Valeriană (Valeriana officinalis): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Valeriana (Valeriana officinalis), numită în română și odolean, e o plantă perenă, înaltă, cu frunze din foliole înguste și cu flori mici, roz-albe, grupate în buchete. Se folosește rădăcina ei, cu miros puternic. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, pe baza studiilor clinice, pentru tensiunea nervoasă ușoară și pentru tulburările de somn, la extractele uscate cu alcool, și, pe baza utilizării tradiționale, pentru stresul psihic ușor și ca ajutor pentru somn. Studiile independente nu sunt însă de acord: o analiză din 2024 a sintezelor existente nu a găsit dovezi de eficacitate în insomnie. Mai jos afli cum o recunoști, de unde vin numele ei, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este valeriana

Valeriana (Valeriana officinalis) e o plantă perenă. În baza de date GBIF face parte din familia Caprifoliaceae, dar Flora of China și dicționarele românești o trec în familia Valerianaceae, a valerianaceelor.^{1, 2, 3} Genul Valeriana are cam 300 de specii, iar Valeriana officinalis a fost descrisă de Linné în 1753.²

Specia e foarte variabilă: botaniștii au descris multe varietăți ale ei, iar Farmacopeea Europeană o ia în sens larg, ca Valeriana officinalis L. s.l.^{2, 4} Planta întreagă are un miros caracteristic.³ Pentru ceai și pentru extracte se folosește rădăcina uscată.⁵

Din magazinul Hypericum: Ceai Valeriana doze și Tinctura de Valeriana.

Cum arată valeriana

Valeriana are o tulpină dreaptă, înaltă până la 150 cm, cu frunze opuse, tăiate adânc în foliole înguste, și cu inflorescențe late, în vârful tulpinii, pline de flori mici, roz, albe sau purpurii.^{2, 3} Dacă ai căutat poze cu frunze de valeriană, uită-te la frunzele de pe tulpină: au 7-15 foliole lungi și înguste, așezate de o parte și de alta a nervurii de mijloc.²

Cum o recunoști

• Tulpina: acoperită cu peri aspri, mai ales la noduri, uneori fără peri; poate ajunge la 150 cm.²
• Frunzele: opuse. Cele de la bază se ofilesc de obicei până la înflorire. Cele de pe tulpină au limbul lung de 5-15 cm și lat de 3-8 cm, tăiat adânc, aproape până la nervura de mijloc, în 7-15 segmente, numite adesea foliole, lanceolate sau liniare, cu marginea întreagă sau zimțată.²
• Inflorescența: un corimb larg și compact, care rămâne compact și în fruct, uneori cu două inflorescențe laterale mai mici.²
• Florile: corola, în formă de pâlnie, lungă de 4-6 mm, e roz, albă sau purpurie; staminele și stilul ies mult în afară.²
• Fructul: o achenă îngustă, lungă de 4-5 mm. Caliciul, un inel mic la înflorire, se desface în fruct într-un puf de peri fini, albi, lungi de 4-8 mm.²
• Când înflorește: în descrierea din Flora of China, din mai până în iulie; fructele se coc din iunie până în octombrie.²

Unde crește valeriana

Valeriana crește în Europa și în Asia, prin pajiști, în păduri și pe malul apelor. În China, unde a fost descrisă în detaliu, o găsești sub 2.500 m, iar în unele provincii până la 4.000 m.² Dicționarele românești o așază prin fânețe și locuri umede, în regiunea de munte.³

În America de Nord a ajuns adusă de om. În New England e o plantă nenativă, care crește pe câmpuri și în locuri modificate de om și care se cultivă adesea în grădinile de plante medicinale.⁶

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește valeriană sau odolean. Cuvântul odolean vine din ucraineană, iar valeriană, din franceză și din latină.³ Regional, i se spune și iarba-pisicilor, iarba mâțului, năvalnic sau gușa-porumbului.³ Atenție la nume: năvalnic și gușa-porumbului se dau și altor plante, o ferigă, limba-cerbului, și, respectiv, Cucubalus baccifer, iar iarba-mâței e, de obicei, cătușnica.³

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{3, 1}

Cuvântul odolean denumește în dicționare mai multe specii de Valeriana: pe lângă Valeriana officinalis, și Valeriana dioica (în engleză marsh valerian) și Valeriana excelsa.^{3, 1} Alte plante au valeriana în nume, dar sunt din alte genuri ale aceleiași familii: valeriana roșie (Centranthus ruber, în engleză red valerian) și o plantă cultivată ca salată (Valerianella locusta, în engleză lamb’s lettuce). Niciuna nu are monografie europeană.^{1, 6, 7}

Ce parte se folosește

Se folosește partea de sub pământ: rizomul, înconjurat de rădăcini, și stolonii, uscate. Materia primă trebuie să respecte monografiile Farmacopeei Europene.^{4, 5}

• Rădăcina întreagă sau tăiată: trebuie să conțină cel puțin 4 ml de ulei esențial la kilogram și cel puțin 0,17% acizi sescviterpenici, exprimați ca acid valerenic.⁴
• Rădăcina tăiată pentru ceai: cel puțin 3 ml de ulei esențial la kilogram și cel puțin 0,10% acizi sescviterpenici.⁴
• Forme descrise în monografia europeană: rădăcina mărunțită, pentru ceai sau ca adaos în baie, rădăcina pulverizată, sucul din rădăcină proaspătă, extractele uscate sau lichide, făcute cu apă, metanol, vin dulce sau alcool, și tincturile cu alcool de 56-80%.⁵

7 lucruri surprinzătoare despre valeriană

1. Numele „odolean” vine de la „a învinge”. Cuvântul vine din ucraineană și se leagă de un verb slav care înseamnă „a învinge”. Dicționarul etimologic explică numele prin proprietățile medicinale ale plantei.³
2. Pisicile se aprind la mirosul ei. Într-un studiu pe 100 de pisici domestice, cam jumătate au reacționat la rădăcina de valeriană. Scriban notează că mirosul ei place pisicilor, iar Șăineanu spune că pisicile dau năvală la ea.^{8, 3}
3. Fetele o purtau la brâu. Potrivit lui Scriban și dicționarului CADE, țărancele credeau că planta le aduce noroc în dragoste. Un dicționar regional adaugă că fetele o purtau ca să nu fie furate de zmei.³
4. Mirosul urât apare la uscare. În rădăcina proaspătă sunt valepotriați, substanțe foarte instabile. La păstrare ei se descompun în baldrinal și în acizii valerianic și izovalerianic, iar rădăcina uscată capătă mirosul neplăcut, datorat în parte acidului izovalerianic.⁴
5. Nu e un somnifer de o seară. Monografia europeană spune că valeriana are un început treptat și nu e potrivită pentru tratament acut; pentru un efect optim recomandă folosirea continuă timp de 2-4 săptămâni. După o singură doză se schimbă mai ales felul în care simți somnul, iar schimbările de pe electroencefalogramă sunt mai clare după câteva zile.^{5, 4}
6. S-a vândut în zeci de milioane de unități. În 2002, în Uniunea Europeană s-au vândut peste 50 de milioane de unități de produse cu rădăcină de valeriană, aproape jumătate în Germania.⁴
7. Cea mai veche amintire e nesigură. Grecii și romanii foloseau o plantă numită phu, „nard sălbatic”, descrisă de Dioscoride în anii 50-70 d.Hr. Nu se știe sigur dacă era valeriana de azi.⁴

Ce conține rădăcina de valeriană

Rădăcina conține ulei esențial, acizi sescviterpenici și valepotriați, alături de cantități mici de lignani, aminoacizi și flavonoide.⁴

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2016, după Wichtl (2009) și Farmacopeea Europeană.⁴

Cifrele descriu rădăcina uscată analizată în laborator, nu ceaiul, tinctura sau o capsulă anume. Comitetul european nu poate indica o substanță cu activitate terapeutică cunoscută sau un marker activ, iar efectele din studiile clinice nu pot fi atribuite cu certitudine niciunui constituent cunoscut.^{4, 5}

Ce spun studiile

Valeriana a fost studiată mult, mai ales pentru somn. Rezultatele nu sunt de acord între ele: monografia europeană sprijină extractele cu alcool pe studii clinice, dar sintezele independente găsesc dovezi slabe sau neconcludente.^{4, 9}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2016; Bent și colab., 2006; Fernández-San-Martín și colab., 2010; Valente și colab., 2024.^{4, 10, 11, 9}

Somnul și insomnia

Pentru extractele uscate cu alcool de 40-70%, Agenția Europeană a Medicamentului a avut în vedere mai multe studii clinice randomizate, controlate, și a considerat că indicația „ameliorarea tulburărilor de somn” se sprijină pe dovezi de nivel Ib, iar cea pentru tensiunea nervoasă ușoară pe dovezi de nivel III, mai slabe. Efectul crește în câteva săptămâni. Rămân deschise întrebări importante, ca doza optimă și durata tratamentului, iar studii pe termen lung nu s-au făcut.⁴

Sintezele independente sunt mai rezervate. Cea din 2006 a adunat 16 studii, cu 1.093 de pacienți. Șase dintre ele au spus doar dacă somnul s-a îmbunătățit sau nu, iar rezultatul a fost în favoarea valerianei (risc relativ 1,8), dar cu semne de părtinire de publicare, iar majoritatea studiilor aveau probleme metodologice.¹⁰ Cea din 2007 a analizat 37 de studii și a găsit că cele mai multe nu arată diferențe față de placebo, iar niciunul dintre cele mai noi și mai riguroase nu a găsit efecte asupra somnului; autorii au concluzionat că valeriana e sigură, dar neeficientă ca ajutor pentru somn în insomnie.¹²

În 2010, o meta-analiză a 18 studii randomizate a găsit o diferență de 0,7 minute în timpul până la adormire, nesemnificativă statistic. Beneficiul a apărut doar în răspunsurile de tip da sau nu la întrebarea dacă somnul s-a îmbunătățit (risc relativ 1,37), nu și pe scala de calitate a somnului.¹¹ O sinteză din 2020, cu 60 de studii și 6.894 de participanți, a concluzionat că valeriana poate fi sigură și eficientă pentru somn, dar a notat că rezultatele variază cu calitatea extractelor și că efecte mai constante ar veni de la rădăcina întreagă.¹³

Cea mai nouă privire de ansamblu, din 2024, a analizat 8 sinteze sistematice. Ea a găsit un profil bun de siguranță, dar nicio dovadă de eficacitate în tratarea insomniei. Valeriana pare să îmbunătățească somnul așa cum îl simte persoana, însă acest lucru nu a fost demonstrat prin măsurători cantitative sau obiective. Autorii notează că studiile sunt puține, diferite între ele și de calitate metodologică slabă.⁹

Valeriana nu tratează insomnia și nu înlocuiește consultul medical. Insomnia care ține de săptămâni cere medic.

Anxietatea și stresul

O sinteză Cochrane din 2006 a găsit un singur studiu eligibil, la 36 de pacienți cu anxietate generalizată, de 4 săptămâni: nu a existat nicio diferență între valeriană și placebo la scara de anxietate. Dovezile au fost insuficiente pentru o concluzie.¹⁴ Agenția Europeană a Medicamentului nu a văzut în acest studiu o contrazicere a monografiei, care se oprește la tensiunea nervoasă ușoară și la stresul psihic ușor.⁴

În laborator și la animale

În eprubetă, extractele cu alcool au arătat proprietăți legate de GABA, un mesager al sistemului nervos. O parte din efect poate veni însă din GABA conținut chiar în extract, care nu trece ușor în creier. Valepotriații nu se iau în calcul în evaluare, fiindcă se descompun repede la păstrare. Rezultatele sugerează un efect sedativ și unul anxiolitic, poate prin substanțe diferite.⁴ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

Valeriana e în general bine tolerată. În studiile controlate, extractele au fost bine tolerate, în timp ce medicamentele de comparație, precum oxazepamul sau difenhidramina, au dat somnolență și oboseală.⁴ Monografia europeană menționează greața și crampele abdominale, cu frecvență necunoscută.⁵

• Condusul și utilajele: valeriana poate afecta capacitatea de a conduce și de a folosi utilaje. Cine e afectat nu conduce și nu lucrează cu utilaje.⁵
• Vârsta: nu se recomandă sub 12 ani, din lipsa datelor despre siguranță și eficacitate.⁵
• Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar monografia nu recomandă folosirea. Datele despre fertilitate lipsesc. Baza de date americană LactMed notează că nu există date la mamele care alăptează și amintește o îngrijorare teoretică, din cauza unor substanțe care au fost citotoxice și mutagene în eprubetă.^{5, 15}
• Alte sedative și alcool: monografia nu raportează interacțiuni. Raportul european notează totuși că, în teorie, valeriana poate adăuga oboseală, amețeală și somnolență la alte medicamente care calmează sistemul nervos, așa că cine ia somnifere sau calmante întreabă medicul. În combinații cu alte plante, valeriana nu a întărit efectul alcoolului, spre deosebire de somniferele de sinteză. Tincturile conțin însă ele însele alcool.^{5, 4}
• Alte medicamente: o sinteză din 2014 a găsit un potențial mic de interacțiuni cu medicamentele, fără importanță clinică. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.¹⁶
• Ficatul: baza de date americană LiverTox leagă valeriana de cazuri rare de afectare a ficatului, în timp ce raportul european nu a găsit toxicitate asupra organelor în legătură cu valeriana. Cine are o boală de ficat întreabă medicul.^{17, 4}
• Doza prea mare: la circa 20 g de rădăcină au apărut oboseală, crampe abdominale, senzație de apăsare în piept, amețeală, tremor al mâinilor și pupile dilatate, care au dispărut în 24 de ore.⁵
• Dependența: nu s-au raportat dependențe clare. Au existat două cazuri izolate de simptome de sevraj, unul la un bărbat care luase ani de zile 2,5-10 g de extract pe zi.⁴
• Baia cu valeriană: băile complete nu se fac în caz de răni deschise, leziuni mari ale pielii, boli acute de piele, febră mare, infecții severe, tulburări circulatorii severe sau insuficiență cardiacă.⁵
• Când mergi la medic: dacă tensiunea nervoasă sau tulburările de somn persistă sau se agravează după 2 săptămâni de folosire continuă, discută cu medicul sau cu farmacistul.⁵

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, rădăcina de valeriană are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, adoptată prima dată pe 13 iulie 2006 și revizuită pe 2 februarie 2016. Are două părți. Pentru extractul uscat obținut cu alcool de 40-70%, monografia vorbește de „utilizare bine stabilită”, pe baza studiilor clinice: ameliorarea tensiunii nervoase ușoare și a tulburărilor de somn. Pentru ceai, pulbere, suc din rădăcină proaspătă, alte extracte și tincturi, vorbește de utilizare tradițională, adică folosire îndelungată, nu studii clinice: ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și ajutor pentru somn. Monografia se adresează adolescenților, adulților și vârstnicilor.⁵

În februarie 2025, Comitetul a început revizuirea periodică a monografiei, cu un apel pentru date științifice noi, deschis între 15 februarie și 15 mai 2025.¹⁸ Uleiul esențial de valeriană are o monografie separată, de utilizare tradițională, iar pentru combinația dintre rădăcina de valeriană și conurile de hamei există o monografie de combinație.^{19, 20}

Monografia se aplică medicamentelor din plante, autorizate de autoritățile naționale. Alimentele și suplimentele alimentare, între care ceaiurile și capsulele noastre, nu urmează aceleași cerințe și nu sunt acoperite de ea.²¹ Farmacopeea Europeană are monografii pentru rădăcina de valeriană, pentru rădăcina tăiată pentru ceai, pentru tinctură și pentru extractele uscate.⁴

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru valeriană: lista din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu o cuprinde. Singura mențiune permisă legată de adormire privește melatonina.²² În România, valeriana e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²³

Valeriana de-a lungul timpului

Folosirea rădăcinii de valeriană datează probabil de la grecii și romanii antici, care foloseau o plantă asemănătoare, numită phu. Dioscoride, în Materia Medica (anii 50-70 d.Hr.), descria rădăcina uscată sau decoctul de phu, „nard sălbatic”, pentru încălzire, pentru bolile urinare, pentru crampele menstruale și pentru ficat. Nu se știe sigur dacă era valeriana de azi, iar aceste folosiri nu sunt cele recunoscute acum de monografia europeană.⁴

În fitoterapia modernă, cu valeriana ca singură plantă, istoria documentată începe în jurul anului 1800. Hahnemann o descria în lexiconul lui pentru farmaciști (1793-1799), sub numele de Katzenbaldrian, pentru crampe, epilepsie și boli cu viermi, iar Vietz (1800) o recomanda în toate bolile cu spasme și convulsii. Hager (1873-1874) o amintea pentru crampe, epilepsie, viermi și stări de isterie, iar Dragendorff o descria ca antispastic, remediu pentru nervi și antiisteric. Madaus, în 1938, recomanda rădăcina uscată, pulberea, tinctura sau rădăcina proaspătă. Cele mai multe dintre aceste folosiri nu se recunosc astăzi.⁴

La noi, Alecsandri o numește în versuri „năltuța odoleană”.³ În secolul XX, rădăcina a intrat în farmacopei și în liste oficiale. În Germania, Comisia E a publicat în 1985 o monografie pentru rădăcina de valeriană, rectificată în 1990.²⁴ În 2006, Agenția Europeană a Medicamentului a adoptat prima monografie comunitară, iar în 2016 a revizuit-o.⁵

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu valeriană

Până aici ai citit despre valeriană. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rădăcina de valeriană: pe baza studiilor clinice, la extractele uscate cu alcool, pentru tensiunea nervoasă ușoară și tulburările de somn, iar pe baza utilizării tradiționale, la ceai și la alte preparate, pentru simptomele ușoare de stres psihic și ca ajutor pentru somn.^{5, 21} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Valeriană

• 100% rizomi cu rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis)
• Pliculețe, 20 în cutie
• Pe etichetă: 1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, acoperite câteva minute; în cursul zilei sau seara, înainte de culcare
• Monografia europeană descrie 0,3-3 g de rădăcină mărunțită la 150 ml de apă clocotită, de până la 3 ori pe zi pentru stres, iar pentru somn o priză cu jumătate de oră până la o oră înainte de culcare⁵

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu valeriană: ceai vrac, tinctură, capsule și amestecuri

Valeriana se găsește la noi și ca ceai vrac, ca tinctură și în trei amestecuri: capsulele Somn Liniștit, cu tei și melatonină, capsulele Hyper Calm, cu opt plante, și ceaiul Somn Ușor, cu șase plante. Monografia europeană se referă la rădăcina mărunțită sau pulverizată și la anumite extracte și tincturi, cu alcool de 56-80%; tinctura noastră are 38% alcool, iar capsulele au extracte fermentate și atomizate, deci nici ele nu intră în monografie.⁵ Pentru amestecurile de mai multe plante nu există monografie europeană; există una doar pentru combinația dintre rădăcina de valeriană și conurile de hamei.²⁰ Ceaiul Somn Ușor conține sunătoare, care poate slăbi efectul unor medicamente; cine ia tratament întreabă medicul sau farmacistul.²⁵

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Valeriana

15,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Somn Linistit

38,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Calm

5.0

36,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Somn Usor doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru liniște și somn

Pentru aceeași folosire, stres psihic ușor și ajutor pentru somn, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru conurile de hamei și pentru frunza de roiniță. Pentru floarea de tei, monografia se referă doar la stresul psihic ușor.^{26, 27, 28}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Valeriană, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; în cursul zilei sau seara, înainte de culcare	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și în alăptare
Ceai Valeriană, vrac	Infuzie în apă clocotită, câteva minute sub capac; în cursul zilei sau seara, înainte de culcare	Monografia europeană: 0,3-3 g la 150 ml, de până la 3 ori pe zi pentru stres
Tinctură de Valeriană	10-15 picături de 2-3 ori pe zi; ultima doză înainte de culcare	Conține alcool, 38%; monografia europeană descrie tincturi cu alcool de 56-80%
Capsule Somn Liniștit	1-2 capsule pe zi, seara, la nevoie, cu jumătate de oră înainte de culcare	Extracte fermentate de tei și de valeriană, cu 72 mg extract de valeriană și 3 mg de melatonină pe capsulă
Capsule Hyper Calm	6 capsule pe zi, câte 2 după fiecare masă principală; cură de 2 luni, cu 2 săptămâni pauză	Extract fermentat din 8 plante; 30 mg extract de valeriană pe capsulă
Ceai Somn Ușor, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă fierbinte, 5 minute sub capac; 1-2 căni seara, înainte de culcare	Șase plante, valeriana 10,5% din amestec; conține sunătoare
Ceai Hamei, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, acoperită câteva minute; 2-3 căni pe zi	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și în alăptare
Ceai Roiniță, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi, seara înainte de culcare	Nu sub 12 ani; nu în sarcină și în alăptare
Ceai Tei, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Pentru stres, nu sub 12 ani; nu în sarcină și în alăptare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia de valeriană se referă la adolescenți, adulți și vârstnici, nu recomandă valeriana în sarcină și în alăptare și avertizează că poate afecta capacitatea de a conduce. Dacă simptomele persistă sau se agravează după 2 săptămâni, e nevoie de medic sau de farmacist.^{5, 26, 27, 28, 25}

Întrebări frecvente

Referințe

1. GBIF Secretariat. Valeriana officinalis L., Valeriana dioica L., Centranthus ruber (L.) DC. și Valerianella locusta (L.) Laterr., GBIF Backbone Taxonomy, familie și nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
2. Hong D., Barrie F.R., Bell C.D. Valerianaceae (inclusiv Valeriana și Valeriana officinalis Linnaeus), în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 19, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2011, efloras.org.
3. dexonline.ro, articolele „valeriană”, „odolean” și „năvalnic”, după DEX ’09, DEXI, MDA2, DLRLC, CADE, DLR, Scriban, Șăineanu, DER, DE, DFL, DRAM și Dicționarul de sinonime.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Valeriana officinalis L., radix and Valeriana officinalis L., aetheroleum, EMA/HMPC/150846/2015, 2 februarie 2016.
5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, revizia 1, EMA/HMPC/150848/2015, Corr.1, adoptată pe 2 februarie 2016; prima versiune, EMEA/HMPC/340719/2005, a fost adoptată pe 13 iulie 2006.
6. Go Botany, Native Plant Trust. Valeriana officinalis (common valerian) și Valerianella locusta (European corn-salad), gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
7. European Medicines Agency. Herbal medicines: lista monografiilor europene și starea lor, extrasă de pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
8. Bol S., Caspers J., Buckingham L. și colab. Responsiveness of cats (Felidae) to silver vine (Actinidia polygama), Tatarian honeysuckle (Lonicera tatarica), valerian (Valeriana officinalis) and catnip (Nepeta cataria). BMC Veterinary Research, 2017, 13:70.
9. Valente V., Machado D., Jorge S., Drake C.L., Marques D.R. Does valerian work for insomnia? An umbrella review of the evidence. European Neuropsychopharmacology, 2024, 82:6-28.
10. Bent S., Padula A., Moore D., Patterson M., Mehling W. Valerian for sleep: a systematic review and meta-analysis. American Journal of Medicine, 2006, 119(12):1005-1012.
11. Fernández-San-Martín M.I., Masa-Font R., Palacios-Soler L., Sancho-Gómez P., Calbó-Caldentey C., Flores-Mateo G. Effectiveness of valerian on insomnia: a meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. Sleep Medicine, 2010, 11(6):505-511.
12. Taibi D.M., Landis C.A., Petry H., Vitiello M.V. A systematic review of valerian as a sleep aid: safe but not effective. Sleep Medicine Reviews, 2007, 11(3):209-230.
13. Shinjyo N., Waddell G., Green J. Valerian root in treating sleep problems and associated disorders: a systematic review and meta-analysis. Journal of Evidence-Based Integrative Medicine, 2020, 25:2515690X20967323.
14. Miyasaka L.S., Atallah A.N., Soares B.G. Valerian for anxiety disorders. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2006, (4):CD004515.
15. Drugs and Lactation Database (LactMed). Valerian. National Institute of Child Health and Human Development, Bethesda (MD), actualizat la 17 mai 2021.
16. Kelber O., Nieber K., Kraft K. Valerian: no evidence for clinically relevant interactions. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2014, 2014:879396.
17. LiverTox: Clinical and Research Information on Drug-Induced Liver Injury. Valerian. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, Bethesda (MD), actualizat la 5 aprilie 2020.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Valerianae radix, EMA/HMPC/42303/2025, 22 ianuarie 2025.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., aetheroleum, EMA/HMPC/278053/2015 corr., publicată pe 27 aprilie 2016.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix and Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/327107/2017, 25 septembrie 2019.
21. European Medicines Agency. Valerian root: Assessment Report Summary for the Public (ARSP), EMA/HMPC/387742/2025, 19 noiembrie 2025.
22. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
23. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
24. Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte. Liste der Monographien der E-Kommission (Phyto-Therapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stare la 31 iulie 1994: Valerianae radix (Baldrianwurzel), Bundesanzeiger nr. 90 din 15 mai 1985, rectificare în nr. 50 din 13 martie 1990.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
26. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/682384/2013, adoptată pe 6 mai 2014.
27. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, adoptată pe 14 mai 2013.
28. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos, EMA/HMPC/337066/2011, adoptată pe 22 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai insomnie de lungă durată, anxietate care îți afectează viața sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi valeriană.