Cătină-albă (Hippophae rhamnoides): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Cătina-albă (Hippophae rhamnoides) e un arbust spinos, cu frunze înguste, argintii pe dos, și cu fructe portocalii, lipite de ramuri. Fructele ei sunt cunoscute pentru vitamina C, dar cifrele publicate diferă de zeci de ori de la o subspecie la alta. Pentru cătină nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate aprobată, iar studiile pe oameni sunt puține și mici. Mai jos afli cum o recunoști, de ce un arbust singur nu face fructe, prin ce se deosebește de cătina roșie și de cătina de garduri, ce conțin fructele, ce spun studiile și cum se folosesc produsele noastre.
Pe scurt
- Cătina-albă e un arbust sau un arbore mic, spinos, înalt de 1-15 m, cu frunze înguste, argintii pe dos, și fructe portocalii de 4-9 mm.
- Florile sunt unisexuate, pe plante diferite: fructe fac doar plantele femele, iar polenul vine de la cele mascule.
- Se folosesc fructele: din ele se fac suc, ulei din pulpă și ulei din semințe, trei produse cu compoziții diferite.
- Vitamina C variază de la câteva zeci la peste 2.000 mg la 100 g de fructe, după subspecie, soi și data recoltei.
- Cătina nu are monografie europeană și nici mențiune de sănătate aprobată. Studiile pe oameni sunt puține: într-unul cu 254 de voluntari, fructele nu au prevenit răcelile.
Hippophae rhamnoides L., familia Elaeagnaceae
Ce este cătina-albă
Cătina-albă e un arbust sau un arbore mic, spinos, din familia Elaeagnaceae. Poate avea între 1 și 15 m înălțime, uneori chiar 18 m.1 Genul Hippophae are, după Flora of China, șapte specii, răspândite de la nord-vestul Europei până în Asia de Est.2
Botanic, fructul nu e o boabă. E un fruct asemănător drupei, cu o singură sămânță, închis în baza caliciului.3 Partea suculentă dă sucul și uleiul din pulpă, iar sămânța dă un ulei separat.4
La familia cătinei, rădăcinile pot lega azotul din aer, așa că arbuștii cresc bine și pe soluri foarte sărace. De aceea unele specii ale familiei au fost folosite la refacerea terenurilor degradate.3
Din magazinul Hypericum: Ceai Cătină albă fructe vrac, Capsule Catina și Ulei de catina alba 20ml.
Cum arată cătina-albă
Cătina-albă se recunoaște după frunzele înguste, argintii pe dos, după spinii de pe ramuri și după fructele portocalii, strânse pe ramură. Pe fața de sus frunzele sunt verzi-cenușii închis, iar pe dos au solzi albi și bruni, în formă de stea.1


Cum o recunoști
- Înălțimea și spinii: arbust sau arbore mic, de 1-15 m, cu multe ramuri. Spinii au 2-7 cm.1
- Frunzele: sunt alterne, aproape fără codiță, înguste, lungi de 2-8 cm și late de 2-8 mm. Marginea e puțin răsfrântă spre dos.1
- Florile: mici, fără petale, pe plante diferite. Cele mascule stau în spice de 5-8 mm și apar înaintea frunzelor. Cele femele, câte 2-5 la subsuoara ramurilor, apar odată cu frunzele.3, 2, 1
- Fructele: portocalii sau roșiatice, rotunde, ovale sau elipsoidale, lungi de 4-9 mm, suculente și aromate. Flora of China dă ca perioadă de coacere septembrie-octombrie.1
- Sămânța: câte una într-un fruct, lucioasă, brun-închis, uneori aproape neagră, lungă de 4-7 mm. Învelișul ei tare se desprinde ușor de ea.1


Flori mascule și flori femele
Cătina are plante mascule și plante femele. Primăvara, cele două feluri de plante se deosebesc după flori. La plantele mascule, florile stau în spice mici și dese, brun-aurii, la noduri. La cele femele, florile sunt mici, câte 2-5 la subsuoara frunzelor. În ambele poze se vede și câte un spin lung.2, 1


Unde crește cătina-albă
Cătina-albă crește pe malurile și pe terasele râurilor, pe albii uscate, la marginea pădurilor, în tufărișuri de pe pantele munților, pe morene și în pajiști de mare altitudine, între 600 și 4.200 m. E răspândită din Europa până în Asia Centrală și în China.1
Subspecia rhamnoides crește pe coastele din nordul Europei, din Franța și Irlanda până în estul Mării Baltice. Flora of China mai recunoaște încă trei subspecii în Europa, în Asia Centrală și în sud-vestul Asiei.1
La noi, un dicționar din prima jumătate a secolului al XX-lea o descrie ca pe un arbust care crește mai ales pe albia râurilor de la poalele munților.5 Soiurile cultivate în România, analizate într-un studiu din 2012, aparțin subspeciei carpatica.6
Cătină albă, cătină roșie sau cătină de garduri?
În română, „cătină” nu înseamnă o singură plantă. DEX dă cuvântul pentru două specii de arbuști spinoși, cătina roșie, numită și tamariscă, și cătina albă. Alte dicționare adaugă cătina-de-garduri, iar Dicționarul enciclopedic spune că „cătină” denumește regional șapte specii de plante.5 Cele trei de mai jos nu sunt rude.
| Ce comparăm | Cătină albă | Cătină roșie | Cătină de garduri |
|---|---|---|---|
| Numele latin | Hippophae rhamnoides | Tamarix ramosissima | Lycium barbarum |
| Familia | Elaeagnaceae | Tamaricaceae | Solanaceae |
| Înălțimea | 1-15 m | 1-3 m, rar 6 m | 0,8-2 m |
| Frunzele | Înguste, argintii pe dos | Mici, de 2-5 mm, mai ales ca niște solzi | Lanceolate, de 2-3 cm, singure sau în mănunchiuri |
| Florile | Mici, fără petale | Roz sau purpurii | Purpurii, în formă de pâlnie |
| Fructul | Portocaliu, de 4-9 mm | Capsulă de 3-5 mm | Boabă roșie sau galben-portocalie, de 0,4-2 cm |
| Alte nume | Cătină de râu | Tamariscă | Goji, în comerț |
Surse: Flora of China; dexonline; GBIF.1, 7, 8, 5, 9
Goji este numele sub care se vând în comerț fructele speciei Lycium barbarum.9 E o solanacee, numită în română cătină-de-garduri.8, 5 Nu are nicio legătură botanică cu cătina albă. Ce le apropie e doar numele. Singurul nume care nu lasă loc de confuzie e cel latin: Hippophae rhamnoides e cătina albă.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, planta se numește cătină albă, cătină-albă sau cătină de râu, iar un dicționar mai dă și numele cătină-cenușie.5 În alte limbi, numele diferă mult, de la „sea buckthorn” la „Sanddorn”, adică „spin de nisip”.9
| Limba | Numele plantei |
|---|---|
| Română | cătină albă, cătină-albă, cătină de râu, cătină-cenușie |
| Engleză | sea buckthorn |
| Germană | Sanddorn |
| Franceză | argousier |
| Spaniolă | espino amarillo |
| Italiană | olivello spinoso |
| Maghiară | európai homoktövis |
| Poloneză | rokitnik zwyczajny |
| Rusă | облепиха крушиновидная (oblepiha) |
| Olandeză | duindoorn |
Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.5, 9
Ce parte se folosește
Se folosesc fructele. Frunzele se fac uneori ceai.4 Din fructe se obțin mai multe produse, cu compoziții diferite.
- Sucul: se obține din partea suculentă. E foarte bogat în vitamina C și în caroteni și poate conține și o fază uleioasă, prinsă între particule.4
- Uleiul din pulpă: se poate separa din suc sau din pulpa rămasă după stoarcere.4 La soiurile din România, uleiul din pulpă și coajă are mult acid palmitic, oleic și palmitoleic.6
- Uleiul din semințe: e foarte nesaturat.4 La soiurile din România, 65-72% din acizii lui grași sunt polinesaturați.6
- Pigmentul: din pulpa rămasă după stoarcere se poate extrage un pigment galben, numit în literatură „sea buckthorn yellow”, cu posibile întrebuințări ca colorant alimentar.4
7 lucruri surprinzătoare despre cătină
- Un arbust singur nu face fructe. Florile sunt unisexuate, pe plante diferite. Cele mascule apar în spice mici, înaintea frunzelor, iar cele femele odată cu frunzele. Fructe fac doar plantele femele.2
- Numele latin are două explicații. O carte despre cătină, citată într-o sinteză din 2021, spune că vine din grecescul hippos, „cal”, și phao, „a ucide”, pentru că în antichitate fructele se foloseau ca să scoată viermii intestinali la cai. Altă explicație dă phao ca „lumină” și traduce numele ca „părul lucios al calului”.10
- Dicționarele nu se înțeleg de unde vine cuvântul „cătină”. DEX ’09 și Scriban îl dau din latinescul catena, „lanț”. DER spune că vine mai degrabă din catanum, „plantă asemănătoare cu drobul”, atestat în Spania în secolul al VI-lea, cu influența lui catena. Șăineanu scrie că originea e necunoscută.5
- Soiul „Vitaminaya” a avut cea mai puțină vitamina C. Într-un studiu pe nouă soiuri de subspecia mongolica, vitamina C a fost cea mai mare la soiul „Oranzhevaya” și cea mai mică la „Vitaminaya”. Vremea a influențat-o foarte puțin.11
- Rădăcinile pot lega azotul din aer. La familia cătinei, asta le permite arbuștilor să crească pe soluri foarte sărace, iar unele specii au fost folosite la refacerea terenurilor degradate.3
- Numele rusesc vine de la fructele lipite de ramuri. În rusă, planta se numește oblepiha, nume care, după o sinteză din 2021, arată că fructele stau strâns lipite de ramuri.10
- Nici botaniștii nu s-au înțeles câte specii are genul. Unii au recunoscut o singură specie, cu două subspecii, alții șapte specii și încă zece subspecii.2
Știai că?
Cuvântul „cătină” a dat și alte cuvinte. Cătinișul e desișul de cătini, iar cătinarul e o pasăre mică, despre care dicționarul etimologic scrie că nu a fost identificată.5
Ce conțin fructele de cătină
Fructele conțin vitamina C, carotenoide, flavonoli, tocoferoli și uleiuri. Cifrele diferă mult de la un studiu la altul, pentru că depind de subspecie, de soi, de data recoltei și de partea analizată.12, 13
| Ce conține | Cât | De reținut |
|---|---|---|
| Vitamina C | 52,86-130,97 mg la 100 g de fructe proaspete, la opt soiuri de subspecia mongolica; circa 400 mg la 100 g, la subspecia rhamnoides | Vezi capitolul următor |
| Carotenoide | 6,19-23,91 mg la 100 g de fructe proaspete | Total, la opt soiuri de subspecia mongolica |
| Flavonoli | În medie 311,55 mg la 100 g de fructe proaspete | Glicozide de izoramnetină, quercetină și kaempferol |
| Tocoferoli și tocotrienoli | În pulpă, 40-120 mg/kg; în semințe, 130-290 mg/kg | Pulpa subspeciei sinensis are de 2-3 ori mai mult decât a celorlalte, semințele ei au mai puțin |
| Acizi grași din uleiul de pulpă și coajă | Palmitic 23-40%, oleic 20-53%, palmitoleic 11-27% | Soiuri din România, subspecia carpatica |
| Acizi grași din uleiul de semințe | Polinesaturați, 65-72% | Aceleași soiuri din România |
| Fitosteroli | 14 identificați în lipidele fructului întreg | Principalul e beta-sitosterolul |
| Zaharuri și acizi organici | Zaharuri: mai ales fructoză și glucoză. Acizi: mai ales malic și chinic | Determinați în sucul subspeciei mongolica |
Surse: Gutzeit și colab., 2008; Teleszko și colab., 2015; Kallio și colab., 2002; Dulf, 2012; Zheng și colab., 2012.14, 13, 12, 6, 11
Cifrele descriu fructul sau uleiul, nu o linguriță de sirop ori o capsulă anume.
Câtă vitamina C are cătina?
Vitamina C e ceea ce se știe cel mai des despre cătină, dar cifrele publicate sunt foarte diferite. O sinteză din 2021 dă, pe subspecii, intervale de la 0,3 la 25 g la kilogram de fructe, adică de la 30 la 2.500 mg la 100 g.10
| Subspecia | Vitamina C, la 100 g de fructe |
|---|---|
| rhamnoides, din Europa | 30-310 mg |
| mongolica, soiuri rusești | 40-300 mg |
| fluviatilis | 460-1.330 mg |
| sinensis, din China | 200-2.500 mg |
Surse: Gâtlan și Gutt, 2021, care citează studii pe subspecii; Kallio și colab., 2002.10, 12
- Subspecia contează. În studiul lui Kallio, fructele sălbatice de subspecia sinensis au avut în suc de 5-10 ori mai multă vitamina C decât cele de subspecia rhamnoides din Europa și decât cele de subspecia mongolica din Rusia.12
- Studiile dau valori diferite. Fructele de subspecia rhamnoides au avut circa 400 mg la 100 g într-un studiu,14 iar opt soiuri de subspecia mongolica au avut între 52,86 și 130,97 mg la 100 g în altul.13
- Data recoltei contează. La arbuștii cultivați în sud-vestul Finlandei, cea mai multă vitamina C s-a găsit la sfârșitul lunii august.12
- Procesarea scade vitamina C. La fabricarea industrială a sucului s-au pierdut 5-11% din vitamina C, la sucul concentrat 50%, iar sucul păstrat 7 zile la 6 °C a pierdut 11-12%.14
Cifrele de mai sus descriu fructul, nu o cană de ceai, o linguriță de sirop sau o capsulă. Cât ajunge în produs depinde de materia primă și de procesare. Pentru un produs anume contează ce scrie producătorul pe etichetă.
Ce spun studiile
Cătina a fost studiată pe oameni în puține studii, de obicei mici. O meta-analiză din 2022 a găsit doar 15 studii randomizate despre factorii legați de sindromul metabolic.15 Mai jos sunt cele mai importante, cu cifrele din rezumatele lor.
Surse: Geng și colab., 2022; Larmo și colab., 2008, 2009 și 2010.15, 16, 17, 18
Grăsimi din sânge, glicemie și tensiune
Meta-analiza din 2022, cu 15 studii randomizate, a găsit că suplimentarea cu cătină a scăzut trigliceridele, colesterolul total și colesterolul LDL și a crescut colesterolul HDL, la ansamblul participanților. Analiza pe subgrupe a arătat scăderea lipidelor doar la persoanele cu metabolismul lipidic modificat. Glicemia, tensiunea arterială și indicele de masă corporală nu s-au schimbat. Autorii notează că studiile diferă mult între ele și cer studii clinice suplimentare.15
Într-un studiu la 229 de adulți sănătoși, 28 g de fructe de cătină pe zi, timp de 3 luni, nu au schimbat colesterolul total, colesterolul HDL, colesterolul LDL și trigliceridele. Au crescut însă concentrațiile din sânge ale flavonolilor quercetină și izoramnetină.17
Răceli și infecții
Într-un studiu cu placebo, 254 de voluntari sănătoși au primit fructe de cătină sau placebo, iar 233 au terminat studiul. Numărul și durata răcelilor nu au fost diferite între grupuri: riscul relativ a fost 1,15 (interval de încredere 95%: 0,90-1,48) pentru număr și 1,05 (0,87-1,27) pentru durată. Nici infecțiile digestive nu au fost diferite. În grupul cu cătină, proteina C reactivă din sânge, un semn de inflamație, a scăzut mai mult decât la placebo. Autorii au concluzionat că fructele de cătină nu au prevenit răcelile și infecțiile digestive.16
Uleiul de cătină
Într-un studiu randomizat, dublu-orb, 100 de persoane cu simptome de ochi uscat au primit 2 g pe zi de ulei de cătină sau de ulei placebo, timp de 3 luni, iar 86 au terminat. În grupul cu cătină, creșterea osmolarității lacrimale din sezonul rece a fost mai mică decât la placebo (P = 0,04 în analiza pe toți participanții și P = 0,02 la cei care au luat produsul cel puțin 80% din zile). La roșeață diferența a fost semnificativă într-o analiză (P = 0,04), iar la senzația de arsură în cealaltă (P = 0,04).18
Într-un alt studiu, 116 femei la menopauză, cu uscăciune, mâncărime sau arsură vaginală, au primit 3 g pe zi de ulei de cătină sau placebo, timp de 3 luni, iar 98 au terminat. Integritatea epiteliului vaginal s-a îmbunătățit mai des în grupul cu cătină (raport de șanse 3,1; interval de încredere 95%: 1,11-8,95). La cele care au respectat schema, tendința a fost aceeași, dar nu a fost semnificativă (2,9; 0,99-8,35).19
Pentru dermatita atopică, sinteza Cochrane din 2012 a găsit un singur studiu cu ulei de cătină din semințe și din pulpă. Concluzia ei generală a fost că nu există dovezi convingătoare pentru beneficiul suplimentelor alimentare în eczemă.20
Sunt studii mici, de câteva luni, făcute cu un anumit ulei. Rezultatele nu se pot extinde la alte uleiuri sau la alte doze. Cătina nu tratează nicio boală și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.
Precauții și siguranță
Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat siguranța cătinei.21 Ce se știe vine din studii și din rapoarte de reacții adverse.
- Reacții adverse raportate: o sinteză din 2024 despre 30 de fructe medicinale și alimentare a găsit raportări de reacții adverse pentru 12 specii, între ele fructul de cătină. În ansamblu, reacțiile au fost mai ales digestive, apoi alergice, iar autorii spun că ele pot fi legate de doze prea mari, de consum îndelungat sau de folosirea la sugari și la copii mici.22
- Anticoagulantele și antiagregantele: o sinteză din 2022 a studiilor randomizate despre plante și agregarea plachetelor a găsit că fructul de cătină s-a numărat printre cele nouă plante, din zece studiate, care au limitat agregarea plachetelor. Cine ia anticoagulante sau antiagregante întreabă medicul sau farmacistul înainte de ulei, extracte sau cantități mari.23
- Acizii din fructe: cei mai importanți sunt acidul malic și acidul chinic, determinați în sucul subspeciei mongolica.11 La stomac sensibil, fructele și sucul se iau cu măsură, după masă.
- Sarcina, alăptarea și copiii: fără monografie, Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat siguranța în aceste situații, așa că se cere întâi sfatul medicului.21
- Zaharurile din siropuri: siropurile cu zahăr invertit sau cu miere conțin zaharuri; cele fără zahăr sunt îndulcite cu stevia.
Ce spune legea
Pentru cătina-albă nu există monografie a Agenției Europene a Medicamentului: planta nu figurează pe lista substanțelor din plante evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante.21 Fără monografie, nu există nici indicații terapeutice recunoscute, nici doze stabilite în Uniunea Europeană.
În lista mențiunilor de sănătate autorizate prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu apare nicio mențiune pentru cătină. Apar mențiuni pentru vitamina C ca nutrient, de exemplu că ea contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar sau la reducerea oboselii și a fatigabilității. Ele se referă la vitamina C, nu la cătină, și pot fi folosite doar pentru alimente care sunt cel puțin sursă de vitamina C, în sensul anexei la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.24
În România, cătina-albă e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.25
Cătina-albă de-a lungul timpului
O sinteză din 2021 scrie că folosirea cătinei apare în texte grecești vechi, în medicina ayurvedică și în cea tibetană. Același text spune că lucrarea tibetană „Djud-shi”, atribuită medicului Yuthog Yontan Gonpo, din secolul al VIII-lea, descrie peste 300 de preparate cu cătină, singură sau în amestec.10
În epoca modernă, băuturile răcoritoare din cătină au fost, după aceeași sinteză, băuturile oficiale ale sportivilor chinezi la Jocurile Olimpice de la Seul, din 1992.10
În română, cuvântul „cătină” e atestat în scris din 1792, în Uricariul.5 Soiurile cultivate azi la noi, de subspecia carpatica, au avut într-un studiu din 2012 mai mult ulei decât celelalte subspecii europene sau asiatice cu care au fost comparate.6


Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu cătină-albă
Până aici ai citit despre cătina-albă. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru cătină nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate aprobată.21, 24 Ceaiurile, uleiurile, siropurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.
Ceai Cătină albă fructe
- 100% fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides), uscate
- Vrac, 50 g
- Pe etichetă: 1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute, apoi strecurat; 2-3 căni pe zi
- Pentru fructele de cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană21
Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Tot cu cătină: capsule, ulei, siropuri și creme
Cătina-albă se găsește la noi și în capsule, în ulei și în siropuri, singură sau în amestec cu alte fructe și plante, și în creme cosmetice. Pentru aceste forme nu există monografie europeană.21 Unele siropuri conțin zahăr invertit sau miere, altele sunt fără zahăr, îndulcite cu stevia, iar unele sunt fortificate cu vitamine și minerale. Cremele sunt produse cosmetice: au ulei din fructe de cătină în lista de ingrediente și se aplică local, în strat subțire.
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Ceai Cătină albă fructe, vrac | 1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute, apoi strecurat; 2-3 căni pe zi | Pentru fructele de cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană |
| Capsule Cătină | 6 capsule pe zi, câte 2 de 3 ori pe zi, după mesele principale, în cure de 30 de zile, cu pauză de 7 zile | Extract din fructe de cătină |
| Capsule Spirulina cu Aloe și Cătină albă | 3 capsule pe zi, câte una de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale sau între ele; 2 cure pe an, de câte 30 de zile | Conțin și spirulină, și extract de aloe |
| Capsule Fructe de Pădure | 3-6 capsule pe zi, după mesele principale; 2 cure pe an, de câte 6 săptămâni | Extracte din opt fructe de pădure |
| Ulei de cătină albă, 20 și 50 ml | Conform etichetei | Supliment alimentar |
| Siropuri de cătină albă, cu zahăr, fără zahăr sau cu miere | 3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 7 zile | Zaharuri în siropul cu zahăr și în cel cu miere; stevia în cel fără zahăr |
| Sirop de măceș și cătină albă | 3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală | Extract din fructe de măceș, 70%, și de cătină, 30% |
| Sirop Elixirul Vieții | 2-3 linguri, de 3 ori pe zi, ca atare sau dizolvate în apă, înainte sau după mese; cură de 6 săptămâni, cu 2 săptămâni de pauză; 1 lingură = 10 ml | Sirop din fructe de cătină, 99,22%, cu spirulină și aloe; după deschidere, la frigider |
| Cremă cu Gălbenele și Cătină; cremă de mâini cu Aloe și Cătină | Se aplică local, în strat subțire, și se masează până la absorbție | Produse cosmetice, nu alimente |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru cătină nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Cine ia anticoagulante sau antiagregante vorbește întâi cu medicul sau cu farmacistul, la fel și în sarcină și în alăptare.21, 23
Întrebări frecvente
Referințe
- Qin H., Gilbert M.G. Hippophaë rhamnoides Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
- Qin H., Gilbert M.G. Hippophaë Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
- Qin H., Gilbert M.G. Elaeagnaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
- Beveridge T., Li T.S., Oomah B.D., Smith A. Sea buckthorn products: manufacture and composition. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 1999, 47(9):3480-3488.
- dexonline.ro, articolele „cătină” și „tamariscă”, după DEX ’09, MDA2, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), DER, Dicționarul enciclopedic (DE), Dicționarul de floră (DFL), dicționarele lui Scriban și Șăineanu.
- Dulf F.V. Fatty acids in berry lipids of six sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L., subspecies carpatica) cultivars grown in Romania. Chemistry Central Journal, 2012, 6:106.
- Yang Q., Gaskin J. Tamaricaceae și Tamarix ramosissima Ledebour, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
- Zhang Z.Y., Lu A.M., D’Arcy W.G. Lycium barbarum Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
- GBIF Secretariat. Hippophae rhamnoides L. și Lycium barbarum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
- Gâtlan A.-M., Gutt G. Sea buckthorn in plant based diets. An analytical approach of sea buckthorn fruits composition: nutritional value, applications, and health benefits. International Journal of Environmental Research and Public Health, 2021, 18(17):8986.
- Zheng J., Yang B., Trépanier M., Kallio H. Effects of genotype, latitude, and weather conditions on the composition of sugars, sugar alcohols, fruit acids, and ascorbic acid in sea buckthorn (Hippophaë rhamnoides ssp. mongolica) berry juice. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2012, 60(12):3180-3189.
- Kallio H., Yang B., Peippo P. Effects of different origins and harvesting time on vitamin C, tocopherols, and tocotrienols in sea buckthorn (Hippophaë rhamnoides) berries. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2002, 50(21):6136-6142.
- Teleszko M., Wojdyło A., Rudzińska M., Oszmiański J., Golis T. Analysis of lipophilic and hydrophilic bioactive compounds content in sea buckthorn (Hippophaë rhamnoides L.) berries. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2015, 63(16):4120-4129.
- Gutzeit D., Baleanu G., Winterhalter P., Jerz G. Vitamin C content in sea buckthorn berries (Hippophaë rhamnoides L. ssp. rhamnoides) and related products: a kinetic study on storage stability and the determination of processing effects. Journal of Food Science, 2008, 73(9):C615-C620.
- Geng Y., Wang J., Chen K., Li Q., Ping Z., Xue R., Zhang S. Effects of sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.) on factors related to metabolic syndrome: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trial. Phytotherapy Research, 2022, 36(11):4101-4114.
- Larmo P., Alin J., Salminen E., Kallio H., Tahvonen R. Effects of sea buckthorn berries on infections and inflammation: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. European Journal of Clinical Nutrition, 2008, 62(9):1123-1130.
- Larmo P.S., Yang B., Hurme S.A., Alin J.A., Kallio H.P., Salminen E.K., Tahvonen R.L. Effect of a low dose of sea buckthorn berries on circulating concentrations of cholesterol, triacylglycerols, and flavonols in healthy adults. European Journal of Nutrition, 2009, 48(5):277-282.
- Larmo P.S., Järvinen R.L., Setälä N.L., Yang B., Viitanen M.H., Engblom J.R., Tahvonen R.L., Kallio H.P. Oral sea buckthorn oil attenuates tear film osmolarity and symptoms in individuals with dry eye. Journal of Nutrition, 2010, 140(8):1462-1468.
- Larmo P.S., Yang B., Hyssälä J., Kallio H.P., Erkkola R. Effects of sea buckthorn oil intake on vaginal atrophy in postmenopausal women: a randomized, double-blind, placebo-controlled study. Maturitas, 2014, 79(3):316-321.
- Bath-Hextall F.J., Jenkinson C., Humphreys R., Williams H.C. Dietary supplements for established atopic eczema. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2012, (2):CD005205.
- European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
- Liu H., Feng X., Zhang R., Yuan S., Tian Y., Luo P., Chen J., Zhou X. Safety of medicinal and edible herbs from fruit sources for human consumption: a systematic review. Journal of Ethnopharmacology, 2024, 333:118429.
- Nouruzi S., Vasheghani Farahani A., Rezaeizadeh H., Ghafouri P., Ghorashi S.M., Omidi N. Platelet aggregation inhibition: an evidence-based systematic review on the role of herbs for primary prevention based on randomized controlled trials. Iranian Journal of Medical Sciences, 2022, 47(6):505-516.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament sau iei anticoagulante, discută cu medicul înainte de a folosi preparate din cătină.
