Măr (Malus domestica): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Mărul (Malus domestica) e pomul din care vin merele, un pom din familia rozaceelor, cu flori albe, cu boboci roz, și fructe rotunde, verzi, galbene sau roșii.¹ Cercetările genetice îi caută strămoșul în Kazahstan, de unde a ajuns spre vest pe Drumul Mătăsii.² Un măr întreg are 2,4 g de fibre la 100 g și sătură mai mult decât sucul de mere.^{3, 4} Pentru mere nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate aprobată.^{5, 6} Mai jos afli cum arată mărul, de unde vine, ce conțin merele, ce spun studiile despre mere, suc și oțet de mere, de ce semințele nu se mănâncă în cantitate mare și ce produse din mere găsești la noi.

Ce este mărul

Mărul e un pom din familia Rosaceae, cu frunze căzătoare, flori albe sau roz și fructe numite poame.¹ Fructul lui, mărul, are un miez cartilaginos, cu 5 loji în care stau semințele.⁷ Genul Malus are între 25 și 55 de specii, după Flora Americii de Nord, și aproximativ 55, după Flora Chinei. Mărul de livadă, Malus domestica, e cel cultivat pentru fructele lui comestibile.^{1, 7}

Numele științific folosit azi e Malus domestica (Suckow) Borkhausen, confirmat la Congresul Internațional de Botanică de la Shenzhen, din iulie 2017.¹ Înainte, mărului de livadă i s-au dat multe alte nume, printre care Malus pumila, Malus communis și Pyrus malus.¹ Flora Chinei îl trece sub Malus pumila, cu Malus domestica drept sinonim.⁷

Din magazinul Hypericum: Suc de Mere 3L.

Cum arată mărul

Primăvara, mărul se acoperă de flori, iar vara și toamna se încarcă de fructe.¹ Mai jos sunt trăsăturile după care îl recunoști.

Cum îl recunoști

• Pomul: de 2-10 m, uneori până la 15 m, cu scoarța cenușie-închisă sau brun-cenușie, solzoasă. Lăstarii tineri sunt brun-roșcați și acoperiți cu puf des.¹
• Mugurii: roșii-închiși sau violeți, ovoizi, de 3-4 mm.¹
• Frunzele: alterne, simple, ovale sau eliptice, de obicei de 5-10 cm lungime și 3-6,5 cm lățime, cu marginea dințată și păroase cât sunt tinere. Codița are 1-3,5 cm.^{1, 7}
• Florile: de 3-4 cm în diametru, grupate câte 3-7 în inflorescențe în formă de umbelă, cu 5 petale albe, uneori roz; în boboc, petalele sunt roz. Au 20 de stamine cu antere galbene și 5 stile unite la bază.^{1, 7}
• Fructul: o poamă verde, galbenă sau roșie, rotundă sau turtită, de 2-5 cm în diametru, uneori până la 7 cm, cu sepalele rămase în vârf.¹
• Semințele: brun-deschis.¹
• Anotimpurile: înflorește în aprilie-mai, iar fructele se coc din iulie până în octombrie.¹

De unde vine mărul și unde crește

Mărul cultivat vine din Asia Centrală. O comparație a genomului a 117 accesiuni diferite de Malus, publicată în 2017, arată că mărul cultivat provine probabil din mărul sălbatic Malus sieversii din Kazahstan, apoi încrucișat intens cu mărul pădureț european, Malus sylvestris. Autorii descriu drumul lui de-a lungul Drumului Mătăsii.²

Un studiu mai vechi, pe 839 de exemplare din cinci specii de Malus, de la China la Spania, a arătat că mărul pădureț european a contribuit mult: mărul cultivat e genetic mai apropiat de el decât de strămoșul lui din Asia Centrală.⁸ Flora Chinei notează că Malus sieversii e considerat strămoșul principal al merelor cultivate și că e vulnerabil la dispariție, din cauza arealului mic și a exploatării.⁷

Azi, mărul se cultivă în zonele temperate ale lumii. Pe lângă livezi, crește și sălbăticit: în America de Nord, unde a fost adus de oameni, îl găsești prin tufărișuri, păduri și câmpuri, pe lângă garduri, pe maluri și pe marginea drumurilor, până la 1.600 m. Pomii care cresc din semințele aruncate de păsări și de mamifere dau adesea fructe mici, amare și acre.¹

La noi, mărul se cultivă pe peste 50.000 de hectare. În 2023, România a recoltat 534.000 de tone de mere de pe 54.000 de hectare, adică 4,4% din recolta Uniunii Europene, pe locul al cincilea între țările UE. În 2024, recolta a fost de 487.000 de tone, pe locul al șaselea.⁹ Mărul are și o tradiție veche: în Maramureș, înainte de 1918, merele și perele ajungeau până la piețele din Viena și din alte orașe ale Europei centrale, după o carte din 1925 citată în dicționarul regional al Maramureșului.¹⁰

Mărul-lupului nu e măr

Mulți caută „mărul lupului” și ajung la mere, dar mărul-lupului nu are legătură cu mărul. În dicționare, numele se dă mai multor plante, în primul rând remfului sau curcubețicii (Aristolochia clematitis), o plantă erbacee din familia Aristolochiaceae, cu flori galbene și fructe tari, în formă de pară.¹⁰ Regional, același nume l-au purtat și dalacul (Paris quadrifolia) și omagul (Aconitum napellus).¹⁰

Toate trei sunt pe Lista nr. 1 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman.¹¹ Mărul-lupului nu e un măr: nu se mănâncă și nu se pune în ceai.

Denumiri populare, expresii și nume în alte limbi

În română, „măr” are două înțelesuri. Pomul e „măr”, cu pluralul „meri”, iar fructul e tot „măr”, cu pluralul „mere”.¹⁰ Cuvântul vine din latinescul popular melum, în loc de clasicul malum, înrudit cu grecescul mēlon.¹⁰ Dicționarele dau și „mărul pădureț”, adică mărul sălbatic, Malus sylvestris, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente.¹⁰

În graiul de pe alocuri, „măr” intră și în numele altor plante și fructe: mărul-gutui sau mărul-gutuie e gutuiul, mărul-de-pământ e cartoful sau topinamburul, mărul-paradis e roșia, iar mărul-de-țitron e lămâia.¹⁰ Din mere au rămas și multe expresii: „de florile mărului” înseamnă „fără rost”, „a bate măr” înseamnă „a bate foarte tare”, „mărul discordiei” e cauza unei neînțelegeri, iar „mărul lui Adam” e proeminența de la gâtul bărbaților.¹⁰

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Flora of China, pentru numele chinezesc.^{10, 12, 7}

Ce parte se folosește

Mărul se mănâncă în primul rând ca fruct, proaspăt sau gătit. Din mere se fac și sucul, cidrul și oțetul. Lemnul mărului, dur, s-a folosit uneori la mobilă, la unelte și drept combustibil.¹

• Mărul crud, cu coajă: are 2,4 g de fibre la 100 g. Fără coajă, doar 1,3 g, deci aproape jumătate din fibre sunt în coajă.³
• Sucul: se obține din mere presate. Un suc de mere din comerț, fără zahăr adăugat, are doar 0,2 g de fibre la 100 g.³
• Cidrul: e o băutură alcoolică, obținută prin fermentarea sucului de mere.¹⁰
• Oțetul de mere: oțetul e un lichid acru, obținut prin fermentarea acetică a unei băuturi alcoolice, de exemplu vin sau bere.¹⁰ Oțetul din cidru de mere e cel făcut din cidru.
• Semințele: nu se mănâncă în cantitate mare, pentru că au amigdalină. Afli mai jos de ce.¹³
• Coaja și frunzele: în Maramureș, coaja și frunzele de măr se foloseau la vopsele galbene, roșii și negre. Fructele se mâncau crude sau uscate.¹⁰

7 lucruri surprinzătoare despre măr

1. Strămoșul lui trăiește în Kazahstan. Mărul cultivat provine probabil din mărul sălbatic Malus sieversii din Kazahstan, iar drumul lui spre vest a urmat Drumul Mătăsii.² Flora Chinei notează că specia e vulnerabilă la dispariție.⁷
2. E mai înrudit cu mărul pădureț european decât cu strămoșul din Asia. Un studiu pe 839 de exemplare din cinci specii a arătat că mărul pădureț, Malus sylvestris, a contribuit mult la genomul mărului cultivat, care e genetic mai apropiat de el decât de Malus sieversii.⁸
3. Dintr-o sămânță nu iese același măr. Pomii crescuți din semințe dau adesea fructe mici, amare și acre.¹ Soiurile se înmulțesc prin altoire, nu din semințe.⁸
4. Un măr are cel mult zece semințe. Ovarul florii are 5 loji, cu câte 2 ovule în fiecare.⁷
5. Cuvântul „măr” a fost dat și altor plante. În graiul de pe alocuri, mărul-de-pământ era cartoful, mărul-paradis, roșia, iar mărul-de-țitron, lămâia.¹⁰
6. Romanii încheiau masa cu mere. Expresia latinească ab ovo usque ad mala, „de la ou până la mere”, vine din Satirele lui Horațiu și amintește că romanii începeau prânzul cu ouă și îl terminau cu mere.¹⁰
7. Merele ajung și în nunta românească. „Mărul mirelui” sau „mărul de la nuntă” e o creangă de măr împodobită cu turte, mere și alte daruri, iar „mărul de cununie” e creanga împodobită cu daruri la un an de la cununie.¹⁰

Ce conține mărul

Un măr crud e în mare parte apă, cu zaharuri, fibre și cantități mici de vitamine și minerale. Mai conține polifenoli, printre care quercetină, catechină, floridzină și acid clorogenic, în cantități care diferă mult de la un soi la altul.^{3, 14}

Surse: USDA FoodData Central, merele crude cu coajă și fără coajă, la 100 g; Boyer și Liu, 2004, pentru polifenoli.^{3, 14}

Cifrele vin din baze de date americane și nu descriu un soi anume. Cantitatea de polifenoli diferă mult între soiuri, se schimbă puțin în timpul coacerii și puțin prin depozitare, dar se poate schimba mult prin prelucrare.¹⁴

Măr întreg, suc, cidru sau oțet?

Din același măr se fac patru lucruri foarte diferite. Ce rămâne din măr în fiecare variantă se vede în cifre.

Sursa: USDA FoodData Central, mărul crud cu coajă, sucul de mere fără zahăr adăugat și fără vitamina C adăugată, și oțetul de cidru, la 100 g.³

• Mărul întreg: are, pe lângă zaharuri, fibre și multă apă, iar într-un studiu pe 58 de adulți a săturat mai mult decât piureul și decât sucul de mere.⁴
• Sucul: păstrează zaharurile mărului, dar aproape nicio fibră. Organizația Mondială a Sănătății numără zaharurile din sucurile de fructe printre zaharurile libere și spune că sucul poate fi băut, dar că cele mai multe feluri, chiar fără zahăr adăugat, conțin cantități mari de zaharuri libere, al căror consum trebuie limitat.¹⁵
• Cidrul: e băutura alcoolică din suc de mere fermentat. Atenție la cuvinte: „cidru de mere” înseamnă băutura, iar „oțet din cidru de mere” e alt produs.¹⁰
• Oțetul din cidru de mere: are aproape zero zaharuri, nu are fibre și e un condiment acru, folosit în alimentație.^{3, 10}

Sucul de mere nu înlocuiește mărul întreg: i-a pierdut aproape toate fibrele.

Ce spun studiile

O sinteză din 2019 a găsit 22 de studii la adulți despre mere sau pere: 7 randomizate, 1 nerandomizat și 14 observaționale. Studiile observaționale arată asocieri, nu cauze.¹⁶

Surse: Muraki și colab., 2013; Flood-Obbagy și Rolls, 2009; Gayer și colab., 2019; Castagna și colab., 2025.^{17, 4, 16, 18}

Mărul întreg: asocieri, nu dovezi

În studiul publicat în BMJ în 2013, cercetători de la Harvard au urmărit 187.382 de adulți din trei cohorte americane, în total 3.464.641 de ani-persoană. Dintre ei, 12.198 au făcut diabet de tip 2. La fiecare 3 porții de mere sau de pere pe săptămână, riscul a fost mai mic cu 7% (raport de risc 0,93, interval 0,90-0,96). La fiecare 3 porții de suc de fructe pe săptămână, riscul a fost mai mare cu 8% (raport de risc 1,08, interval 1,05-1,11).¹⁷ Studiul observă asocieri: nu poate arăta că merele sunt cauza diferenței.

Sinteza din 2019 a analizat separat studiile randomizate. În ele, merele au scăzut indicele de masă corporală, dar nu au schimbat greutatea, grăsimile din sânge, glicemia sau tensiunea. În studiile observaționale, consumul de mere sau de pere a fost asociat cu un risc mai mic de boală cerebrovasculară, de deces cardiovascular, de diabet de tip 2 și de deces din orice cauză.¹⁶

Sațietatea

La Universitatea de Stat din Pennsylvania, 58 de adulți au primit, o dată pe săptămână, timp de 5 săptămâni, câte 266 g (125 kcal) dintr-un măr întreg, din piure de mere sau din suc de mere, cu sau fără fibre adăugate, sau nimic. După 15 minute au mâncat un prânz, cât au vrut. Mărul întreg a scăzut cu 15% energia luată la prânz, adică mărul plus masa, față de masa fără măr (187 ± 36 kcal), și a scăzut-o mai mult decât piureul și ambele sucuri. Senzația de sațietate a fost cea mai mare după măr, apoi după piure, apoi după suc. Fibrele adăugate în suc nu au crescut sațietatea.⁴

Oțetul de cidru de mere

O sinteză din 2025 a adunat 10 studii randomizate, cu 789 de participanți adulți, în care oțetul de cidru de mere s-a luat cel puțin 4 săptămâni. Față de grupurile de comparație, greutatea, indicele de masă corporală și circumferința taliei au scăzut semnificativ statistic. Diferențele sunt date în abateri standard, nu în kilograme: -0,39 la greutate, -0,65 la indicele de masă corporală și -0,34 la talie. Celelalte măsurători ale compoziției corporale nu s-au schimbat semnificativ. Studiile au diferit mult între ele: variația dintre studii (I²) a fost de 62% la greutate și de 83% la indicele de masă corporală. Efectele s-au văzut în studii de până la 12 săptămâni, la 30 ml pe zi, la adulți cu exces de greutate sau cu diabet de tip 2. Autorii îl descriu ca pe o strategie auxiliară posibilă, pe termen scurt, pentru greutate.¹⁸

O altă sinteză din 2025, pe 7 studii controlate la persoane cu diabet de tip 2, a găsit o glicemie pe nemâncate mai mică, în medie, cu 21,9 mg/dl (interval 14,7-29,2) și o hemoglobină glicată mai mică cu 1,53 (interval larg, 0,41-2,65). Rezistența la insulină, măsurată prin HOMA-IR, nu s-a schimbat. Autorii amintesc că dovezile de până atunci erau contradictorii.¹⁹

În laborator

În laborator, polifenolii din mere, printre care quercetina și acidul clorogenic, au arătat activitate antioxidantă puternică.¹⁴ Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă în organism.

Mărul nu tratează și nu previne nicio boală, iar oțetul de mere nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Mărul e un aliment de zi cu zi, dar câteva lucruri merită știute.

• Semințele: conțin amigdalină, 1-4 mg la gram de semințe, în 15 soiuri analizate. Enzimele plantei pot elibera din amigdalină acid cianhidric, o substanță toxică. De aceea semințele nu se mănâncă în cantitate mare. Sucurile din comerț analizate aveau 0,001-0,04 mg de amigdalină pe ml, iar autorii au conchis că e puțin probabil să dea probleme consumatorilor.¹³
• Alergia: mărul crud poate da alergie, mai ales la cei alergici la polen. Într-un studiu pe 389 de pacienți din Țările de Jos, Austria, Italia și Spania, alergia la măr a fost ușoară în primele trei țări, cu peste 90% simptome doar în gură, și legată de alergia la polenul de mesteacăn. În Spania a fost mai severă, cu peste 35% reacții în tot organismul, și legată de alergia la piersici. Mâncărimea gurii după un măr crud merită discutată cu un medic alergolog.²⁰
• Zaharurile din suc: sucul de mere are zaharuri libere, iar Organizația Mondială a Sănătății cere limitarea lor.¹⁵
• Oțetul: se folosește diluat. Pe eticheta Oțetului din cidru de mere de la noi scrie că nu se recomandă nediluat. Un raport de caz din 1998 descrie un pacient care consuma cantități mari de oțet de cidru, cu potasiu scăzut în sânge, renină crescută și osteoporoză.²¹ Cine are boli de stomac sau de rinichi ori ia medicamente întreabă medicul înainte de a face o cură cu oțet.
• Cidrul: conține alcool.¹⁰

Ce spune legea

Mărul nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului. Genul Malus nu apare în lista substanțelor din plante a Agenției, nici cu monografie, nici în lucru.⁵

Lista mențiunilor de sănătate permise din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu cuprinde nici merele, nici oțetul de mere. Pectina, o fibră care se găsește și în mere, are două mențiuni permise, dar numai pentru alimente care asigură 6 g de pectine pe zi, respectiv 10 g de pectine într-o porție. Un măr crud are, în total, 2,4 g de fibre la 100 g.^{6, 3}

În România, genul Malus e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme predozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹¹

Mărul de-a lungul timpului

Povestea mărului cultivat începe în Asia Centrală și urmează Drumul Mătăsii spre vest, unde mărul s-a încrucișat cu mărul pădureț european.^{2, 8} În arta occidentală, mărul simbolizează dorința, ispita și fructul oprit din Grădina Edenului.¹

Un studiu din 2017 propune și o poveste a mărimii fructului, în două etape: o creștere înainte de domesticare și alta în timpul ei.² Studiul din 2012 arată că evoluția mărului cultivat a durat mult și a implicat mai multe specii sălbatice. Autorii explică și de ce: pomii nu se polenizează singuri, trăiesc mult, iar oamenii au ales semințe polenizate liber, ceea ce a ajutat încrucișările cu rudele sălbatice. Domesticarea nu a îngustat mult diversitatea genetică a mărului, deși soiurile se înmulțesc prin altoire.⁸

„Mărul lui Newton” a ajuns expresie pentru o întâmplare mică din care iese o descoperire mare. Povestea spune că, în 1666, privind un măr care îi scăpase din mână, Newton a ajuns la legea gravitației universale.¹⁰

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum din mere

Până aici ai citit despre mere. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru mere nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată.^{5, 6} Sucurile și oțeturile sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Suc de Mere

• Suc natural de mere, din fructe de măr (Malus domestica)
• 3 litri, pentru toată familia
• Pe etichetă: se consumă ca atare sau diluat cu apă, oricând în cursul zilei; după deschidere se păstrează la frigider
• Pentru comparație, USDA dă 9,6 g de zaharuri și 0,2 g de fibre la 100 g de suc de mere fără zahăr adăugat, față de 10,4 g și 2,4 g la 100 g de măr crud, cu coajă³

30,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Oțet de mere: simplu, din cidru, cu miere și cu soc

Oțetul de mere se găsește la noi în patru produse: două în flacon de 250 ml, unul simplu și unul cu extract din fructe de soc, și două în flacon de 500 ml, unul din cidru de mere și unul cu miere de albine. Pentru oțetul de mere nu există o monografie europeană.⁵ Pe eticheta Oțetului din cidru de mere scrie că e obținut prin dublă fermentare, alcoolică și apoi acetică, din suc de mere presat la rece.

Adăugați la lista de dorințe

Otet de Mere 250ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Otet din cidru de mere 500ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Otet de Mere cu Miere de Albine 500ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Otet de Mere cu Soc 250ml

14,99 lei

Adaugă în coș

Sucuri de mere cu alte fructe și cu ghimbir

Trei sucuri de câte 3 litri combină mărul cu coacăze negre, cu ghimbir sau cu merișoare de pădure. Sucurile de fructe conțin zaharuri libere, al căror consum Organizația Mondială a Sănătății cere să fie limitat.¹⁵

Adăugați la lista de dorințe

Suc de Mere cu Coacaze Negre 3L

30,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Suc de Mere cu Ghimbir 3L

30,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Suc de Mere cu Merișoare de Pădure 3L

30,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Suc de Mere, 3 L	Ca atare sau diluat cu apă, oricând în cursul zilei	După deschidere, la frigider, consumat într-un timp cât mai scurt
Sucuri de mere cu coacăze negre, cu ghimbir sau cu merișoare de pădure, 3 L	Ca atare sau diluate cu apă; cel cu ghimbir, ca atare sau răcorit	După deschidere, la frigider
Oțet din cidru de mere, 500 ml	1-3 lingurițe pe zi, cel mult 2 linguri, diluate în apă, suc sau ceai, sau în salate	Nu se recomandă nediluat
Oțet de Mere, 250 ml	Diluat în apă sau în preparate culinare	Se respectă doza de pe ambalaj
Oțet de Mere cu Miere de Albine, 500 ml, și Oțet de Mere cu Soc, 250 ml	Conform etichetei fiecărui produs	Dozele de pe etichetele oțeturilor nu sunt la fel: citește ambalajul

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru mere nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Cine are boli de stomac sau de rinichi ori ia medicamente întreabă medicul înainte de a face o cură cu oțet.⁵

Întrebări frecvente

Referințe

1. Dickson E.E. Malus Miller și Malus domestica (Suckow) Borkhausen, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. Duan N., Bai Y., Sun H. și colab. Genome re-sequencing reveals the history of apple and supports a two-stage model for fruit enlargement. Nature Communications, 2017, 8:249.
3. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: „Apples, raw, with skin” (FDC ID 171688), „Apples, raw, without skin” (171689), „Apple juice, canned or bottled, unsweetened, without added ascorbic acid” (173933) și „Vinegar, cider” (173469), date actualizate în aprilie 2019, fdc.nal.usda.gov.
4. Flood-Obbagy J.E., Rolls B.J. The effect of fruit in different forms on energy intake and satiety at a meal. Appetite, 2009, 52(2):416-422.
5. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
6. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
7. Gu C., Spongberg S.A. Malus Miller, Malus pumila Miller și Malus sieversii (Ledebour) M. Roemer, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 9, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2003, efloras.org.
8. Cornille A., Gladieux P., Smulders M.J.M. și colab. New insight into the history of domesticated apple: secondary contribution of the European wild apple to the genome of cultivated varieties. PLoS Genetics, 2012, 8(5):e1002703.
9. Eurostat. Crop production in EU standard humidity (apro_cpsh1), mere (cod F1110), producția recoltată și suprafața, 2022-2024, date actualizate la 28 septembrie 2026, ec.europa.eu/eurostat.
10. dexonline.ro, articolele „măr”, „mărul-lupului”, „cidru” și „oțet”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Noul dicționar explicativ, Dicționarul etimologic român (Ciorănescu), dicționarele lui Scriban și Șăineanu, Dicționarul general de sinonime, Dicționarul dendrofloricol (Preda), Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș (Ștef, ed. a II-a, 2015), Dicționarul de cuvinte, expresii, citate celebre (Berg) și DOOM 3.
11. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
12. GBIF Secretariat. Malus domestica (Suckow) Borkh., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune în alte limbi, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
13. Bolarinwa I.F., Orfila C., Morgan M.R.A. Determination of amygdalin in apple seeds, fresh apples and processed apple juices. Food Chemistry, 2015, 170:437-442.
14. Boyer J., Liu R.H. Apple phytochemicals and their health benefits. Nutrition Journal, 2004, 3:5.
15. Organizația Mondială a Sănătății. Healthy diet, fișă informativă, who.int/news-room/fact-sheets/detail/healthy-diet, consultată pe 7 octombrie 2026.
16. Gayer B.A., Avendano E.E., Edelson E., Nirmala N., Johnson E.J., Raman G. Effects of intake of apples, pears, or their products on cardiometabolic risk factors and clinical outcomes: a systematic review and meta-analysis. Current Developments in Nutrition, 2019, 3(10):nzz109.
17. Muraki I., Imamura F., Manson J.E. și colab. Fruit consumption and risk of type 2 diabetes: results from three prospective longitudinal cohort studies. BMJ, 2013, 347:f5001.
18. Castagna A., Ferro Y., Noto F.R. și colab. Effect of apple cider vinegar intake on body composition in humans with type 2 diabetes and/or overweight: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Nutrients, 2025, 17(18):3000.
19. Arjmandfard D., Behzadi M., Sohrabi Z., Mohammadi Sartang M. Effects of apple cider vinegar on glycemic control and insulin sensitivity in patients with type 2 diabetes: a GRADE-assessed systematic review and dose-response meta-analysis of controlled clinical trials. Frontiers in Nutrition, 2025, 12:1528383.
20. Fernández-Rivas M., Bolhaar S., González-Mancebo E. și colab. Apple allergy across Europe: how allergen sensitization profiles determine the clinical expression of allergies to plant foods. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 2006, 118(2):481-488.
21. Lhotta K., Höfle G., Gasser R., Finkenstedt G. Hypokalemia, hyperreninemia and osteoporosis in a patient ingesting large amounts of cider vinegar. Nephron, 1998, 80(2):242-243.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale, alimentele și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală cronică, urmezi un tratament sau ai alergii, discută cu medicul înainte de a face o cură cu oțet de mere sau de a schimba alimentația.