Ghimbir (Zingiber officinale): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Ghimbirul (Zingiber officinale) este o plantă tropicală cu rizom aromatic și iute, care se găsește și în bucătărie, și în farmacie. Agenția Europeană a Medicamentului îi recunoaște un singur uz bine stabilit, prevenirea grețurilor din răul de mișcare la adulți, și cinci utilizări tradiționale. Tot ea spune însă că studiile pentru răul de mișcare sunt slabe. Mai jos afli cum arată planta, de unde vine numele, ce conține, ce doze descrie monografia europeană, ce spun studiile, cui nu i se potrivește, ce riscuri are pentru cine ia anticoagulante și ce spune legea.
Pe scurt
- Ghimbirul este o iarbă perenă, cu tulpini false de 50-100 cm și cu un rizom ramificat, gălbui în interior. Se cultivă în zonele tropicale și subtropicale, iar originea lui sălbatică nu se cunoaște.
- Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște pentru prevenirea grețurilor din răul de mișcare la adulți: 1-2 g de pulbere de rizom, cu o oră înainte de drum. Pe baza utilizării tradiționale, îl recunoaște și pentru răul de mișcare la adolescenți și la copii de la 6 ani, pentru balonare și gaze, pofta de mâncare, dureri articulare minore și simptomele răcelii.
- Comitetul european spune singur că studiile pentru răul de mișcare sunt puține și de calitate redusă. Doza a rămas în monografie din motive de coerență, nu din dovezi noi.
- Cine ia anticoagulante sau antiagregante întreabă medicul înainte de ghimbir în doze de supliment sau în cantități mari. Monografia nu cunoaște interacțiuni, dar raportul de evaluare descrie cazuri cu sângerări, pe care evaluatorii le-au socotit puține și neconvingătoare.
- Ca medicament, ghimbirul e de evitat în sarcină și nu se recomandă în alăptare și sub 18 ani, cu excepția răului de mișcare, de la 6 ani. Ghimbirul din bucătărie nu se măsoară ca un medicament: 1-2 g de pulbere înseamnă cam o linguriță rasă de ghimbir măcinat.
Zingiber officinale Roscoe, familia Zingiberaceae
Ce este ghimbirul
Ghimbirul face parte din familia Zingiberaceae, cu aproximativ 50 de genuri și 1.300 de specii, răspândite în toate zonele tropicale, cu centrul de diversitate în Asia de Sud și de Sud-Est. Genul Zingiber are între 100 și 150 de specii.1 Numele românesc vine din maghiarul gyömbér.2
Planta este o iarbă perenă. Din rizom, care este o tulpină subterană și nu o rădăcină, cresc tulpini false de 50-100 cm, formate din tecile frunzelor.1, 2 Când cineva vorbește despre „rădăcina de ghimbir”, se referă de fapt la rizom.
Numele valid, Zingiber officinale Roscoe, datează din 1807. Același ghimbir fusese descris de Linné, în 1753, sub numele Amomum zingiber.1
Ghimbirul este și aliment, și plantă medicinală. În bucătărie se folosește ca mirodenie, în mai multe forme.2 Ca plantă medicinală, monografia europeană privește numai rizomul uscat, sub formă de pulbere sau de tinctură.3 Pe toată pagina ținem cele două folosiri separate.
Din magazinul Hypericum: Capsule Ghimbir, Ceai Ghimbir vrac și Sirop de Ghimbir 250ml.
Cum arată ghimbirul
Rizomul e ramificat, îngroșat, cărnos și puternic aromat, gălbui în interior. Deasupra pământului, planta are tulpini false cu frunze lungi, înguste, iar florile apar într-un spic separat.1


Cum îl recunoști
- Rizomul: ramificat, îngroșat, cărnos, gălbui în interior și foarte aromat.1
- Tulpinile: tulpini false de 50-100 cm, formate din tecile frunzelor.1
- Frunzele: fără pețiol, lanceolate sau liniar-lanceolate, de 15-30 cm pe 2-2,5 cm, cu o ligulă membranoasă, ușor bilobată, de 2-4 mm.1
- Spicul de flori: iese din rizom, pe o tijă proprie de până la 25 cm, separat de tulpinile cu frunze. Are 4-5 cm, e ovoid și are bractee verde-pal, uneori gălbui pe margine.1
- Floarea: corola e galben-verzuie, cu tubul de 2-2,5 cm. Lobul din mijloc al labelului are o dungă violetă și pete crem, iar staminele sunt violet-închis. Flora of China notează înflorirea în octombrie.1


Unde crește ghimbirul
Ghimbirul se cunoaște doar ca plantă cultivată. Flora of China notează că originea lui nativă e necunoscută și că se cultivă pe scară largă în zonele tropicale și subtropicale, pentru medicină și ca mirodenie.1 Dicționarele românești vechi îl dau ca plantă din India, după CADE, sau din sudul Asiei, cultivată azi în Mexic și mai ales în Jamaica, după Scriban.2
- Vrea căldură. Genul Zingiber e răspândit din zona tropicală până în cea cald-temperată a Asiei. În China, ghimbirul se cultivă în 16 provincii și regiuni, de la Guangdong și Yunnan până la Sichuan și Shandong.1
- Rizomul e și organ de înmulțire. Un rizom înmagazinează substanțe de rezervă și servește la înmulțirea vegetativă a plantei.2 Lăstarul din poza din dreapta a ieșit dintr-un rizom.
- Înflorește toamna. În China, înflorirea e notată în octombrie.1


Ghimbir, ghimber, imbir și ghințură
Același cuvânt are mai multe forme, iar una dintre ele înseamnă, în Maramureș, cu totul altă plantă. Tabelul arată ce este ce.
| Numele | Ce plantă este | De reținut |
|---|---|---|
| Ghimbir | Zingiber officinale | Planta din acest articol; DOOM 3 dă această formă |
| Ghimber | Zingiber officinale | DOOM 2 admitea ambele forme, ghimber și ghimbir |
| Gimbir, imbir, imber, imbiriu | Zingiber officinale | Variante vechi sau regionale; formele imber și imbir vin din ruteană, din secolul al XVIII-lea |
| Rădăcină-de-piper-alb | Zingiber officinale | Nume regional, după Dicționarul de sinonime |
| Ghimbér, în Maramureș | Gentiana lutea, Gentiana punctata | Ghințura, o altă plantă, fără legătură cu ghimbirul |
| Turmeric, curcuma | Curcuma longa | Rudă din aceeași familie, Zingiberaceae, dar altă specie |
Surse: dexonline, după DOOM 2 și 3, DEX ’09, Micul dicționar academic, Dicționarul etimologic român, Dicționarul de sinonime și Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș; Flora of China, pentru familie.1, 2
Denumiri populare și nume în alte limbi
Cuvântul românesc vine din maghiarul gyömbér. Dicționarul etimologic român notează că variantele imber și imbir vin din ruteană, din secolul al XVIII-lea, iar Scriban spune că se zicea și imbir, după rusă și poloneză.2 Același Scriban pune numele lângă rudele lui din alte limbi: sârbescul gjumbir, germanul ingwer, francezul gingembre, italianul zenzero, arabul zingebil, grecescul vechi ziggiberis și latinescul zingiber, de unde vine și numele științific.2
Răspunsul scurt: ghimbir în germană se spune Ingwer, în italiană zenzero, în franceză gingembre, în engleză ginger.
| Limba | Numele |
|---|---|
| Engleză | ginger |
| Germană | Ingwer |
| Franceză | gingembre |
| Italiană | zenzero |
| Spaniolă | jengibre |
| Portugheză | gengibre |
| Maghiară | gyömbér |
| Poloneză | imbir |
| Suedeză | ingefära |
| Daneză și norvegiană | ingefær |
| Bulgară | джинджифил |
Surse: monografia europeană, care dă numele ghimbirului în limbile Uniunii; dexonline, după Scriban, pentru germană, poloneză și maghiară.2, 3
Ce parte se folosește
Se folosește rizomul, proaspăt sau uscat. Farmacopeea Europeană descrie Zingiberis rhizoma ca rizom întreg sau tăiat, cu dopul, adică stratul de plută, îndepărtat complet sau numai de pe fețele late și plate. Ea cere un ulei volatil de cel puțin 15 ml/kg, calculat la planta anhidră.4
Monografia europeană acceptă trei preparate: pulberea de rizom uscat și două tincturi, 1:10 și 1:2, preparate cu etanol de 90%.3 Ceaiul din felii sau din rizom ras, siropul, sucul și uleiul esențial nu sunt descrise în monografie.
În bucătărie
În bucătărie, ghimbirul se folosește proaspăt, întreg, ras sau tăiat în felii, uscat și măcinat, conservat în sirop sau confiat.2 E o mirodenie și un aliment, nu un medicament.
Ca să ai un ordin de mărime: o linguriță rasă de ghimbir măcinat cântărește 1,8 g, iar cinci felii proaspete, de câte 2,5 cm în diametru, cântăresc 11 g.5 Doza de 1-2 g din monografie corespunde, deci, ca greutate, cam unei lingurițe rase de pulbere măcinată. Dozele din monografie se referă însă la pulberea de rizom uscat, de calitate controlată, în forme dozate, nu la felia de ghimbir din ceai sau din mâncare.3
7 lucruri surprinzătoare despre ghimbir
- Nu e rădăcină. Ce se vinde drept „rădăcină de ghimbir” este rizomul, tulpina subterană. Dicționarul gastronomic explicativ îl descrie ca pe un rizom bulbos, „cu aspect de homunculus”, adică de omuleț.2
- Nimeni nu știe unde crește sălbatic. Flora of China spune că originea lui nativă e necunoscută, iar dicționarele vechi îl puneau în India sau în sudul Asiei.1, 2
- Floarea iese din rizom. Spicul floral apare pe o tijă proprie de până la 25 cm, separat de tulpinile cu frunze.1
- În Maramureș, ghimbér poate fi o cu totul altă plantă. Dicționarul de regionalisme din Maramureș dă cuvântul ca nume pentru Gentiana lutea și Gentiana punctata, două specii de gențiană.2
- Uscat, ghimbirul nu are aceeași compoziție. La uscare și la păstrare, o parte din gingeroli, care dau iuțeala, trece în shogaoli, deci rizomul uscat nu e la fel cu cel proaspăt.4
- Stomacul se golește mai repede. Într-un studiu pe 24 de voluntari sănătoși, 1,2 g de pulbere au scurtat timpul de golire pe jumătate a stomacului după o supă, de la 26,7 la 13,1 minute. E un singur studiu mic, pe oameni fără probleme digestive.4
- Revizuirea a venit după 13 ani, fără studii noi pentru răul de mișcare. Evaluatorii au spus că nu au găsit studii clinice noi care să susțină folosirea pentru răul de mișcare, dar au păstrat doza.4
Știai că?
Produsele cu ghimbir pentru răul de mișcare au autorizație în Austria din 1987 și în Germania din 1992, deci cu mult înainte de prima monografie europeană, adoptată în 2012.4, 6
Ce conține ghimbirul
Rizomul uscat conține ulei volatil, gingeroli, care dau iuțeala, amidon și lipide. Cifrele de mai jos vin din raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului și privesc rizomul uscat.4
| Grupa | Cât | Ce știm |
|---|---|---|
| Ulei volatil | 1-4% | Peste 100 de compuși, în mare parte sesquiterpene, precum zingiberenul, bisabolenul și farnesenul; Farmacopeea Europeană cere cel puțin 15 ml/kg |
| Gingeroli | 4-7,5% | Principiile iuți; cel mai important este 6-gingerolul; la uscare și la păstrare o parte trece în shogaoli |
| Amidon | Până la 50% | Componentul principal al rizomului |
| Lipide | 6-8% | Grăsimi din rizom |
| Proteine și substanțe minerale | Prezente | Raportul nu dă valori standardizate |
Sursă: raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, revizia 1, EMA/HMPC/765220/2022, care citează literatura de specialitate și Farmacopeea Europeană.4
Ghimbirul din bucătărie
Ca aliment, ghimbirul proaspăt este în mare parte apă, iar cel măcinat e mult mai concentrat. Tabelul dă valorile USDA la 100 g; într-o porție obișnuită se folosesc însă grame, nu sute de grame.5
| La 100 g | Proaspăt | Măcinat |
|---|---|---|
| Energie | 80 kcal | 335 kcal |
| Apă | 78,9 g | 9,9 g |
| Proteine | 1,8 g | 9,0 g |
| Grăsimi | 0,75 g | 4,2 g |
| Carbohidrați | 17,8 g | 71,6 g |
| Fibre | 2,0 g | 14,1 g |
| Potasiu | 415 mg | 1.320 mg |
| Magneziu | 43 mg | 214 mg |
| Mangan | 0,23 mg | 33,3 mg |
| Vitamina C | 5,0 mg | 0,7 mg |
Sursă: USDA FoodData Central, baza SR Legacy, „Ginger root, raw” și „Spices, ginger, ground”.5
Ce spun studiile
Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului
Monografia europeană privește rizomul uscat. Comitetul pentru medicamente din plante al agenției a adoptat-o pe 27 martie 2012 și a revizuit-o pe 7 mai 2025. Are o parte de uz bine stabilit, care cere cel puțin 10 ani de folosire medicală în Uniune și date clinice, și o parte de utilizare tradițională, bazată numai pe folosirea îndelungată.3, 4, 6
- Uz bine stabilit, adulți: prevenirea grețurilor și vărsăturilor din răul de mișcare; 1-2 g de pulbere, o singură dată, cu o oră înainte de plecare.3
- Pe baza utilizării tradiționale, răul de mișcare: 500-750 mg de pulbere, cu o jumătate de oră înainte de drum, la adolescenți și adulți; 250-500 mg la copiii de 6-12 ani. Dacă drumul durează peste 4 ore, doza se poate repeta la fiecare 4 ore, până la 2,5 g pe zi, respectiv 1,5 g la copii.3
- Pe baza utilizării tradiționale, tulburări digestive ușoare, spastice, cu balonare și gaze: 0,18-1 g de pulbere sau 1,5-3 ml de tinctură 1:10 sau 0,25-0,5 ml de tinctură 1:2, de 3 ori pe zi, la adulți.3
- Pe baza utilizării tradiționale, pierderea temporară a poftei de mâncare, dureri articulare minore și simptome ale răcelii: 0,25-1 g de pulbere sau aceleași tincturi, de 3 ori pe zi, la adulți.3
- Cât timp: dacă simptomele durează peste 2 săptămâni (digestie, poftă de mâncare), peste 4 săptămâni (dureri articulare) sau peste o săptămână (răceală), e nevoie de medic. Durerea articulară cu umflarea articulației, roșeață sau febră trebuie examinată de medic.3
Monografia din 2012 descria doar pulberea și două utilizări tradiționale, răul de mișcare și tulburările digestive ușoare. Revizuirea din 2025 a adăugat pofta de mâncare, durerile articulare minore, răceala și cele două tincturi.3, 6
Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2025 și raportul de evaluare, care citează studiile din 1988 și din 2008.3, 4
Răul de mișcare
Cele mai vechi studii sunt din 1988 și din 1994. În 1988, într-un studiu dublu-orb pe 80 de cadeți navali, neobișnuiți cu marea agitată, 1 g de pulbere de ghimbir a redus frecvența vărsăturilor și a transpirației reci față de 1 g de lactoză, dar nu și severitatea grețurilor și a amețelii.4 În 1994, într-o excursie pentru observarea balenelor, în Norvegia, 203 persoane au luat 500 mg de ghimbir, iar rezultatele au fost apropiate de ale celorlalte șase medicamente comparate. Studiul nu a avut grup cu placebo.4
Într-un studiu pe 13 voluntari cu istoric de rău de mișcare, 1 g sau 2 g de ghimbir luate cu o oră înainte de rotirea într-un tambur cu dungi au coborât scorul maxim al grețurilor de la 2,5 la 1,7, respectiv 1,8, pe o scală în patru trepte.4
Evaluatorii europeni au socotit aceste studii slabe: în două dintre ele răul de mișcare nu era criteriu de includere, instrumentele de măsură nu erau validate, iar mărimea eșantionului nu fusese calculată. La revizuire nu au găsit studii noi, dar au păstrat preparatul și doza din motive de coerență, pentru că nu există probleme noi de siguranță. Mecanismul prin care ghimbirul ar preveni răul de mișcare este considerat necunoscut.4 Comitetul european descrie singur studiile pentru răul de mișcare ca fiind de calitate redusă; doza a rămas în monografie din motive de coerență, nu din dovezi noi.
Digestie, greață în sarcină și după operații
Pentru digestie, cel mai citat rezultat este studiul pe 24 de voluntari sănătoși: 1,2 g de pulbere, luate cu o oră înainte de o supă, au scurtat timpul de golire pe jumătate a stomacului de la 26,7 la 13,1 minute.4 E un rezultat de laborator, pe oameni sănătoși și pe o singură masă. Nu arată ce se întâmplă la cine are disconfort digestiv.
Pentru greața din sarcină, o meta-analiză din 2014, pe 6 studii și 508 persoane, a găsit că aproximativ 1 g pe zi, cel puțin 4 zile, e asociat cu o probabilitate de 5 ori mai mare de ameliorare. Autorii notează însă că studiile sunt eterogene și că valoarea clinică și siguranța rămân necunoscute.7 O analiză din 2015, citată de agenția europeană, a găsit 13 studii cu ghimbir și a concluzionat că dovezile sunt limitate și neconsecvente.4 În 2019, un solicitant a depus 136 de referințe pentru o nouă indicație de uz bine stabilit, greața și vărsăturile din sarcină. Evaluatorii au socotit că nu există niciun studiu pivot, iar cele cinci studii randomizate cu placebo, făcute în afara Uniunii, au probleme metodologice. De aceea monografia nu cuprinde sarcina.4
Ghimbirul nu a prevenit nici greața și vărsăturile de după operație. Într-un studiu randomizat, dublu-orb, pe 180 de paciente care au avut laparoscopii ginecologice, două doze de ghimbir nu au redus frecvența lor.8
Durere, poftă de mâncare și răceală
Pentru durerile articulare minore, pentru pofta de mâncare și pentru simptomele răcelii, recunoașterea europeană se bazează numai pe utilizarea tradițională.3 O meta-analiză din 2015 a pus la un loc 8 studii cu extracte din mai multe plante ale familiei Zingiberaceae, între ele ghimbir, turmeric și galangal, și a găsit o scădere a durerii cronice. Rezultatul nu poate fi atribuit numai ghimbirului.9 O sinteză din 2019 a 27 de analize sistematice a găsit rezultate promițătoare pentru greață și vărsături, pentru sindromul metabolic și pentru durere, dar cu dovezi de calitate limitată.10
În laborator și pe animale
În eprubetă și pe animale, ghimbirul și componentele lui au multe efecte, dar raportul european notează că rezultatele pentru preparatele din monografie sunt puține.4 În laborator, gingerolii au frânat activarea plachetelor sangvine, iar zingeronul a avut efect antitrombotic la șoareci.4 La șobolani, un extract apos de ghimbir, dat 14 zile împreună cu dabigatran, a crescut timpul de sângerare de la 26 la 86,5 minute. Un extract alcoolic de ghimbir nu a modificat efectul warfarinei la șobolani.4
Rezultatele din laborator și de la animale nu arată ce face ghimbirul la un om care ia un anticoagulant. Pentru asta există rapoartele de caz și studiile de la capitolul următor.
Precauții și siguranță
Agenția Europeană a Medicamentului notează că dozele care produc efecte toxice în studiile pe animale, cu extracte alcoolice, timp de până la 12 luni, sunt mai mari decât cele luate de om în mod obișnuit. Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj, dar testele pentru toxicitate asupra reproducerii, pentru genotoxicitate și pentru carcinogenitate nu au fost făcute în mod adecvat.3 Monografia cere câteva precauții:
- Efecte adverse: deranjamentul gastric, eructațiile, dispepsia, arsurile la stomac și greața sunt frecvente, la între 1 și 10 persoane din 100. Sunt posibile și reacții de hipersensibilitate, cu frecvență necunoscută.3
- Alergia: nu se ia de cei alergici la ghimbir.3
- Copiii: pentru răul de mișcare, varianta tradițională se poate folosi de la 6 ani. Pentru toate celelalte folosiri, ghimbirul nu se recomandă sub 18 ani.3
- Sarcina: datele de la 300-1.000 de sarcini nu arată malformații sau toxicitate pentru făt ori pentru nou-născut, dar, ca măsură de precauție, e de preferat să eviți medicamentele cu ghimbir în sarcină. La rozătoarele gestante, pulberea sau extractele apoase au crescut resorbția embrionară, la doze de la puțin peste doza terapeutică umană până la de câteva ori mai mari. Despre fertilitate nu există date.3 Raportul de evaluare spune că sunt necesare date suplimentare pentru a arăta că medicamentele cu ghimbir ca substanță activă sunt sigure în sarcină, pe lângă folosirea obișnuită în alimentație.4
- Alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar folosirea nu se recomandă.3
- Tincturile: conțin alcool, iar pe etichetă trebuie să apară mențiunea corespunzătoare.3
- Condusul: ghimbirul nu influențează capacitatea de a conduce sau o influențează neglijabil.3
- Dacă simptomele se agravează în timpul folosirii, mergi la medic.3
Anticoagulante, antiagregante și operații
La interacțiuni, monografia europeană spune: „nu se cunosc”.3 Raportul de evaluare descrie totuși cazuri care merită cunoscute.4
- Fenprocumon și warfarină: două femei de 76 de ani, una din Germania, cu fenprocumon, și una din SUA, cu warfarină, au ajuns la spital cu sângerare din nas și cu INR de până la 10, după ce consumaseră bucăți de ghimbir și ceai de ghimbir. După ce au renunțat la ghimbir, INR-ul a revenit la normal, cu aceeași doză de medicament.4
- Dabigatran și rivaroxaban: un pacient de 80 de ani, care lua dabigatran, a ajuns la spital cu sângerare digestivă gravă, după trei zile în care băuse de două ori pe zi câte 200 ml de amestec fiert de ghimbir și scorțișoară, și a murit în 24 de ore. Autorii cazului au pus sângerarea pe seama unei interacțiuni. Un pacient de 36 de ani, sub rivaroxaban, care bea zilnic 2-3 litri de ceai de ghimbir, a avut hemoptizie, iar testul funcției plachetelor a arătat un efect antiplachetar, apropiat de cel al clopidogrelului.4
- Ce arată studiile pe oameni: într-un studiu pe 12 voluntari sănătoși, 0,4 g de pulbere de ghimbir de 3 ori pe zi, o săptămână, nu au schimbat farmacocinetica warfarinei, INR-ul și agregarea plachetelor. Într-un studiu pe 171 de adulți care luau warfarină, urmăriți 16 săptămâni, folosirea ghimbirului a fost un factor de risc independent pentru sângerări raportate de pacienți (OR 3,20; interval de încredere 95%: 2,42-4,24), dar nu pentru un INR peste ținta terapeutică.4
- Ce spun evaluatorii europeni: cazurile sunt puține și neconvingătoare, studiile despre coagulare sunt puține, mici și cu metodologie slabă, iar datele nu au ajuns pentru a pune în monografie un avertisment privind riscul de sângerare.4
- Ce spun prospectele din unele țări: raportul citează prospectele unor medicamente cu ghimbir. În Germania se cere oprirea medicamentului înainte de o operație planificată, discuția cu medicul pentru cine ia anticoagulante și consult medical în caz de litiază biliară. În Țările de Jos se notează un risc mai mare de sângerare împreună cu anticoagulantele, cu antiagregantele precum clopidogrelul și cu antiinflamatoarele precum aspirina, ibuprofenul și naproxenul. În Austria, prelungirea sângerării la cine ia anticoagulante de tip cumarinic, precum warfarina, este discutată controversat.4
O analiză sistematică din 2021, despre plantele și alimentele raportate ca interacționând cu warfarina, a trecut ghimbirul printre cele la care personalul medical trebuie să fie atent la riscul de sângerare.11 Efectul ghimbirului asupra agregării plachetelor nu a putut fi stabilit clar nici într-o sinteză a 27 de analize sistematice.10
Cine ia anticoagulante sau antiagregante întreabă medicul sau farmacistul înainte de ghimbir în doze de supliment sau în cantități mari, și înainte de o operație. În cazurile descrise, ghimbirul se consuma zilnic, uneori în cantități mari, de exemplu 2-3 litri de ceai pe zi. Dacă apar sângerări, mergi la medic.
Ce spune legea
În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, Zingiber officinale Roscoe e pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme predozate, precum capsulele.12
Uniunea Europeană nu i-a aprobat nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu cuprinde ghimbirul.13 Monografia europeană privește medicamentele din plante: cele cu uz bine stabilit se autorizează după articolul 10a al Directivei 2001/83/CE, iar cele tradiționale se înregistrează după articolul 16d.3 Ceaiurile, condimentele și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.
Ghimbirul de-a lungul timpului
Ghimbirul se folosește de mult în mai multe tradiții. În medicina ayurvedică, rizomul se folosește ca carminativ, pentru digestie și împotriva colicilor, iar ghimbirul are monografii în Farmacopeea Ayurvedică a Indiei, din 2009, și în Farmacopeea Indiei, din 2007, cu 1-2 g de pulbere.4 În medicina tradițională chineză, ghimbirul proaspăt se folosește pentru balonare, tuse și vărsături, iar rizomul aburit și uscat pentru dureri abdominale și diaree. Farmacopeea Republicii Populare Chineze, din 2005, indică 3-9 g de pulbere sau de rizom proaspăt.4

În Europa, monografia Comisiei E germane, citată de agenția europeană, descrie ghimbirul pentru dispepsie și pentru prevenirea răului de mișcare, în doze zilnice de 2-4 g.4 Scriban nota în 1939 că rădăcina ghimbirului se folosea pentru dureri de dinți, pentru dispepsie atonică și în cataplasme revulsive.2 Un studiu din 2018, citat de agenția europeană, notează că, în cei aproximativ 10 ani dinainte, importurile de ghimbir în Europa au crescut mult, iar pe piață au apărut multe alimente și suplimente cu ghimbir.4
Monografia europeană a fost adoptată pe 27 martie 2012. În 2019, o cerere pentru o indicație nouă, greața din sarcină, a declanșat o revizuire, iar în ianuarie 2020 comitetul a hotărât o revizuire periodică. Noua variantă a fost adoptată pe 7 mai 2025, fără indicația pentru sarcină.3, 4
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu ghimbir
Până aici ai citit despre ghimbir. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile, condimentele și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Monografia europeană descrie pulberea de rizom uscat, pe care o găsești în capsule, și tincturile cu alcool. Noi nu avem tinctură de ghimbir. Cine ia anticoagulante sau antiagregante întreabă medicul sau farmacistul înainte de orice produs cu ghimbir în doze de supliment.3, 4
Capsule Ghimbir
- Pulbere din rizom de ghimbir (Zingiber officinale), 210 mg per capsulă, supliment alimentar
- Pe etichetă: 2 capsule pe zi, în timpul meselor, cu un pahar de apă; înainte de călătorie, 2 capsule înainte de plecare și 2 după
- În monografia europeană, pentru adulți: 1-2 g de pulbere, o dată, cu o oră înainte de drum; în varianta tradițională, 500-750 mg cu o jumătate de oră înainte. Două capsule înseamnă 420 mg, sub aceste doze. La un supliment alimentar se respectă doza de pe ambalaj
Prețul inițial a fost: 38,56 lei.26,99 leiPrețul curent este: 26,99 lei.Economisești 11,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Celelalte produse cu ghimbir
Ghimbirul apare în produsele noastre ca ceai, pulbere, sirop, suc și ulei esențial, și ca ingredient într-un gel pentru piele. Ceaiul, siropul, sucul și uleiul esențial nu sunt descrise în monografia europeană. Ghimbirul pulbere este un condiment pentru bucătărie, nu un produs dozat, iar uleiul esențial este numai pentru uz extern și nu se bea. Gelul este un produs pentru piele și îl descriem doar după ingrediente: pe lângă uleiul esențial de ghimbir, conține extract de ardei iute, extract de scoarță de salcie albă și uleiuri esențiale de scorțișoară, cuișoare și camfor.3
Aceeași folosire, alte plante: balonare și gaze
Pentru tulburările digestive ușoare, cu balonare, gaze sau mici spasme, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște, tot pe baza utilizării tradiționale, și alte plante. Fructele de fenicul: ceai din 1,5 g la 250 ml de apă clocotită, de 3 ori pe zi, la adulți și adolescenți. Fructele de chimen: 0,5-2 g la 150 ml, de 1-3 ori pe zi, de la 12 ani. Florile de mușețel: 1,5-4 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi, de la 12 ani. Fenicul și chimen nu se iau de cei alergici la plantele din familia Apiaceae, iar mușețelul de cei alergici la plantele din familia Asteraceae.14, 15, 16, 17
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Capsule Ghimbir | 2 capsule pe zi, în timpul meselor, cu un pahar de apă; înainte de călătorie, 2 capsule înainte de plecare și 2 după | 210 mg de pulbere per capsulă; în monografie, 0,5-2 g de pulbere înainte de drum |
| Ceai Ghimbir vrac | Decoct din 1-2 lingurițe la 250-500 ml de apă fierbinte, acoperit 10 minute; 3 căni pe zi, în cure de 4 săptămâni | Ceaiul nu e descris în monografie |
| Ceai Ghimbir, la plic | 1-2 plicuri la 250-500 ml de apă fierbinte, acoperit 10 minute; 3 căni pe zi, în cure de 4 săptămâni | Ceaiul nu e descris în monografie |
| Sirop de Ghimbir | Adulți: 4-6 linguri pe zi, în apă minerală; cure de 6 săptămâni | Conține zahăr invertit; nu e descris în monografie |
| Ghimbir Pulbere 150 g | Condiment, în mâncăruri, ceaiuri sau smoothie-uri, după gust | O linguriță rasă are cam 1,8 g |
| Suc de Mere cu Ghimbir 3 L | Ca atare sau răcorit | Aliment, nu medicament |
| Ulei Esențial de Ghimbir 10 ml | Numai extern: diluat în ulei vegetal, pentru masaj, sau 3-5 picături în 30 ml de apă, pentru aromaterapie | Nu se bea |
| Hyper Relax Gel | Strat subțire pe piele, de 1-3 ori pe zi, cu masaj ușor | Produs pentru piele, cu ulei esențial de ghimbir printre ingrediente |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Doza din monografie se referă la pulbere de rizom uscat, pe cale orală; ceaiul, siropul, sucul, uleiul și gelul nu sunt descrise în ea.3
Întrebări frecvente
Referințe
- Wu D., Larsen K. Zingiberaceae, în Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.), Flora of China, vol. 24, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2000, p. 322, genul Zingiber, p. 323, și Zingiber officinale, p. 325, efloras.org.
- dexonline.ro, articolele „ghimbir”, „ghimber”, „gimbir”, „imbir” și „rizom”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), DOOM 2 și DOOM 3, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (CADE, 1926-1931), dicționarele lui Scriban (1939) și Șăineanu (1929), Dicționarul etimologic român (Ciorănescu), Dicționarul gastronomic explicativ (2003), Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a III-a, 2021) și Dicționarul de sinonime (2002).
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Zingiber officinale Roscoe, rhizoma, revizia 1, EMA/HMPC/885789/2022, adoptată pe 7 mai 2025.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Zingiber officinale Roscoe, rhizoma, revizia 1, EMA/HMPC/765220/2022.
- U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. Ginger root, raw (FDC ID 169231) și Spices, ginger, ground (FDC ID 170926), FoodData Central, baza SR Legacy, 2019.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Zingiber officinale Roscoe, rhizoma, EMA/HMPC/749154/2010, adoptată pe 27 martie 2012 (înlocuită prin revizia din 2025).
- Thomson M., Corbin R., Leung L. Effects of ginger for nausea and vomiting in early pregnancy: a meta-analysis. Journal of the American Board of Family Medicine, 2014, 27(1):115-122.
- Eberhart L.H.J., Mayer R., Betz O. și colab. Ginger does not prevent postoperative nausea and vomiting after laparoscopic surgery. Anesthesia & Analgesia, 2003, 96(4):995-998.
- Lakhan S.E., Ford C.T., Tepper D. Zingiberaceae extracts for pain: a systematic review and meta-analysis. Nutrition Journal, 2015, 14:50.
- Li H., Liu Y., Luo D. și colab. Ginger for health care: an overview of systematic reviews. Complementary Therapies in Medicine, 2019, 45:114-123.
- Tan C.S.S., Lee S.W.H. Warfarin and food, herbal or dietary supplement interactions: a systematic review. British Journal of Clinical Pharmacology, 2021, 87(2):352-374.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Mill.) Batt. & Trab., fructus, revizia 1, EMEA/HMPC/372839/2016, adoptată pe 31 ianuarie 2024.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus, revizia 1, EMA/HMPC/372841/2016, adoptată pe 31 ianuarie 2024.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/715092/2013, adoptată pe 7 iulie 2015.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, adoptată pe 7 iulie 2015.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Recunoașterea europeană a ghimbirului se bazează, pentru un singur uz, pe studii pe care comitetul însuși le socotește slabe, iar pentru celelalte pe utilizarea tradițională. Plantele medicinale, condimentele și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Cine ia anticoagulante sau alte medicamente, este însărcinată ori alăptează vorbește cu medicul înainte de a lua ghimbir în doze de supliment.
