Nectar de Cătină-albă cu Miere de albine

Sucurile, siropurile și nectarurile concepute de Laboratoarele Hypericum sunt obținute din surse naturale atent verificate. Materiile prime folosite sunt procurate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel încât putem garanta puritatea produselor noastre prin lipsa de contaminanți toxici carcinogeni, metale grele, erbicide, insecticide, îngrășăminte chimice, microorganisme sau virusuri patogene. Noutatea acestor produse este reprezentată de formulele holistice special create pentru a genera sinergie între ingredientele alese. Astfel, tehnologiile menajante și inovatoare de extracție, împreună cu formulele originale asigură o mai bună biodisponibilitate și un grad sporit de asimilație în organism a substanțelor active benefice regăsite în produs. Pentru realizarea Nectarului de Cătină-albă cu Miere de albine au fost folosite plante nemodificate genetic, precum și produse ale stupului obținute în ecosisteme fără organisme modificate genetic. Nu au fost folosite tratamente chimice sau iradiante, sucul din fructe de Cătină, ce stă la baza formulei, fiind obținut exclusiv prin practici mecanice, de presare la rece.

Mai mult, pentru acest tip de produs, am ales ambalarea de tip „bag in box”. Aceasta este o metodă modernă care constă în introducerea unei pungi în formă de pernă, într-o cutie de carton. Punga este sterilă, din folie de polietilenă în trei straturi, prevăzută cu film metalizat. La gura pungii, este montat un robinet care se scoate din cutie printr-un decupajul special marcat.

De ce am optat pentru această metodă de ambalare?

• Deoarece este mai igienică! Punga nu permite intrarea aerului sau a altor corpuri străine, asigurând, astfel, protecție împotriva contaminării cu microorganisme și alți agenți patogeni.
• Nu permite oxidarea lichidului ambalat! Deoarece aerul și razele luminoase nu vin în contact cu produsul ambalat, acesta rămâne proaspăt mai mult timp.
• Nu provoacă risipă! Flexibilitatea pungii îi permite acesteia să se comprime/videze pe măsură ce conținutul său este consumat, astfel încât vă puteți bucura de produs până la ultima sa picătură fără a fi nevoie de refrigerare după deschidere.
• Este mai sigur, mai rezistent și mai ușor de utilizat! Ambalajul este robust, nu creează risc de accidentare (cioburi), este echipat cu un robinet ce permite dozarea exactă a produsului și este mai ușor și ocupă mai puțin spațiu de depozitare față de ambalajele din sticlă.

Cătina-albă (Hippophae rhamnoides) este un arbust tufos, microfanerofit, rustic, ce face parte din familia Elaeagnaceae (care conține cca 60 de specii și 3 genuri caracterizate prin rezistență la soluri aride, nisipoase, alcaline sau saline și un caracter potențial invaziv). Această specie este dioică ceea ce înseamnă că o parte din arbuști au doar flori de sex masculin, iar cealaltă doar de sex feminin. De aceea, pentru obținerea fructelor, este necesară plantarea celor două tipuri de arbuști unul în apropierea celuilalt. Strămoșii noștri daci utilizau fructele pentru vindecarea scorbutului, fortifierea organismului și ameliorarea problemelor de ficat, stomac sau piele. Deosebit de îndrăgită și de valoroasă, Cătina-albă are o gamă largă de întrebuințări, de la alimentație, până la industria cosmeticelor, medicină tradițională, furajare și chiar și în fixarea și restaurarea solurilor degradate. În prezent, datorită utilității sale deosebite și a rezistenței sporite, Cătina-albă este considerată una dintre cele mai valoroase specii de arbuști fructiferi atât din flora spontană, cât și din cea cultivată. Importanța sa nutrițională este de necontestat, fructele de Cătină-albă fiind considerate un adevărat complex vitaminic și mineral natural. O caracteristică aparte a acestor fructe este conținutul de acizi grași (inclusiv cei esențiali), atât în sâmburi, cât și în pulpă. Din ambele se extrage prețiosul ulei de Cătină, cele două surse oferind proprietăți ușor diferite uleiului rezultat. Astfel, uleiul obținut din semințe are o culoare gălbui-portocalie, mai deschisă decât cel obținut din pulpă, principalii acizi grași conținuți fiind cel linoleic și cel α-linolenic (ALA). În ceea ce privește uleiul obținut din pulpă, acesta este mai bogat în acizii palmitic și palmitoleic. Ambele tipuri de uleiuri au proprietăți sanogene și cosmetice importante, dar perisabilitate crescută.

Pe lângă ulei, fructele de Cătină-albă sunt utilizate pentru obținerea multor preparate fitoterapice și alimentare precum: infuzia, decoctul, tincturile și maceratele (în miere, glicerol, apă, alcool), sucul, siropul, nectarul, băuturile alcoolice (cidru, vin din fructe, lichior) și diverse deserturi (dulceață, marmeladă, gem, fructe uscate). Gustul astringent și acrișor al Cătinii este deseori redus prin procese precum înghețarea, fermentarea sau îndulcirea fructelor cu miere, zahăr sau sucuri de fructe. De asemenea, acestea sunt valorificate și în industria cosmetică normală și terapeutică pentru prepararea diverselor creme (nutritive, antiîmbătrânire, emoliente), uleiuri de corp (inclusiv de plajă, uleiul de Cătină oferind o protecție solară echivalentă cu SPF 10), unguente (cicatrizante, vulnerare, contra eczemelor și arsurilor), picături oftalmice, produse pentru îngrijirea feței, a părului, a zonei genitale și lista poate continua. În general, produsele pe bază de Cătină-albă ajută la întărirea imunității naturale a organismului prin bogăția de compuși activi (de ex., fitosteroli, acizi grași esențiali, acidul chinic, L-chebrachitol, vitaminele C și D₃, minerale). Acestea vin în ajutorul organismului în procesele de distrugere a agenților patogeni (fungi, bacterii, virusuri) și în cele de stimulare a formării de anticorpi. De asemenea, compușii cu proprietăți antioxidante din aceste fructe (de ex., vitamina C, E, carotenoizii, flavonoidele și acizii fenolici) ajută la combaterea formării radicalilor liberi, cauza stresului oxidativ.

Datorită conținutului în fibre și compuși cu acțiune astringentă (acid chinic, taninuri), antiinflamatoare (ALA, vitaminele C, E și D₃), antiseptică, vermifugă și antispastică, fructele de Cătină-albă sunt ideale pentru reglarea tranzitului intestinal prea lent sau prea accelerat. Acestea ajută la calmarea intestinelor și a stomacului, susținând și funcția hepatică (acizi organici, Mg, steroli). Mai mult, conținutul în fitosteroli (340-520 mg/kg) precum β-sitosterolul (57-83%), acizi grași esențiali ω-3 cu lanț scurt (ALA), licopen, minerale (Mg, K) și vitamina E contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare, prin fluidizarea sângelui, reducerea ușoară a glicemiei și trigliceridelor, limitarea proceselor inflamatorii, protejarea față de radicalii liberi și reglarea fracțiilor colesterolului (LDL, HDL). Nu în ultimul rând, mineralele (Mg, K, Ca) și vitaminele C, K, D₃ contribuie și la menținerea sănătății sistemului osos, oferind alături de alți compuși activi și proprietăți diuretice și detoxifiante acestor fructe-minune, în special când sunt consumate sub formă de infuzie, sirop sau suc. Derivatele din fructe de Cătină-albă sunt binevenite și în curele de slăbire, energizând și contribuind cu o parte din necesarul zilnic de vitamine și minerale ce pot fi greu de obținut atunci când avem o dietă restrictivă.

În concluzie, fructele de Cătină-albă conțin în mod natural: fibre, bioflavonoide, betacaroten, zeaxantină, licopen, taraxantină, criptoxantină, polifenoli, fitosteroli, aminoacizi, acizi grași (inclusiv cei esențiali), taninuri, fructoză, glucoză, zaharuri alcool, acizi organici, vitamine (A, C, D, complexul B, E, P, K), minerale și oligoelemente (K, Mn, Cu, P, Ca, Mg, Fe, Na) care le transformă în adevărate super-fructe. Ca referință, acestea sunt mai bogate în vitamina C decât citricele (Portocale, Lămâi) și chiar și decât Măceșele, având 400-700 mg la 100 g, în funcție de soi și condițiile de mediu. În sucul de Cătină, conținutul în acid malic este de 0,8-3,2 g/100g, iar cel de acid chinic de 1,2-2,1 g/100g. În ceea ce privește mineralele, Potasiul este cel mai prevalent, fructele conținând 300-380 mg/100g, apoi urmează Manganul cu 0,28-0,32 mg/100g și Cuprul cu 0,1mg/100g. Nu în ultimul rând, Cătina-albă este și una dintre puținele surse vegetale de vitamina B₁₂, având concentrații mai mari decât multe alte fructe.

Mierea de albine este un îndulcitor natural valoros, aceasta fiind considerată un aliment cu un profil nutrițional mai echilibrat, cu proprietăți organoleptice superioare și o opțiune de îndulcire mult mai sănătoasă decât zahărul rafinat. Fiind sursa principală de energie a albinelor în lunile de iarnă, când nu pot colecta nectar și polen, mierea este un aliment dens caloric, bogat în carbohidrați (fructoză, glucoză, maltoză, sucroză și diverse alte oligozaharide) și cu un termen de valabilitate nelimitat atunci când este depozitată corect. De asemenea, mierea naturală crudă mai conține și enzime (invertază, diastază, catalază, glucozoxidază, fosfatază acidă), vitamine (complex B, C, K), minerale (K, Ca, Mg, Fe, Mn, Zn, Cu, Se), compuși fenolici (flavonoide – quercetină, campferol, apigenină; acizi fenolici – acid ferulic, acid cafeic; cumarine – umbeliferonă ș.a.) și compuși aromatici (hidrocarburi aromatice, esteri, terpene, furani, cetone, acizi organici, aldehide, alcooli, benzeni, pirani ș.a.) în proporții care variază în funcție de condițiile de creștere a albinelor, plantele pe care acestea le vizitează și metoda de prelucrare a mierii.

Procesul prin care albinele „fabrică” mierea este fascinant, aceste mici vietăți fiind niște biochimiști iscusiți. Astfel, procesul de producție începe odată cu colectarea nectarului din flori (cu ajutorul trompei) de către albinele culegătoare și depozitarea sa într-un organ specializat (parte a sistemului digestiv) unde este amestecat cu enzime ce au rolul de a scinda zaharurile complexe. Uneori, albinele colectează și o substanță dulce-lipicioasă (produsă de afide din seva plantelor) ce poarte numele de „mană”. Mierea produsă astfel poartă numele de Miere de Mană și este recunoscută pentru proprietățile sale organoleptice, nutriționale și sanogene deosebite. Foarte apreciată și valoroasă este și mierea polifloră care, așa cum indică și numele, este obținută din mai multe specii de plante, acesta fiind, de obicei, un avantaj datorită diversității mai mari a compușilor naturali bioactivi conținuți. Ajunse în stup, albinele culegătoare regurgitează nectarul digerat și îl predau albinelor casnice tinere care îl digeră (masticație + digestie cu enzime) la rândul lor timp de cca 30 minute. După terminarea digestiei, nectarul digerat este depus în faguri unde este supus unui proces de evaporație a apei conținute cu ajutorul aerului cald generat și circulat de către bătăile din aripi ale albinelor casnice. Când mierea astfel rezultată ajunge la consistența dorită, fagurii sunt sigilați cu ceară pentru a ajuta la conservarea prețiosului aliment. În medie, întreg procesul de transformare a nectarului în miere durează aproximativ o săptămână, iar fiecare albină lucrătoare produce, doar în jur de 1 linguriță de miere (≈5 g) în toată viața sa (≈30 zile).

Văzând acest proces laborios și deosebit de producere a mierii, este lesne de înțeles de ce acest aliment este atât de valoros atât nutrițional, cât și din punct de vedere al sănătății. Astfel, în cantități moderate, mierea este un îndulcitor mult mai „prietenos” cu pancreasul față de zahăr datorită indicelui glicemic mai mic. De asemenea, datorită conținutului în enzime, vitamine, minerale, aminoacizi și alți nutrienți aceasta este metabolizată mai ușor și nu spoliază organismul de vitamine precum zahărul rafinat. În plus, multitudinea de compuși fenolici și aromatici din plante, ce au fost concentrați în mire, îi conferă acesteia proprietăți sanogene precum cele: antioxidante, antiinflamatoare, energizante, regeneratoare la nivel digestiv, emoliente, antibacteriene, antifungice, antitusive, imunomodulatoare, și chiar și de creștere a sensibilității la insulină. În produsul de față am folosit Mierea polifloră pentru îmbunătățirea proprietăților organoleptice și nutriționale ale formulei, precum și pentru acțiunea sa de susținere a imunității, calmare a mucoasei gastrointestinale și reglare a tranzitului intestinal.