2, 5} Numele latin vine de la morum, cuvântul latinesc pentru dudă.⁵

La noi cresc două specii. Dudul alb (Morus alba) e originar din centrul și nordul Chinei și se cultivă azi în toată lumea. Dudul negru (Morus nigra) e originar din vestul Iranului.² În Europa se cultivă mult pentru fructe și s-a sălbăticit pe alocuri în sud.⁵ Dicționarele românești îi dau pe amândoi ca pomi aduși și cultivați la noi: dudul alb pentru frunze și pentru dudele albe, dudul negru pentru dudele lui gustoase.¹

Ca multe plante din familia lui, dudul are un suc lăptos, latexul, care curge din frunze când le rupi.^{5, 6} Frunzele lui sunt hrana viermilor de mătase, iar fructele se mănâncă.²

Din magazinul Hypericum: Ceai Dud vrac.

Cum arată dudul

Dudul alb e un arbust sau un pom de 3-10 m, uneori până la 15 m, cu scoarța cenușie sau brun-roșcată, crăpată puțin adânc. Dudul negru ajunge la cel mult 10 m și are scoarța brun-închisă.^{2, 5} Amândoi își pierd frunzele toamna.⁵

Cum îl recunoști

• Sucul lăptos: frunzele rupte lasă să curgă un suc alb, ca laptele.^{5, 6}
• Frunzele: alterne, ovale sau lat-ovale, cu marginea dințată și cu 3-5 nervuri mari care pornesc de la bază. Pot fi întregi sau cu lobi adânci.^{2, 5} La dudul alb au de obicei 5-15 cm, iar la unele varietăți până la 30 cm.²
• Florile: mici, verzui, strânse în amenți, spice scurte și cilindrice. Florile bărbătești și cele femeiești stau în amenți separați, pe același pom sau pe pomi diferiți.^{5, 2, 6}
• Fructele: dudele, de 1-2,5 cm, sunt fructe compuse. Fiecare bobiță din dudă vine dintr-o floare femeiască, al cărei caliciu s-a umflat și a devenit cărnos, cu un fruct mic, cu o singură sămânță, înăuntru.^{5, 2}
• Culoarea dudelor: la dudul alb, dudele sunt roșii cât sunt necoapte, iar coapte pot fi negre, violet sau aproape albe. La dudul negru sunt negre-violet.^{5, 2}

Dud alb sau dud negru?

Numele lor vin de la culoarea dudelor, dar culoarea înșală: dudul alb poate avea și dude negre.^{1, 5, 2} Flora Americii de Nord notează că dudul negru a fost trecut de mai mulți autori în florele americane, se pare, din cauza unor duzi albi cu fructe închise la culoare.⁵

Surse: Flora of China, 2003; Flora of North America, 1997; dexonline, după Dicționarul dendrofloricol; Agenția Europeană a Medicamentului.^{2, 5, 1, 7}

În America de Nord mai crește dudul roșu (Morus rubra), o specie locală, cu frunze mari, de obicei aspre pe față, și dude negre sau violet-închis, de 2,5-4 cm.^{5, 1} Un semn mai bun decât culoarea dudelor e frunza: lucioasă și netedă la dudul alb, aspră la pipăit la dudul negru.

Unde crește dudul

Dudul alb e originar din centrul și nordul Chinei, dar azi se cultivă în toată lumea.² Frunzele lui sunt hrana firească a viermilor de mătase, așa că a fost plantat pe scară largă în toată lumea, pentru industria mătăsii.⁶ Dudul negru vine din vestul Iranului și se cultivă pentru fructe.^{2, 5}

• Se sălbăticește ușor. În America de Nord, unde a fost adus în secolul al XVII-lea, dudul alb crește azi în aproape toate statele, pe terenuri virane, la marginea pădurilor și de-a lungul gardurilor, până la 1.500 m.^{5, 6}
• Îl răspândesc animalele. Dudele sunt mâncate de păsări, vulpi, ratoni și veverițe, care îi răspândesc semințele. Multe semințe cad însă chiar sub pom.⁶
• Se reface din rădăcini. După tăiere, dudul poate da lăstari din ciot, din rădăcini sau din bucăți de ramuri îngropate în pământ.⁶
• Înflorește primăvara. În China, dudul alb înflorește în aprilie-mai, iar dudele se coc din mai până în august.² Dicționarul dendrofloricol îi dă pe amândoi înflorind la sfârșitul primăverii.¹

La noi, duzii sunt pomi de curte și de uliță, cunoscuți de mult. În literatura română apar „înalții duzi din fundul grădinii”, la Anghel, și „frăgarul din uliță”, la Goga.¹

Dud sau agud? Denumiri populare și nume în alte limbi

Amândouă sunt corecte. „Dud” e forma din dicționarele literare, cu pluralul „duzi”. „Agud”, cu pluralul „aguzi”, e numele regional din Moldova. Fructul se numește „dudă”, iar în Moldova, „agudă”.¹

„Dud” vine din turcescul dut, care vine la rândul lui din persană. „Agud” vine dintr-un cuvânt slav, agoda, înrudit cu sârbescul jagoda, „fragă”, iar „frăgar”, numele dudului în Ardeal și în Banat, vine de la „frag”.¹ Așa că două dintre numele românești ale dudului îl leagă de fragă. Scriban lega de numele rusesc al dudului, tut, și numele fostului județ Tutova.¹

Cuvintele sunt vechi. „Agud” apare deja în Cazania lui Varlaam, din 1643, iar „dudă”, în Biblia din 1688. „Frăgar” e trecut într-un vechi dicționar latin-român, Anonymus Caransebesiensis, cu „fregar alb” pentru Morus alba și „fregar negru” pentru Morus nigra. „Dud” apare mai târziu, la Iordache Golescu.¹ În engleză, dudului alb i se spune și silkworm mulberry, „dudul viermilor de mătase”.⁵

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Flora of China, pentru numele chinezești.^{1, 8, 2}

Ce parte se folosește

De la dud se folosesc mai ales frunzele și fructele. Frunzele hrănesc viermii de mătase și s-au dat și animalelor ca furaj, iar din fructe se fac multe produse alimentare.⁹

• Frunzele: pentru ceai și pentru extracte. Într-un studiu din Japonia, frunzele tinere din vârful ramurilor, culese vara, au avut cel mai mult DNJ.¹⁰
• Dudele: se mănâncă proaspete sau uscate. Dudele albe uscate s-au măcinat și ca făină.⁶
• Lăstarii tineri: s-au gătit ca legumă.⁶
• Scoarța și ramurile: în China, fibrele din scoarță se folosesc la textile și la hârtie, iar scoarța, ca leac.² Din ramuri s-a făcut un comprimat testat ca medicament pentru diabet, despre care afli mai jos.¹¹
• Latexul: sucul lăptos e toxic pentru om și irită pielea.⁶

Frunzele se pot folosi și la vopsit: în Turcia, din ele se face o vopsea galbenă.⁶

7 lucruri surprinzătoare despre dud

1. Are una dintre cele mai rapide mișcări din natură. În 2006, cercetătorii au filmat florile unui dud alb bărbătesc. Staminele stau îndoite în boboc, iar când aerul e uscat se îndreaptă brusc, în mai puțin de 25 de milionimi de secundă, și aruncă petalele înapoi cu peste jumătate din viteza sunetului. Autorii au numit-o cea mai rapidă mișcare observată până atunci în biologie.¹²
2. Frunzele lui otrăvesc omizile. Latexul din nervurile frunzelor are alcaloizi care imită zaharurile, de aproximativ 100 de ori mai concentrați decât în frunza întreagă. Pentru omizile altor fluturi sunt foarte toxici.¹³ Viermele de mătase le rezistă, iar o explicație e o enzimă de digerat zahărul pe care acești alcaloizi nu o blochează.¹⁴
3. I se spunea cel mai înțelept dintre copaci. Pliniu cel Bătrân explica de ce: dudul înmugurește ultimul dintre pomii cultivați, abia după ce trec gerurile. Tot el scria că, odată pornit, înfrunzește într-o singură noapte.¹⁵
4. În legendă, dudele erau albe. În Metamorfozele lui Ovidiu, Pyramus și Thisbe își dau întâlnire sub un dud încărcat cu fructe albe ca zăpada. Sângele lui Pyramus le înnegrește, iar zeii împlinesc rugămintea lui Thisbe: de atunci, dudele coapte sunt negre.¹⁶
5. O colonie americană a dat o lege pentru duzi. În 1624, adunarea coloniei Virginia a cerut fiecărui bărbat să planteze cel puțin patru duzi albi, ca să pornească o industrie a mătăsii. Pe la 1830, estul Statelor Unite a trecut printr-o adevărată „manie a dudului”.⁶
6. O dudă e un buchet de flori. Fiecare bobiță din dudă vine dintr-o floare separată, cu propriul ei fruct mic.⁵ Într-un studiu din Kansas, o dudă de dud alb avea în medie 22 de semințe, iar dudele stăteau pe pom doar aproximativ 3 zile.⁶
7. Dudul alb îl poate face să dispară pe cel american. În America de Nord, dudul alb se încrucișează cu dudul roșu, specia locală. În Ontario, hibrizii seamănă mai mult cu dudul alb, iar cercetătorii se tem că dudul roșu ar putea dispărea local.⁶

Ce conțin frunzele și dudele

Frunzele de dud au mai multe proteine decât alte legume cu frunze și conțin calciu, potasiu, vitamina C, flavonoide, acizi fenolici și alcaloizi precum DNJ.¹⁸ Dudele au zaharuri și vitamina C, iar cele negre și antociani, pigmenții violet-negri.^{19, 20}

Surse: Thaipitakwong și colab., 2018, pentru frunze; USDA FoodData Central, pentru dudele crude; Skrovankova și colab., 2022, pentru 20 de soiuri de dud negru din Turcia.^{18, 19, 20}

Cifrele descriu frunza uscată și fructul proaspăt, nu cana de ceai. În produsele din dud din comerț analizate de cercetători, DNJ era de doar aproximativ 0,1%, adică 100 mg la 100 g.¹⁰ Mult mai concentrați sunt alcaloizii de acest tip în latexul care curge din nervurile frunzelor.¹³

DNJ, substanța din frunza de dud

DNJ, adică 1-deoxinojirimicina, e un alcaloid din frunza de dud cu o formă asemănătoare cu a glucozei. Din cauza acestei asemănări, ocupă locul zaharurilor în enzimele din intestin care le desfac, mai ales în cea care desface zahărul obișnuit. Zaharurile sunt digerate și absorbite mai greu.¹⁸

• În eprubetă: DNJ a blocat enzima care desface zahărul la fel de puternic ca voglibosa, un medicament pentru diabet.¹⁸
• Doza din studii: la voluntari sănătoși, glicemia de după zahăr a scăzut cu 12 și cu 18 mg de DNJ, luate chiar înainte de 50 g de zahăr.¹⁰ Într-un alt studiu, 12 mg au fost cea mai mică doză cu efect.²¹
• Momentul contează: DNJ lucrează în intestin, pe zaharurile din masă. De aceea, în studii, extractul s-a luat odată cu zahărul sau cu mesele.^{10, 22, 23}
• Și ora din zi: într-un studiu pe 12 tineri, extractul a scăzut glicemia după o masă luată la ora 18, dar nu și după aceeași masă luată la ora 8.²⁴

Cât DNJ are o frunză depinde de soi, de anotimp și de locul frunzei pe ramură.^{10, 18} Așa că o cană de ceai de dud nu are o doză cunoscută de DNJ.

Ce spun studiile

Dudul, mai ales frunza, a fost testat pe oameni în mai multe studii randomizate: o sinteză din 2017 a găsit 13, iar una din 2023, 12. Cele mai multe au fost mici și scurte și au folosit mai ales extracte sau pulbere de frunze.^{3, 25} Unele au fost finanțate de producătorii extractelor.²²

Surse: Phimarn și colab., 2017; Cui și colab., 2023; Thaipitakwong și colab., 2020; Qu și colab., 2021.^{3, 25, 21, 11}

Glicemia de după masă

Efectul cel mai constant apare imediat după masă. Într-un studiu făcut la Oxford Brookes University, 38 de voluntari sănătoși au băut 75 g de zahăr cu sau fără extract din frunze de dud alb. Cu extract, creșterea glicemiei a fost cu 42% mai mică, iar cea a insulinei cu 40% mai mică. Studiul a fost finanțat de producătorul extractului.²²

Sinteza din 2017 a găsit o scădere a glicemiei la 30, 60 și 90 de minute după masă.³ O altă sinteză, din 2022, a conchis că dudul poate reduce glicemia și insulina de după masă, dar că datele nu ajung pentru a spune că e o metodă eficientă de scădere a glicemiei.⁴

Pe termen lung

Aici rezultatele sunt mai slabe. În sinteza din 2017, glicemia pe nemâncate, hemoglobina glicată și grăsimile din sânge nu au fost diferite de cele din grupurile de comparație.³ Sinteza din 2023, cu 12 studii și 615 participanți, a găsit scăderi mici: 0,47 mmol/l la glicemia pe nemâncate și 2,92 mmol/mol la hemoglobina glicată. Au fost mai clare după cel puțin 8 săptămâni și la cei cu glicemia deja mare.²⁵

În SUA, un studiu-pilot cu placebo a dat extract din frunze de dud de 3 ori pe zi, la mese, timp de 3 luni, la 24 de pacienți cu diabet de tip 2 care luau deja medicamente. Doar 17 au terminat studiul. Glicemia măsurată acasă după masă a scăzut cu 18% față de placebo, dar hemoglobina glicată nu a fost diferită.²³

În Thailanda, la adulți cu obezitate și cu glicemia la limită, 12 săptămâni de frunze de dud, dozate după DNJ, au scăzut puțin glicemia pe nemâncate, cu 3,86 mg/dl, și hemoglobina glicată, cu 0,11%, față de începutul studiului. Toleranța la glucoză nu s-a îmbunătățit.²¹

Un medicament din ramuri de dud

În China s-a testat un comprimat cu alcaloizi extrași din ramurile de dud. Într-un studiu pe 600 de pacienți cu diabet de tip 2, timp de 24 de săptămâni, hemoglobina glicată a scăzut cu 0,93% cu acest comprimat și cu 0,87% cu acarboză, un medicament pentru diabet. Tulburările digestive au fost mai rare decât cu acarboza.¹¹ O sinteză din 2025, cu 1.178 de pacienți, a confirmat că acești alcaloizi scad hemoglobina glicată mai mult decât placeboul, dar a cerut prudență, din cauza diferențelor dintre studii și a riscului de erori.²⁶

E vorba însă de un comprimat cu alcaloizi extrași și dozați, testat ca medicament, nu de ceai.

Pe animale

La animalele cu diabet, frunzele de dud au adus glicemia și insulina aproape de normal și au refăcut în parte celulele pancreasului care produc insulina.¹⁸ Rezultatele pe animale nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Frunza de dud nu tratează diabetul și nu înlocuiește medicamentele, dieta sau mișcarea recomandate de medic.

Precauții și siguranță

Dudul nu are o evaluare europeană de siguranță, deci nici o doză recunoscută sau recomandări oficiale pentru sarcină, alăptare și copii. În studiile de câteva săptămâni sau luni, extractele din frunze au fost în general bine tolerate.^{3, 27} Într-un studiu din Japonia, 48 de adulți sănătoși au fost împărțiți în două grupuri: unii au băut timp de 4 săptămâni, de 3 ori pe zi, un ceai verde cu 550 mg de extract de frunze de dud, ceilalți același ceai fără extract. Nu au apărut reacții adverse.²⁷

• Medicamentele pentru diabet: și frunza de dud scade glicemia de după masă, iar alcaloizii din ramurile de dud au lucrat mai bine împreună cu medicamentele decât medicamentele singure.^{3, 26} Cine ia medicamente pentru diabet sau insulină vorbește întâi cu medicul și nu oprește tratamentul.
• Stomacul și intestinul: balonarea, gazele și scaunele moi au fost efectele adverse cele mai frecvente.²¹
• Rinichii: în studiul-pilot de 3 luni din SUA, creatinina, un marker al funcției rinichilor, a crescut cu 15%.²³ E un singur studiu mic, dar cine are o boală de rinichi întreabă medicul.
• Alergia: dudul poate da alergii respiratorii, urticarie și, rar, reacții grave după dude. Riscul e mai mare la cei alergici la polenul de mesteacăn, de paracherniță sau de măslin.^{28, 29} Unii alergici la smochine reacționează și la dude.³⁰
• Sucul lăptos și dudele necoapte: latexul irită pielea, iar dudele necoapte pot irita stomacul și pot da agitație și chiar halucinații. Se mănâncă doar dudele bine coapte.⁶

Cine ia medicamente pentru diabet nu adaugă frunze de dud fără să vorbească întâi cu medicul.

Ce spune legea

Dudul nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului. Genul Morus nu apare nici în lista substanțelor din plante ale Agenției, nici cu monografie, nici în lucru.⁷ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru dud.³¹

În România, Morus e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.³²

Ceaiurile și suplimentele cu dud sunt alimente, nu medicamente. Comprimatul din ramuri de dud testat în China e altceva: un produs testat ca medicament, cu alcaloizi extrași și dozați.¹¹

Dudul de-a lungul timpului

Frunzele de dud hrănesc viermii de mătase din vremuri străvechi.¹³ În China, frunzele se folosesc pentru viermi, fibrele din scoarță pentru textile și hârtie, iar scoarța ca leac.²

În Europa, dudul era cunoscut încă din Antichitate. Pliniu cel Bătrân scria că i se spune cel mai înțelept dintre copaci, iar Ovidiu a pus sub un dud povestea lui Pyramus și Thisbe.^{15, 16} Pentru mătase, dudul alb a fost plantat în toată lumea, iar în America a ajuns încă din secolul al XVII-lea.⁶

În America, colonia Virginia a cerut în 1624 fiecărui bărbat să planteze cel puțin patru duzi albi. Pe la 1830, în estul Statelor Unite a urmat o „manie a dudului”, oprită la sfârșitul deceniului de iernile grele, în nord, și de boli, în sud.⁶

La noi, creșterea viermilor de mătase e atestată din secolul al XIV-lea. În 1852 exista o pepinieră de duzi la Pantelimon, iar în 1894 ministrul agriculturii, P.P. Carp, a făcut un plan de relansare a sericiculturii, cu un capitol despre cultura dudului. Din 1906, stațiunea sericicolă de la Cotroceni, mutată în 1916 la Băneasa, a avut și o pepinieră de duzi.¹⁷

În 1977, România era printre cei mai mari producători de mătase din Europa, iar la sate se strângeau frunze de dud pentru viermi. După 1990, multe unități s-au desființat, iar plantațiile de duzi nu au fost păstrate. Din 2009, sericicultura e în declin total. În 2020 se mai păstra doar fondul genetic, cu aproape 60 de soiuri de dud.¹⁷

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu dud

Până aici ai citit despre dud. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru dud nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată.^{7, 31} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Ceaiul de frunze de dud nu înlocuiește tratamentul pentru diabet.

Ceai Dud

• 100% frunze de dud (Morus alba și Morus nigra), din flora spontană
• Vrac, 30 g, frunze tinere, culese în mai-iunie
• Pe etichetă: infuzie din 1 lingură de frunze la 200 ml de apă clocotită, 15-20 de minute acoperit; 2-3 căni pe zi
• Pentru frunzele de dud nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană

8,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Cum se folosește

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Dud, vrac	Infuzie din 1 lingură de frunze la 200 ml de apă clocotită, 15-20 de minute acoperit; 2-3 căni pe zi	Cure de cel mult 3 luni, apoi cel puțin o lună de pauză

Modul de folosire este cel de pe eticheta produsului. Frunzele de dud nu au o doză stabilită în Uniunea Europeană. Cine ia medicamente pentru diabet vorbește întâi cu medicul.

Întrebări frecvente

Referințe

1. dexonline.ro, articolele „dud”, „dudă”, „agud”, „agudă”, „frăgar” și „borangic”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, Dicționarul limbii române literare vechi, Dicționar dendrofloricol (1989), dicționarele lui Scriban, Șăineanu și Cioranescu, Dicționarul de sinonime și DOOM 3.
2. Wu Z., Zhou Z.K., Gilbert M.G. Morus, Morus alba și Morus nigra, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 5, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2003, efloras.org.
3. Phimarn W., Wichaiyo K., Silpsavikul K., Sungthong B., Saramunee K. A meta-analysis of efficacy of Morus alba Linn. to improve blood glucose and lipid profile. European Journal of Nutrition, 2017, 56(4):1509-1521.
4. Jeong H.I., Jang S., Kim K.H. Morus alba L. for blood sugar management: a systematic review and meta-analysis. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2022, 2022:9282154.
5. Wunderlin R.P. Moraceae, Morus, Morus alba și Morus rubra, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
6. Stone K.R. Morus alba, white mulberry, în Fire Effects Information System, U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Rocky Mountain Research Station, Fire Sciences Laboratory, 2009.
7. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 30 septembrie 2026.
8. GBIF Secretariat. Morus alba L. și Morus nigra L., GBIF Backbone Taxonomy, numele comune în alte limbi, gbif.org, consultat în septembrie 2026.
9. Chan E.W.C., Lye P.Y., Wong S.K. Phytochemistry, pharmacology, and clinical trials of Morus alba. Chinese Journal of Natural Medicines, 2016, 14(1):17-30.
10. Kimura T., Nakagawa K., Kubota H. și colab. Food-grade mulberry powder enriched with 1-deoxynojirimycin suppresses the elevation of postprandial blood glucose in humans. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2007, 55(14):5869-5874.
11. Qu L., Liang X., Tian G. și colab. Efficacy and safety of mulberry twig alkaloids tablet for the treatment of type 2 diabetes: a multicenter, randomized, double-blind, double-dummy, and parallel controlled clinical trial. Diabetes Care, 2021, 44(6):1324-1333.
12. Taylor P.E., Card G., House J., Dickinson M.H., Flagan R.C. High-speed pollen release in the white mulberry tree, Morus alba L. Sexual Plant Reproduction, 2006, 19(1):19-24.
13. Konno K., Ono H., Nakamura M. și colab. Mulberry latex rich in antidiabetic sugar-mimic alkaloids forces dieting on caterpillars. Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA, 2006, 103(5):1337-1341.
14. Daimon T., Taguchi T., Meng Y. și colab. Beta-fructofuranosidase genes of the silkworm, Bombyx mori: insights into enzymatic adaptation of B. mori to toxic alkaloids in mulberry latex. Journal of Biological Chemistry, 2008, 283(22):15271-15279.
15. Pliniu cel Bătrân. Istoria naturală, cartea a XVI-a, capitolul 41, în traducerea engleză a lui John Bostock și H.T. Riley, Londra, 1855, Perseus Digital Library, Tufts University.
16. Ovidiu. Metamorfoze, cartea a IV-a, versurile 55-166, textul latin și traducerea engleză a lui Brookes More (1922), Perseus Digital Library, Tufts University.
17. Șonea C.G., Stoican M., Șonea A.C., Tăbîrcă A.I. Bioeconomic management of biodiversity of sericulture genetic resources in the context of sustainable development in Romania, în Lumen Proceedings, vol. 14, IBMAGE 2020, Editura LUMEN, Iași, 2020, p. 524-537.
18. Thaipitakwong T., Numhom S., Aramwit P. Mulberry leaves and their potential effects against cardiometabolic risks: a review of chemical compositions, biological properties and clinical efficacy. Pharmaceutical Biology, 2018, 56(1):109-118.
19. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. Mulberries, raw, FoodData Central, SR Legacy, FDC ID 169913, 2019.
20. Skrovankova S., Ercisli S., Ozkan G. și colab. Diversity of phytochemical and antioxidant characteristics of black mulberry (Morus nigra L.) fruits from Turkey. Antioxidants, 2022, 11(7):1339.
21. Thaipitakwong T., Supasyndh O., Rasmi Y., Aramwit P. A randomized controlled study of dose-finding, efficacy, and safety of mulberry leaves on glycemic profiles in obese persons with borderline diabetes. Complementary Therapies in Medicine, 2020, 49:102292.
22. Thondre P.S., Lightowler H., Ahlstrom L., Gallagher A. Mulberry leaf extract improves glycaemic response and insulaemic response to sucrose in healthy subjects: results of a randomized, double blind, placebo-controlled study. Nutrition & Metabolism, 2021, 18(1):41.
23. Riche D.M., Riche K.D., East H.E., Barrett E.K., May W.L. Impact of mulberry leaf extract on type 2 diabetes (Mul-DM): a randomized, placebo-controlled pilot study. Complementary Therapies in Medicine, 2017, 32:105-108.
24. Takahashi M., Mineshita Y., Yamagami J. și colab. Effects of the timing of acute mulberry leaf extract intake on postprandial glucose metabolism in healthy adults: a randomised, placebo-controlled, double-blind study. European Journal of Clinical Nutrition, 2023, 77(4):468-473.
25. Cui W., Luo K., Xiao Q. și colab. Effect of mulberry leaf or mulberry leaf extract on glycemic traits: a systematic review and meta-analysis. Food & Function, 2023, 14(3):1277-1289.
26. Chen G., Yang R., Yang X. și colab. Mulberry twig alkaloids for type 2 diabetes mellitus: a systematic review and meta-analysis. Frontiers in Pharmacology, 2025, 16:1475080.
27. Yasumoto K., Hoshiko H., Sekiguchi N., Obata H., Takara T. Safety evaluation of a beverage containing mulberry leaf extract. Bioscience, Biotechnology, and Biochemistry, 2022, 86(4):519-527.
28. Papia F., Incorvaia C., Genovese L., Gangemi S., Minciullo P.L. Allergic reactions to genus Morus plants: a review. Clinical and Molecular Allergy, 2020, 18:1.
29. Choi J.H., Sim J.K., Oh J.Y. și colab. An IgE-mediated allergic reaction caused by mulberry fruit. Allergy, Asthma & Immunology Research, 2015, 7(2):195-198.
30. Caiaffa M.F., Cataldo V.M., Tursi A., Macchia L. Fig and mulberry cross-allergy. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 2003, 91(5):493-495.
31. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
32. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai diabet sau iei medicamente pentru glicemie, discută cu medicul înainte de a folosi frunze de dud.