Valeriană (Valeriana officinalis)

Alte denumiri

Valeriană (Valeriana officinalis)

Caractere morfologice

VALERIANÅ

Descriere şi răspândire:

Plantă erbacee, perenă, înaltă de 25-150 (200) cm. În pământ are un rizom vertical scurt, galben-brun, cu cicatrice, din rizom pornesc numeroase rădăcini adventive ramificate, dând un aspect stufos şi stoloni subterani scurţi, rizomul este de culoare galben-brună la exterior şi albicios la interior, rădăcinile sunt brun-gălbui sau cenuşiu-brune. Tul­pina aeriană – cilindrică, neramificată, goală în interior, brăzdată, păroasă la bază, se formează vara sau în anul al doilea de vegetaţie. Frunzele – apar la început sub formă de rozetă, apoi apar frunzele tulpinale, imparipenat-sectate, opuse, lungi de 5-25 cm, cu 5-11 perechi de lacinii lanceolate scurt-păroase pe faţă şi mai păroase pe dos; baza frunzei în­conjoară jumătate din tulpină, peţiolii lungi la bază şi descresc către partea supe­rioară, unde frunzele sunt sesile. Florile grupate în inflorescenţe-pleiochazii mari, asemănătoare cu o umbelă numai că pla­nul şi radiile nu pornesc din acelaşi loc; florile sunt pe tipul 5 cu elementele unite, cu 5 sepale subţiri şi plumoase (ca pe­nele), corola tubuloasă de culoare roşie-liliachie, androceu din 3 stamine, gineceu din 3 carpele. Fructele – achene ovate, comprimate, cu o coroană de papus. Înflo­reşte în lunile mai-septembrie.

Răspândită de la câmpie până la munte pe pajişti, tufişuri umede, temporar inundate, mlaştini, maluri joase, lunci, zăvoaie. Suportă temperaturile scăzute mai bine, decât cele ridicate, au pretenţii foarte mari faţă de umiditate, seceta duce la scoaterea uleiului esenţial, se dezvoltă la lumină, dar şi la semiumbră, pe soluri uşoare, luto-nisipoase şi permeabile, dar şi pe cele turboase; s-a introdus în culturi, de unde se recoltează materia primă.

Părţile utilizate: Rhizoma cum radicibus – rizomul cu rădăcini.

Recoltarea:

Se face toamna târziu, când substanţele active ajung la maximum; primăvara nu se recomandă a se recolta întrucât se obţine un produs inferior atât calitativ, cât şi cantitativ. Se taie partea aeriană, se curăţă de pământ prin scuturare şi se spală rapid sub jet de apă. Se lasă la zvântat 1-2 zile în straturi de 10-15 cm, în aer liber sau încăperi aerisite, apoi se înlătură radicelele foarte subţiri prin scuturare sau pieptănare. Au miros caracteristic de acid valerianic, gust dulceag, aromat, puţin amar.

Uscarea:

Pe cale naturală în straturi numai de 5 cm, încăperi bine aerisite, nu se întorc în timpul uscării; la soare se usucă mai repede; în uscătorii artificiale se usucă la temperaturi de 35-40 grade C, timp de 2 zile. Se consideră uscaţi când rizomii se pot rupe.

Randamentul la uscare: 3-4/1.

Condiţiile tehnice de recepţie admit ca impurităţi: rizomi fără rădăcini şi resturi de tulpini – max. 5%, radicele (rădăcini sub 1 mm grosime) – max. 5%, corpuri străine organice – max. 0,5%, minerale – max. 4%, umiditate – max. 14%.

Valeriană (Valeriana officinalis)

Compoziție chimică

Compoziţie chimică:

Ulei esenţial, format în mod special din derivaţi sesquiterpenici: acizi valerianici, varianone, esteri ai borneolului. Mai sunt prezenţi: acetat de bornil, izovalerianat de bornil, acid valerianic, acid hidroxivalerianic, acid acetoxiva­lerianic, valerianone; flavonoizi, colină, tanin, gumirezine, săruri minerale.

Valeriană (Valeriana officinalis)

Ultilizare

Acţiune biologică:

– Sedativă şi miorelaxantă – datorită acizilor valerianici care potenţează activitatea acidului gamo-aminobutiric, un inhibitor al SNC;

– Hipnotică – sporind calitatea şi durata somnului;

– Spasmolitică şi miorelaxantă, reduce spasmele gastro-intestinale ale musculaturii netede;

– Antialgică;

– Anafrodisiacă.

Recomandări:

Preparatele pe bază de Valeriană sunt complementare pe cale internă în: insomnii, anxietate, nervozitate, hiperexcitabilitate motorie şi senzorială, nevroză cardiacă, colon iritabil, colite spastice, creşterea poftei de mâncare, palpitaţii, tahicardie, astm bronşic.

Extern: stres, varice, insuficienţă venoasă.

Mod de folosire:

Intern infuzie din 1 linguriţă rizomi şi rădăcini la 200 ml apă, se bea în cursul zilei sau seara la culcare; decoct scurt de 5 minute, tinctură 20%, câte 15-20 picături de 3 ori pe zi.

Extern decoct pentru comprese, baie generală.

Poate fi folosită şi de către conducătorii auto, pentru că nu diminuează reflexele.

Contraindicaţii:

Nu se cunosc.

 

Valeriană (Valeriana officinalis)

Galerie Imagini

Valeriană (Valeriana officinalis)

Note Informatorii

Valeriană (Valeriana officinalis)

Bibliografie

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE :

Material publicat cu acordul autorilor:

  • Dr.Biolog Pop Maria,Prof.Dr.Farm.Bojor Ovidiu- Fitoterapia în folosul tuturor,Ed.Medicală 2010
  • Dr.Biolog Pop Maria,Dr.Farm.Pop Andrea,Dr.farm.Pop Oana,Dr.Farm.Pop Octavian Vasile-Terapia cu plante medicinale și suplimente alimentare,Ed Semne 2016
Valeriană (Valeriana officinalis)

Legături interne

Valeriană (Valeriana officinalis)

Legaturi Externe

Legături externe

Produse Hypericum ce contin planta
Valeriană (Valeriana officinalis)
  • Valeriană (Valeriana officinalis)