Sfaturi și remedii

Flori de salcâm: la ce sunt bune? Beneficii, ceai, sirop și ce spun studiile

Florile de Salcâm și puterile lor terapeutice

Florile de salcâm sunt albe, parfumate și atârnă în ciorchini; din nectarul lor, albinele fac mierea de salcâm. Se folosesc în bucătărie: prăjite în aluat, în sirop, în dulciuri și în ceai. Pe internet li se atribuie și efecte asupra stomacului, tusei sau articulațiilor, dar în literatura medicală nu am găsit niciun studiu clinic cu ele. Mai jos afli ce sunt, cum le recunoști și cu ce nu le confunzi, ce conțin, ce se știe din laborator, ce trebuie evitat și ce spune legea. Despre copac în sine, vezi fișa salcâmului.

Pe scurt

  • Florile de salcâm sunt comestibile. Se folosesc în ceai, în sirop și în dulciuri și se prăjesc în aluat.
  • Nu există studii pe oameni cu flori de salcâm. În PubMed am găsit 42 de lucrări care le pomenesc și niciun studiu clinic: ce se știe vine din analize chimice și din experimente în laborator sau pe animale.
  • Salcâmul nu are monografie europeană, iar Uniunea Europeană nu i-a aprobat nicio mențiune de sănătate.
  • Se culeg numai florile. Scoarța e toxică, iar frunzele, păstăile și semințele nu se folosesc. Salcâmul galben este otrăvitor și nu se culege în locul salcâmului.
  • Florile adună metale grele din mediu, așa că se culeg departe de drumuri, de fabrici și de zone industriale.
Denumire
Flori de salcâm; în engleză, black locust flowers
Robinia pseudoacacia L., familia Fabaceae
Părți folosite
Numai florile, la înflorire; din nectarul lor, albinele fac mierea de salcâm
Conține
Fibre alimentare și proteine, plus flavonoide, mai ales cu acacetină și kaempferol
Recunoaștere
Fără monografie europeană și fără mențiuni de sănătate aprobate în Uniunea Europeană
Atenție la
Scoarța e toxică, salcâmul galben e otrăvitor, iar florile se culeg departe de drumuri

Ce sunt florile de salcâm

Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este un copac din familia leguminoaselor, originar din estul Americii de Nord.1 În Franța a fost introdus în anul 1600, apoi și în alte țări europene, iar în România în jurul anului 1750, ca plantă ornamentală.2 Azi crește în 42 de țări europene.3

Florile sunt albe și parfumate, de aproximativ 2 cm, și atârnă în ciorchini de 10-20 cm. Fiecare are cinci petale: una mare, în sus, numită stindard, cu pete galbene în interior, două aripi și carena.1, 2 Din nectarul lor, albinele fac o miere fructată și parfumată.3

Ciorchine de flori albe de salcâm, văzut de aproape, între frunze verziDoi ciorchini mari de flori albe de salcâm, atârnând dintr-un copac, pe fundal de cer albastru
În stânga, un ciorchine de flori de salcâm văzut de aproape: la baza fiecărei flori se vede caliciul, roșiatic. În dreapta, doi ciorchini într-un copac din Saratov, în Rusia.Foto: Zaynabxon Xamidullayeva și ИринаЯ, CC0, Wikimedia Commons

Cum i se mai spune

„Salcîm”, cu î, este scrierea veche a aceluiași cuvânt, iar pluralul corect este „salcâmi”. Cuvântul vine din turcă, de la salkım, „strugure”, iar Scriban notează că florile salcâmului sunt așezate ca un strugure atârnat. În graiuri, copacul are și alte nume, dintre care unele sunt și numele altor plante.2

NumeleUnde se spune
acațTransilvania
băgrinBanat
dafinOltenia și Muntenia; nu e dafinul din bucătărie
pănarprin Transilvania și Banat
acățar, liliac, păsuiele, rug, vacație, lemn-albregional

Sursa: dexonline, după Dicționarul de sinonime, Scriban și Micul dicționar academic.2

Numele latin, pseudoacacia, înseamnă „acacie falsă”, iar în mai multe limbi salcâmul se numește chiar așa: falsa acacia în italiană, Scheinakazie în germană, faux-acacia în franceză. În engleză i se spune black locust, iar florile lui sunt black locust flowers.4

Cum le recunoști și cu ce nu le confunzi

Salcâmul alb se recunoaște ușor, dar în română „salcâm” numește mai multe plante, iar una dintre ele este otrăvitoare.2

Cum recunoști salcâmul alb

  • Florile: albe, parfumate, în ciorchini atârnați de 10-20 cm, cu pete galbene în interiorul petalei mari de sus.1
  • Frunzele: compuse, de 10-25 cm, cu 2-12 perechi de foliole întregi, plus una în vârf.1, 2
  • Spinii: doi, la baza fiecărei frunze, de până la 2 cm.1, 2
  • Copacul: înalt de 10-25 m.1

Cei cinci „salcâmi”

PlantaCe esteDe reținut
Salcâm alb (Robinia pseudoacacia)Copac cu flori albe, parfumate, în ciorchini atârnațiDin florile lui se fac ceaiul și mierea de salcâm
Salcâm roz, salcâm roșu (Robinia hispida)Arbust de aproximativ 2,5 m, fără spini, cu flori roz, roșii sau purpurii, de aproximativ 4 cmPlantă ornamentală
Salcâm galben (Laburnum anagyroides)Arbust de 3-6 m, cu flori galbene în ciorchini lungi și frunze din trei folioleOtrăvitor; pe Lista nr. 1 din Ordinul 244/2005
Salcâm albastru (Wisteria sinensis)Plantă cățărătoare ornamentalăPe Lista nr. 1 din Ordinul 244/2005
Salcâm japonez, soforă (Sophora japonica)Arbore de până la 20 m, cu flori gălbui, în ciorchini mari la vârful ramurilorFlorile se mănâncă, dar nu sunt aceleași cu cele de salcâm

Surse: dexonline, după Dicționarul enciclopedic, Dicționarul dendrofloricol și Micul dicționar academic; Ordinul nr. 244/2005. Regional, „salcâm boieresc” este soforă sau glădiță.2, 5

Doi ciorchini de flori albe de salcâm, cu caliciul roșiatic la baza florilor, între frunze compuseCiorchine lung de flori galbene de salcâm galben, Laburnum anagyroides
În stânga, florile albe ale salcâmului. În dreapta, florile salcâmului galben, Laburnum anagyroides, fotografiat în Grădina Botanică din Paris: e altă plantă și e otrăvitoare.Foto: Cbaile19 și Jebulon, CC0, Wikimedia Commons

Florile de salcâm galben nu se culeg niciodată în locul celor de salcâm. Într-un centru de toxicologie din Marsilia, între 2002 și 2023, salcâmul galben a fost implicat în 57 de confuzii alimentare, adică 2,6% din cele 2.197 de cazuri înregistrate. Dintre cei 57, 44 au avut simptome, iar unul a avut o formă gravă: a făcut colaps cardiovascular la câteva ore după ce a băut o infuzie, crezând că planta e comestibilă. În studiu, planta apare sub numele Cytisus laburnum, sinonim al lui Laburnum anagyroides.6, 5

Salcâmul roz și cel japonez

Salcâmul roz are flori mari, roz, roșii sau purpurii. Un studiu din Polonia numește comestibile florile ambelor specii, dar a găsit că doar cele roz conțin antociani, pigmenții roșii-violeți; predomină pelargonidin-3-O-glucozida și cianidin-3-O-glucozida. Florile salcâmului alb au avut mai multă miricetină și luteolină.2, 7

Flori mari, roz, de salcâm roz, Robinia hispida, cu caliciul roșu-închis, acoperit de periPlanșă botanică veche, colorată, cu o ramură de salcâm roz cu flori roz, frunze compuse, păstăi și detalii ale florii
În stânga, flori de salcâm roz, Robinia hispida. În dreapta, o varietate a lui, Robinia hispida var. kelseyi, într-o planșă din 1908.Foto: Tom Harrington, Great Smoky Mountains National Park, domeniu public; planșa 8213 din Curtis’s Botanical Magazine, vol. 134, 1908, domeniu public, Wikimedia Commons

Florile de soforă seamănă cu cele de salcâm și se mănâncă și ele, dar au altă compoziție. Un studiu din 2026 a găsit în florile de soforă mai multe flavonoide decât în cele de salcâm, cu rutina drept component principal: 72,31-88,15 mg pe gram. Autorii concluzionează că florile de salcâm nu trebuie considerate un substitut direct al celor de soforă în medicina pe bază de plante, fără validare farmacologică și clinică.8

Când înfloresc și unde se culeg

Salcâmul înflorește primăvara, spre vară. În China, unde e cultivat, Flora Chinei dă aprilie-iunie.1, 2 Momentul exact depinde de loc și de vreme, iar căldura îl mută din an în an. În Piemont, în nordul Italiei, începutul înfloririi a avansat cu aproximativ 0,5 zile pe an între 1981 și 2025, iar o creștere cu 1 °C a temperaturii maxime de primăvară a fost asociată cu o înflorire cu mai mult de 4 zile mai devreme.9

Cercetătorii italieni notează că nectarul curge doar în intervale scurte, sensibile la vreme, iar înghețurile târzii sunt o problemă pentru apicultori.9

Unde se culeg

Florile reflectă poluarea mai bine decât alte părți ale copacului. Într-un studiu din Macedonia au fost analizate, nespălate, frunze, flori, tulpini și rădăcini din patru plante. Florile de salcâm au fost un indicator mai bun al poluării cu metale grele decât celelalte părți ale plantei. În zona Veles, unde existau activități metalurgice cu plumb și zinc, în flori s-au găsit până la 174,52 mg de plumb și 7,97 mg de cadmiu pe kilogram. În probele de control, cadmiul a fost sub 0,1 mg pe kilogram la toate, cu excepția florilor de salcâm și a rădăcinilor uneia dintre celelalte trei plante.10

La salcâmii bătrâni din orașele poloneze, starea de sănătate s-a degradat mai ales la cei de pe străzi, față de cei din parcuri, iar în țesuturi s-au găsit niveluri crescute de metale toxice: fier, zinc, plumb, mangan și cadmiu.11 Într-un lot de flori analizat în China, mercurul și plumbul nu au fost detectate.12 Locul contează.

  • Florile se culeg departe de străzi circulate, de fabrici și de zone industriale.
  • Se culeg numai florile salcâmului alb, nu scoarța, frunzele sau păstăile.
  • Dacă nu ești sigur ce plantă ai în față, nu o culege: salcâmul galben e otrăvitor.

7 lucruri surprinzătoare despre florile de salcâm

  1. Numele arată drumul copacului. Scriban notează că salcâmul a ajuns în România din sud, după cum arată și numele lui, venit din turcă. Cuvântul apare prima dată în scris la Iordache Golescu.2
  2. În multe limbi i se spune „acacie”. Numele latin, pseudoacacia, înseamnă „acacie falsă”, dar ungurii îi zic fehér akác, „acacie albă”, iar rușii, белая акация, tot „acacie albă”.4
  3. Mierea de salcâm e cea mai apreciată miere de primăvară din Italia. Salcâmul e principala sursă de nectar pentru ea, dar recolta variază mult de la un an la altul, după nectarul produs și după felul în care decurge înflorirea.9
  4. Salcâmul înflorește tot mai devreme. În Piemont, începutul înfloririi s-a mutat cu aproximativ 0,5 zile pe an între 1981 și 2025.9
  5. Florile arată cât de poluat e locul. În studiul din Macedonia, florile de salcâm au fost un indicator mai bun al poluării cu metale grele decât celelalte părți ale plantei.10
  6. Nu sunt florile de soforă. Seamănă la vedere și se mănâncă amândouă, dar în florile de soforă s-au identificat 29 de constituenți, față de 19 în cele de salcâm.8
  7. „A vorbi salcâm” înseamnă a vorbi mieros. În unele graiuri, expresia descrie o amabilitate exagerată și falsă, dulceagă ca florile salcâmului.2

Știai că?

Mai demult, din florile de salcâm se făcea „apa de salcâm”, o loțiune folosită în cosmetică.2

Ce conțin florile de salcâm

Autorii unei analize din China notează că fibrele sunt componentul principal al florilor de salcâm, urmate de proteine și de grăsimi. Iată valorile găsite într-un lot de flori uscate:12

ComponentLa 100 g de substanță uscatăDe reținut
Fibre alimentare46,57 gDin care 19,29 g solubile și 27,29 g insolubile
Proteine21,30 gUrmează fibrelor
Grăsimi1,15 gFoarte puține
Cenușă5,30 gReprezintă mineralele

Sursa: Tian și colab., 2022, analiza unui lot de flori de Robinia pseudoacacia. Valorile diferă după loc, climă și momentul culesului.12

Un grup important de compuși este cel al flavonoidelor, pigmenți ai plantelor. În florile de salcâm, un studiu din 2026 a identificat 19 constituenți, în principal flavonoide legate de zaharuri. Cele mai multe au ca bază acacetina și kaempferolul. Cel mai abundent, un glicozid al kaempferolului, a fost între 25,94 și 30,00 mg pe gram.8

Într-un studiu din Croația, extractele din flori au conținut mai ales flavone, urmate de elagitanini, iar cele din frunze au avut mai mulți compuși fenolici și o capacitate antioxidantă mai mare decât cele din flori.13 Florile de salcâm din parcurile Varșoviei conțineau, la rândul lor, polifenoli, printre care flavonoli și acizi fenolici.7

Ce se face cu florile de salcâm

Florile de salcâm sunt comestibile.8 Folosirile cunoscute sunt mai ales culinare. Dicționarul enciclopedic spune că din flori se prepară băuturi răcoritoare și produse de cofetărie, iar Atlasul european al speciilor forestiere notează că florile se folosesc la gătit.2, 3

Un studiu etnobotanic din nord-vestul Slavoniei, în Croația, făcut între iulie 2022 și septembrie 2023, a strâns date despre 296 de plante. Salcâmul a fost printre cele patru plante cel mai des numite de intervievați. Pentru salcâm au fost notate, printre altele, florile prăjite în aluat sau în compoziție de clătite, siropul, ceaiul și supt nectarul din flori.14

PreparatulCe se știe
CeaiInfuzie din flori; pe eticheta ceaiului nostru, o linguriță de flori la 200 ml de apă fierbinte. Pentru florile de salcâm nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană.
Flori prăjiteCiorchinii se trec prin aluat sau prin compoziție de clătite, după obiceiul notat în Slavonia.14
Sirop și dulciuriSe fac cu zahăr, deci sunt alimente dulci.
Băuturi răcoritoareSe prepară din flori, potrivit Dicționarului enciclopedic.2
NectarSe suge direct din flori.14

Siropul, dulceața și mierea sunt zahăr. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere, adică și cele din miere și din siropuri, să nu depășească 10% din energia unei zile și precizează că sub 5%, adică aproximativ 25 g pe zi, ar aduce beneficii în plus.15 Pentru copiii de până la 4 ani, serviciul de sănătate din Marea Britanie recomandă să se evite alimentele și băuturile cu îndulcitori sau zahăr, inclusiv zahărul natural din miere și din sirop.16

Mierea de salcâm

Albinele fac mierea de salcâm din nectarul florilor. Salcâmul e principala sursă de nectar pentru ea, iar în Italia este cea mai apreciată și mai profitabilă miere de primăvară.9

Într-un studiu din România au fost comparate opt probe de miere din cinci sortimente. Mierea de salcâm a avut cea mai mică aciditate, cel mai mic conținut de hidroximetilfurfural, un indicator al prospețimii, și cel mai mare raport dintre fructoză și glucoză. De aceea, riscul ei de cristalizare e mai mic: mierea de rapiță, cu mai multă glucoză, se zaharisește repede. Polenul din mierea de salcâm analizată era numai de salcâm, iar mierea de salcâm de la producători a fost cea mai apreciată dintre toate probele de cei 30 de degustători, tineri de 20-24 de ani.17

Autorii au calculat și un indice glicemic estimat, din zaharurile fiecărei probe: între 43,91 și 62,68 pentru toate mierile. Cu cât raportul dintre fructoză și glucoză era mai mare, cu atât indicele estimat era mai mic. E un calcul, nu o măsurătoare pe oameni.17 Mierea de salcâm rămâne un aliment dulce, pe care Organizația Mondială a Sănătății îl numără printre zaharurile libere.15

Nicio miere nu se dă copiilor sub un an: uneori ea conține bacterii care pot produce toxine în intestinul sugarului și pot da botulism infantil, o boală foarte gravă.16

Ce spun studiile

Nu am găsit niciun studiu pe oameni cu flori de salcâm. În PubMed, căutarea „Robinia pseudoacacia” împreună cu „flower” sau „blossom” în titlu sau în rezumat dă 42 de lucrări, dintre care niciuna nu e un studiu clinic. Sunt analize chimice, experimente în laborator și pe animale și studii despre albine, miere și înflorire.18

42de lucrări în PubMed care pomenesc florile de salcâm, căutate în octombrie 2026
Niciunstudiu clinic printre ele
64de compuși identificați, într-un studiu din Croația, în extractele din frunze și flori
19constituenți identificați în florile de salcâm, față de 29 în cele de soforă

Surse: PubMed; Uzelac și colab., 2023; Sun și colab., 2026.18, 13, 8

Ce se spune și ce am găsit

Ce se spuneCe am găsit în PubMed
Reglează aciditatea stomacului și calmează arsurileNiciun studiu pe oameni. Singurul studiu despre stomac pe care l-am găsit e pe șoareci și folosește nanoparticule izolate din flori, nu ceai.
Calmează tusea și ușurează respirațiaNiciun studiu.
Ajută la slăbitNiciun studiu.
Elimină toxinele și apa din corpNiciun studiu pe oameni.
Calmează durerile reumaticeNiciun studiu.
Combate bacteriileÎn laborator, extractele din flori și frunze au oprit formarea biofilmului bacterian. Nu s-au testat pe oameni.
E bogat în antioxidanțiÎn eprubetă, extractele au avut capacitate antioxidantă. Asta nu arată ce se întâmplă în corp.

În laborator: bacterii și antioxidanți

Echipa din Croația a extras compușii din frunze și flori cu etanol de 70% și cu metanol de 80%. Extractele au avut capacitate antioxidantă în trei teste chimice, mai mare în frunze decât în flori. În teste de laborator, ele au avut efect bun asupra comunicării dintre bacterii (quorum sensing), au împiedicat formarea biofilmului și l-au putut elimina. Autorii prezintă rezultatele ca pe un prim pas spre o eventuală folosire farmaceutică, nu ca pe o dovadă de efect la om.13

La șoareci: nanoparticule din flori

În 2024, un grup din China a izolat din flori de salcâm nanoparticule asemănătoare exozomilor și le-a dat pe gură șoarecilor cu leziuni ale mucoasei stomacului și ale intestinului subțire provocate de lipsa de oxigen. Leziunile au fost mai mici la șoarecii tratați, iar în celule de laborator nanoparticulele au oprit un tip de moarte celulară numit feroptoză.19 Un astfel de preparat, făcut în laborator, nu seamănă cu un ceai, iar rezultatul nu se aplică la oameni.

Nu există studii pe oameni care să arate că florile de salcâm tratează aciditatea gastrică, tusea sau alte boli.

Precauții și siguranță

Florile de salcâm se folosesc în bucătărie, dar salcâmul nu are o evaluare europeană de siguranță. Nu există deci o doză recunoscută și nici recomandări oficiale pentru sarcină, alăptare sau copii mici.

  • Scoarța: nu se mănâncă. Robina și fazina, compușii toxici ai salcâmului, sunt toxalbumine, proteine care opresc producerea altor proteine în celule. La om, intoxicațiile sunt rare: un băiat de 8 ani care a mestecat și a scuipat scoarță a început să vomite după aproximativ 2,5 ore și a fost internat 5 zile, în observație.20
  • Frunzele, păstăile și semințele: nu au o evaluare de siguranță și nu se folosesc. Eticheta ceaiului nostru spune că frunzele și scoarța nu se consumă din cauza toxalbuminelor.
  • Spinii: cele mai multe probleme raportate cu salcâmul în centrele de toxicologie din SUA au fost înțepăturile, iritațiile pielii și umflăturile. Din 1.164 de expuneri la plante cu toxalbumine, 32,9% au fost la salcâm; nu a fost niciun deces.21
  • Salcâmul galben: nu se culege în locul salcâmului. E altă plantă și e otrăvitoare.6, 5
  • Locul de cules: departe de drumuri și de zone industriale, pentru că florile păstrează metalele grele.10
  • Zahărul: siropul și dulceața sunt zahăr. Până la 4 ani, serviciul de sănătate britanic recomandă să se evite alimentele și băuturile cu zahăr sau îndulcitori.15, 16
  • Mierea și sugarii: nicio miere nu se dă copiilor sub un an.16
  • Sarcina, alăptarea și copiii mici: nu există date. Eticheta ceaiului nostru nu îl recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 3 ani.
  • Medicamentele și bolile: nu am găsit studii despre interacțiuni. Cine urmează un tratament sau are o boală de ficat sau de rinichi întreabă întâi medicul.

Spălăturile vaginale

Spălăturile cu ceai de flori de salcâm apar și ele în căutări. Nu am găsit niciun studiu despre ele. Oficiul pentru Sănătatea Femeii din SUA arată că studiile nu au găsit niciun beneficiu al spălăturilor vaginale și că majoritatea medicilor recomandă să nu se facă: vaginul se curăță singur, iar spălăturile pot dezechilibra flora vaginală și pot crește riscul de infecții. Mirosul neplăcut, mâncărimea, usturimea sau secrețiile deranjante cer consult la medic.22

Ce spune legea

Salcâmul nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului: nu apare în lista medicamentelor pe bază de plante, exportată de pe site-ul agenției la 23 septembrie 2026. Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru florile de salcâm sau pentru mierea de salcâm.23, 24

În România, Robinia pseudoacacia și Acacia spp. sunt pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute sub formă predozată, precum capsulele. Nu sunt pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase. Pe Lista nr. 1 sunt însă două plante numite popular tot salcâmi: salcâmul galben (Laburnum anagyroides) și salcâmul albastru (Wisteria sinensis).5

Din magazinul Hypericum

Ceaiul și mierea de salcâm de la Hypericum

Până aici ai citit despre florile de salcâm. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru salcâm nu există monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată.24 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. De la salcâm se folosesc numai florile, niciodată scoarța, frunzele sau semințele.

Ceai Salcâm

  • 100% flori de salcâm (Robinia pseudoacacia), culese manual în perioada înfloririi și uscate la temperaturi mici
  • Vrac, 30 g, flori uscate
  • Pe etichetă: infuzie din 1 linguriță de flori la 200 ml de apă fierbinte, lăsată acoperită câteva minute și strecurată; 2-3 căni pe zi, câte una după mesele principale
  • Pentru florile de salcâm nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană

Prețul inițial a fost: 8,56 lei.Prețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Miere de salcâm și Bitter Taina Plantelor

Mai avem miere de albine din nectarul florilor de salcâm, la borcan de 400 g. Florile de salcâm intră și în Bitter Taina Plantelor, un amestec de 30 de plante, în trei variante: extract cu alcool, extract fără alcool și capsule. În amestec, salcâmul este una dintre cele 30 de plante. Pentru salcâm nu există monografie europeană, deci nicio formă nu are o utilizare recunoscută de Agenția Europeană a Medicamentului.23

Prețul inițial a fost: 42,84 lei.Prețul curent este: 29,99 lei.Economisești 12,85 lei
Prețul inițial a fost: 47,13 lei.Prețul curent este: 32,99 lei.Economisești 14,14 lei
Prețul inițial a fost: 29,99 lei.Prețul curent este: 20,99 lei.Economisești 9,00 lei
Prețul inițial a fost: 38,56 lei.Prețul curent este: 26,99 lei.Economisești 11,57 lei

Cum se folosesc

ProdusCât și cândDe reținut
Ceai Salcâm, vracInfuzie din 1 linguriță de flori la 200 ml de apă fierbinte, lăsată acoperită câteva minute și strecurată; 2-3 căni pe zi, după mesele principale; la folosire îndelungată, o lună de pauză la fiecare 3 luniNu se recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 3 ani
Miere de salcâmCa aliment, după gust, simplă sau în băuturi calde și reci304 kcal și 82 g de zaharuri la 100 g; nu pentru copiii sub un an și nici pentru cei alergici la produse apicole
Bitter Taina Plantelor, extract cu alcoolAdulți: câte 2 lingurițe, aproximativ 10 ml, de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinteConține alcool, 38% vol.; nu se recomandă în sarcină și alăptare
Bitter Taina Plantelor, fără alcoolAdulți: câte 2 lingurițe, aproximativ 10 ml, de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinteEticheta avertizează că poate interacționa cu medicamentele metabolizate în ficat, cu antidiabeticele, cu statinele și cu warfarina
Capsule Bitter Taina PlantelorAdulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zileFlacon de 60 de capsule

Dozele sunt cele de pe etichetele produselor. Florile de salcâm nu au o doză stabilită în Uniunea Europeană. Scoarța, frunzele și semințele de salcâm nu se consumă.

Înainte să iei un produs

Ceaiul de salcâm este un aliment. Nu tratează aciditatea gastrică, tusea sau altă boală și nu înlocuiește tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament sau ai o boală de ficat sau de rinichi, discută întâi cu medicul.
Eticheta ceaiului de salcâm nu îl recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 3 ani. Pentru salcâm nu există recomandări oficiale în aceste situații.
Bitter Taina Plantelor cu alcool conține alcool, 38% vol. Cine nu are voie să consume alcool alege varianta fără alcool sau capsulele.
Eticheta variantei fără alcool avertizează că produsul poate interacționa cu medicamentele metabolizate în ficat, cu antidiabeticele, cu statinele și cu warfarina. Dacă iei așa ceva, întreabă medicul sau farmacistul înainte.
Mierea nu se dă copiilor sub un an și nici celor alergici la produse apicole. E un aliment dulce, cu 82 g de zaharuri la 100 g, deci se folosește cu măsură.16, 15

Întrebări frecvente

Sunt florile albe, parfumate, ale salcâmului (Robinia pseudoacacia), un copac din familia leguminoaselor. Atârnă în ciorchini de 10-20 cm, iar fiecare floare are aproximativ 2 cm. Din nectarul lor, albinele fac mierea de salcâm.
Beneficiile pentru sănătate nu sunt dovedite. Nu există studii pe oameni cu flori de salcâm, iar Uniunea Europeană nu le-a aprobat nicio mențiune de sănătate. Ce se știe vine din analize chimice și din experimente în laborator și pe animale.
Se folosesc mai ales în bucătărie: în băuturi răcoritoare, în dulciuri, în sirop și în ceai și se prăjesc în aluat. Mierea de salcâm se face din nectarul lor.
Da, florile salcâmului alb sunt comestibile. În Slavonia, în Croația, se prăjesc în aluat sau în compoziție de clătite. Se culeg numai de la salcâmul alb, departe de drumuri și de fabrici. Scoarța, frunzele și semințele nu se folosesc, iar florile de salcâm galben sunt otrăvitoare.
Pe eticheta ceaiului nostru scrie: o linguriță de flori la 200 ml de apă fierbinte, lăsată acoperită câteva minute și strecurată, 2-3 căni pe zi, după mesele principale. Pentru florile de salcâm nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană.
Salcâmul nu are o evaluare europeană de siguranță. Eticheta ceaiului nostru spune că nu se recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 3 ani și că cine urmează un tratament sau are o boală de ficat sau de rinichi trebuie să întrebe medicul. Frunzele și scoarța nu se folosesc.
Nu am găsit niciun studiu care să arate asta. Pentru florile de salcâm nu există studii pe oameni, iar Uniunea Europeană nu le-a aprobat nicio mențiune de sănătate.
Nu am găsit niciun studiu despre spălături cu flori de salcâm. În cazul spălăturilor vaginale, Oficiul pentru Sănătatea Femeii din SUA arată că nu s-a găsit niciun beneficiu și că majoritatea medicilor recomandă să nu se facă, pentru că vaginul se curăță singur. Mirosul neplăcut, mâncărimea sau secrețiile deranjante cer consult la medic.
Florile salcâmului alb sunt comestibile, iar compușii toxici ai salcâmului, robina și fazina, sunt toxalbumine; intoxicația descrisă la om a fost cu scoarță. Pentru flori nu există totuși o evaluare europeană de siguranță, de aceea se folosesc cu măsură. Florile de salcâm galben, în schimb, sunt otrăvitoare.
Salcâmul alb este un copac de 10-25 m, cu flori albe, parfumate, în ciorchini atârnați, cu frunze compuse din mai multe perechi de foliole și cu doi spini la baza frunzelor. Salcâmul galben este un arbust de 3-6 m, cu flori galbene în ciorchini lungi și frunze din trei foliole. Dacă nu ești sigur, nu culege.
Este Robinia hispida, un arbust ornamental de aproximativ 2,5 m, fără spini, cu flori mari, de aproximativ 4 cm, roz, roșii sau purpurii. Un studiu din Polonia numește comestibile florile atât ale salcâmului alb, cât și ale celui roz, dar ceaiul și mierea de salcâm vin de la salcâmul alb.
Nu am găsit niciun studiu pe oameni cu frunze de salcâm. În laborator, extractele din frunze au avut mai mulți compuși fenolici și o capacitate antioxidantă mai mare decât cele din flori, dar asta nu arată un efect asupra sănătății. Eticheta ceaiului nostru spune că frunzele și scoarța nu se consumă.
Salcâmul înflorește primăvara, spre vară, iar momentul depinde de loc și de vreme: în Piemont, un grad în plus la temperaturile maxime de primăvară a fost asociat cu o înflorire cu peste 4 zile mai devreme. Nu există o durată fixă: cercetătorii italieni notează că nectarul curge doar în intervale scurte, sensibile la vreme.
Black locust flowers. Copacul se numește black locust sau false acacia, adică „acacie falsă”, după numele latin pseudoacacia.

Referințe

  1. Flora of China Editorial Committee. Robinia și Robinia pseudoacacia Linnaeus, în Flora of China, vol. 10, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2010, efloras.org.
  2. dexonline.ro, articolul „salcâm”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic, Dicționarul dendrofloricol (1989), Dicționarul de sinonime și dicționarele lui Scriban și Șăineanu.
  3. Sitzia T., Cierjacks A., de Rigo D., Caudullo G. Robinia pseudoacacia in Europe: distribution, habitat, usage and threats, în San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.), European Atlas of Forest Tree Species, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2016.
  4. GBIF Secretariat. Robinia pseudoacacia L., GBIF Backbone Taxonomy, numele comune în alte limbi, gbif.org, consultat în septembrie 2026.
  5. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  6. Torrents R., Reynoard J., Glaizal M. și colab. Food confusion between edible and poisonous plants: a 22-year retrospective of the Southeastern France Poison Control Center. Toxins, 2024, 16(12):552.
  7. Hallmann E. Quantitative and qualitative identification of bioactive compounds in edible flowers of black and bristly locust and their antioxidant activity. Biomolecules, 2020, 10(12):1603.
  8. Sun C.C., Chen Y.T., Xu H.X. și colab. Chemical constituents comparison between the flowers of Sophora japonica L. and Robinia pseudoacacia L. by UPLC-Q-TOF-MS/MS and HPLC. Molecules, 2026, 31(8):1238.
  9. Carbonari F., Epifani C. Seasonal climate signals driving flowering of Robinia pseudoacacia in Piedmont (Italy): implications for apiculture under climate change. International Journal of Biometeorology, 2026, 70(4):122.
  10. Gjorgieva D., Kadifkova-Panovska T., Bačeva K., Stafilov T. Assessment of heavy metal pollution in Republic of Macedonia using a plant assay. Archives of Environmental Contamination and Toxicology, 2011, 60(2):233-240.
  11. Wilkaniec A., Borowiak-Sobkowiak B., Irzykowska L. și colab. Biotic and abiotic factors causing the collapse of Robinia pseudoacacia L. veteran trees in urban environments. PLoS One, 2021, 16(1):e0245398.
  12. Tian J., Gong Y., Li J. Nutritional attributes and phenolic composition of flower and bud of Sophora japonica L. and Robinia pseudoacacia L. Molecules, 2022, 27(24):8932.
  13. Uzelac M., Sladonja B., Šola I. și colab. Invasive alien species as a potential source of phytopharmaceuticals: phenolic composition and antimicrobial and cytotoxic activity of Robinia pseudoacacia L. leaf and flower extracts. Plants, 2023, 12(14):2715.
  14. Vitasović-Kosić I., Berec D., Łuczaj Ł., Motti R., Juračak J. Ethnobotany around the Virovitica area in NW Slavonia (continental Croatia): record of rare edible use of fungus Sarccoscypha coccinea. Plants, 2024, 13(15):2153.
  15. World Health Organization. WHO calls on countries to reduce sugars intake among adults and children. Comunicat de presă, Geneva, 4 martie 2015.
  16. NHS. Foods to avoid giving babies and young children. nhs.uk, pagină revizuită la 18 februarie 2026.
  17. Bratosin E.D., Tit D.M., Pasca M.B. și colab. Physicochemical and sensory evaluation of Romanian monofloral honeys from different supply chains. Foods, 2025, 14(13):2372.
  18. National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Robinia pseudoacacia” în titlu sau în rezumat, împreună cu „flower” sau „blossom”: 42 de rezultate, dintre care niciunul nu este studiu clinic. Consultat la 6 octombrie 2026.
  19. Wang D., Zhang H., Liao X. și colab. Oral administration of Robinia pseudoacacia L. flower exosome-like nanoparticles attenuates gastric and small intestinal mucosal ferroptosis caused by hypoxia through inhibiting HIF-1α- and HIF-2α-mediated lipid peroxidation. Journal of Nanobiotechnology, 2024, 22(1):479.
  20. Hui A., Marraffa J.M., Stork C.M. A rare ingestion of the Black Locust tree. Journal of Toxicology. Clinical Toxicology, 2004, 42(1):93-95.
  21. Kaland M.E., Klein-Schwartz W., Anderson B.D. Toxalbumin exposures: 12 years’ experience of U.S. poison centers. Toxicon, 2015, 99:125-129.
  22. U.S. Department of Health and Human Services, Office on Women’s Health. Douching. womenshealth.gov, pagină actualizată la 27 februarie 2025.
  23. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista medicamentelor pe bază de plante cu monografie, evaluare sau declarație publică, exportată de pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
  24. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă cineva a mâncat scoarță sau semințe de salcâm ori flori de salcâm galben, sună la 112.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *