Plante medicinale

Turmeric (Curcuma longa): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Rizomi de turmeric, unul tăiat, cu miezul portocaliu, sub inflorescența albă cu vârfuri roz

Turmericul (Curcuma longa) e o plantă erbacee perenă din familia ghimbirului, înaltă de cam 1 m, cu frunze mari și un rizom portocaliu, aromat, din care se face pulberea galbenă de condiment. Agenția Europeană a Medicamentului îi recunoaște rizomul, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea tulburărilor digestive: senzația de plenitudine, digestia lentă și gazele. Pentru restul, dovezile sunt puține sau de calitate scăzută, iar suplimentele concentrate au fost legate, în ultimii ani, de cazuri de afectare a ficatului. Mai jos afli cum arată planta, de unde îi vin numele, ce e curcumina, ce spun studiile și cum se folosește.

Pe scurt

  • Turmericul e o plantă erbacee perenă din familia Zingiberaceae, aceeași cu ghimbirul, înaltă de cam 1 m, cu frunze mari, ovale, și rizomi portocalii, aromați.
  • Se folosește rizomul uscat, ca pulbere de condiment, ceai, tinctură sau extract. Curcuminoidele, pigmentul galben, sunt cam 2-3% din el, iar uleiul volatil, 5,8%.
  • Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru digestia lentă, senzația de plenitudine și gaze, doar la adulți: 0,5-1 g de pulbere de 2-3 ori pe zi.
  • Pentru boli, dovezile sunt puține. Agenția nu a găsit date clinice suficiente pentru o utilizare bine stabilită, iar sintezele recente despre durerea de genunchi au dovezi de calitate scăzută.
  • Atenție la suplimentele concentrate: cele cu absorbție mare și doze mari de curcumină, adesea cu piper negru, au fost legate de afectări ale ficatului. Monografia nu recomandă turmericul în bolile ficatului și ale căilor biliare.
Denumire
Turmeric sau curcuma
Curcuma longa L., familia Zingiberaceae
Părți folosite
Rizomul uscat, Curcumae longae rhizoma
Conține
Curcuminoide, cam 2-3%, ulei volatil, 5,8%, și carbohidrați, 69,4%
Recunoaștere
Monografie europeană de utilizare tradițională, din 2018, pentru digestia lentă, plenitudine și gaze
Atenție la
Boli ale ficatului și ale bilei, pietre la fiere; suplimentele concentrate, mai ales cu piper negru, au fost legate de afectări ale ficatului

Ce este turmericul

Turmericul (Curcuma longa, cu sinonimul Curcuma domestica) e o plantă erbacee perenă, aromată, cu rizomi cărnoși și ramificați, înaltă de cam 1 m.1, 2 Face parte din familia Zingiberaceae, ca ghimbirul.1 Genul Curcuma are aproximativ 50 de specii, din Asia de Sud-Est, cu una în Australia; 12 dintre ele cresc în China.1

Originea nativă a turmericului nu se cunoaște; se cultivă în toată Asia tropicală.1 Din rizom se fac pulberea de condiment, ceaiul, tincturile și extractele descrise în monografia europeană.2 În ultimii ani, suplimentele concentrate au stârnit discuții despre ficat, iar Agenția Europeană a Medicamentului a revăzut subiectul în 2025.3

Din magazinul Hypericum: Turmeric pulbere 50g și Capsule Turmeric, Curcumină și Piperină.

Cum arată turmericul

Turmericul are frunze mari, lungi, verzi, cu pețioli care se strâng într-o pseudotulpină. Sub pământ se află rizomii ramificați, portocalii sau galben-aprins, cu miros aromat.1

Inflorescență de turmeric cu bractee albe, verzui spre bază, și o floare mică galbenă, printre frunze verde-închisPlantă tânără de turmeric, cu frunze mari și o inflorescență cu flori albe și bractee verzi, aproape de pământ
Inflorescența de turmeric, cu bractee albe, verzui spre bază, și o floare mică galbenă (stânga), și o plantă tânără cu inflorescența ieșind dintre frunze, aproape de pământ (dreapta).1Foto: Jonas Kakaroto Honorato, CC0, și Shobha Tai Gaydhane, CC0, Wikimedia Commons

Cum îl recunoști

  • Frunzele: pețiol de 20-45 cm și limb verde, oval-alungit sau eliptic, lung de 30-45 cm, uneori de 90, și lat de 15-18 cm, fără peri.1
  • Rizomii: mult ramificați, portocalii sau galben-aprins, cilindrici și aromați; rădăcinile se îngroașă la vârf.1
  • Inflorescența: un spic cilindric, de 12-18 cm lungime și 4-9 cm lățime, în vârful pseudotulpinilor, pe un peduncul de 12-20 cm. Bracteele fertile sunt verzi-pale; cele din vârf, albe și verzi, uneori cu nuanță roșie-purpurie.1
  • Florile: caliciu alb și corolă galben-pal, cu lobi de 1-1,5 cm; buza florii e gălbuie, cu o dungă galbenă pe mijloc. În China, planta înflorește în august.1
Rizomi proaspeți de turmeric, lungi și noduroși, cu pielea cenușie-cremă, într-un vas albastruRizomi uscați de turmeric, subțiri, galben-bruni, într-un vas albastru
Rizomi de turmeric: proaspeți, cu pielea cenușie-cremă (stânga), și uscați, galben-bruni (dreapta). Cei uscați se macină apoi în pulbere.2Foto: Shobha Tai Gaydhane, CC0, Wikimedia Commons

Unde crește turmericul

Turmericul se cultivă în toată Asia tropicală, ca plantă medicinală și ca mirodenie. În China, se cultivă în Fujian, Guangdong, Guangxi, Sichuan, Taiwan, Xizang și Yunnan.1 Scriban îl descrie ca plantă din regiunile tropicale ale Asiei, Africii și Americii.4

Fiind o plantă tropicală, ajunge la noi ca rizom uscat, în pulbere sau în produse. Dicționarele românești îl pomenesc de mult, mai ales ca plantă din care se scoate o vopsea galbenă și ca înlocuitor al șofranului.4

Turmeric, curcuma sau curcumină?

Trei cuvinte care se amestecă. Turmeric și curcuma sunt două nume ale aceleiași plante, Curcuma longa. Curcumina e altceva: pigmentul galben principal din rizom, o singură substanță dintr-un grup numit curcuminoide.5 Pulberea din bucătărie e rizomul întreg măcinat, nu curcumină pură: curcuminoidele sunt în ea cam 2-3%.3

Ce comparămTurmericCurcumină
Ce estePlanta și rizomul ei uscat, pulberea de condimentPigmentul galben din rizom, o substanță
Ce conțineCarbohidrați, ulei volatil, curcuminoide, proteine, mineraleUn singur compus, cam 90% din curcuminoide
Cât e din rizomul uscatTotCam 2-3%; curcuminoidele, în medie 2,34%
În monografia europeanăDa, pentru rizom: pulbere, ceai, tincturi și extracte uscateNu, pentru curcumina izolată

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2018, adendumul din 2025 și monografia din 2018.5, 3, 2

Curcuminoidele sunt un amestec de curcumină (diferuloilmetan), monodemetoxicurcumină și bisdemetoxicurcumină; curcumina e cam 90% din ele.5 În literatură, conținutul de curcumină e dat uneori la 3-9%. Raportul EMA arată însă că sursele care dau 5% sau mai mult nu au date analitice, iar în publicațiile cu analize curcumina e în jur de 3%.3

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește turmeric sau curcuma; cuvântul turmeric figurează în DOOM 3 ca substantiv masculin.4 Curcuma vine, după Scriban, din arabă, unde kurkum înseamnă „șofran”, iar Micul dicționar academic îi dă ca echivalent „șofran de India”.4 Un nume vechi, zerdiceaf, e atestat din 1761; el vine din turcescul zerdeçav, care vine din persană, de la zerde, „galben”.4

În alte limbi, numele diferă mult. În engleză i s-a spus și „Indian saffron”, în sanscrită, haridra, în chineză, jiang huang, adică „ghimbir galben”, iar în japoneză, ukon sau kyoo.5

LimbaNumele plantei sau al rizomului
Românăturmeric, curcuma; în dicționare, și zerdiceaf, șofran de India
Englezăturmeric
Francezăcurcuma long
Spaniolăcúrcuma longa
Italianăcurcuma
GermanăKurkuma; în monografia europeană, Curcumawurzelstock
Maghiarăindiai kurkuma gyökértörzs
Polonezăkłącze kurkumy
Olandezăgeelwortel
Bulgarăкуркума
Sanscrită, în ayurvedaharidra
Chinezăjiang huang (姜黄)
Japonezăukon, kyoo

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2018, pentru limbile Uniunii, și raportul de evaluare din 2018, pentru sanscrită și limbile Asiei de Est; Köhler, 1890, pentru germană.4, 2, 5, 6

Ce parte se folosește

Se folosește rizomul uscat. Lumea îi spune rădăcină, dar botanic e o tulpină subterană, iar rădăcinile propriu-zise se îndepărtează. Farmacopeea Europeană definește rizomul de turmeric drept rizomul întreg, fiert sau aburit, uscat, fără rădăcini și fără stratul exterior.5

  • Cum arată rizomul din comerț: rizomii secundari, mai subțiri și mai lungi, sunt cei din forma „longa”; rizomii primari, rotunzi, se numeau odinioară „rotunda”.5
  • Forme recunoscute de monografia europeană: pulberea de rizom, rizomul mărunțit pentru ceai, două tincturi, cu etanol 70% (1:10 și 1:5), și două extracte uscate, unul cu etanol 96% (raport plantă-extract 13-25:1) și unul cu etanol 50% (5,5-6,5:1).2
  • Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană fixează doar o limită minimă pentru curcumină, de 2% (m/m). Monografiile ESCOP și ale Comisiei E germane cereau cel puțin 2,5-3% curcuminoide și 2,5-3% ulei volatil.3, 5
  • În bucătărie: pulberea se folosește drept condiment galben, în pasta de muștar și în amestecuri de condimente, uneori în locul șofranului.4
Pulbere fină de turmeric, portocalie, într-un castron de metal, cu o lingură de lemnPulbere de turmeric portocalie care cade dintr-o moară manuală roșie într-un vas galben
Rizomul uscat se macină în pulbere, forma de condiment: pulbere într-un castron (stânga) și pulbere căzând dintr-o moară manuală (dreapta).4Foto: Shobha Tai Gaydhane și Thyrome, CC0, Wikimedia Commons

7 lucruri surprinzătoare despre turmeric

  1. Nu e rădăcină, ci rizom. Partea care se folosește e o tulpină subterană, iar rădăcinile adevărate se îngroașă doar la vârf.1
  2. Nu se știe de unde e originar. Flora of China notează că originea nativă e necunoscută și că planta se cultivă în toată Asia tropicală.1
  3. În română veche i se spunea zerdiceaf. Cuvântul vine din turcescul zerdeçav, de la persanul zerde, „galben”, și e atestat din 1761.4
  4. Curcuma înseamnă „șofran”. Numele vine din arabul kurkum, „șofran”, iar condimentul se folosește și ca înlocuitor al șofranului.4
  5. Se fierbe sau se aburește înainte de uscare. Farmacopeea Europeană cere un rizom tratat astfel. EMA notează că nu se știe cum influențează tratamentul efectul preparatelor, fiind o procedură tradițională, făcută mai ales pentru alimente.5
  6. Curcumina e cam 3% din rizom, nu 5-9%. Sursele care dau cifre mari nu au date analitice. În loturile analizate de Direcția Europeană pentru Calitatea Medicamentelor (EDQM), curcuminoidele au fost în medie 2,34%, între 1,15% și 5,15%.3
  7. Piperina a crescut de 20 de ori absorbția curcuminei. Într-un studiu din 1998, 2 g de curcumină luate singure dădeau în sânge niveluri nedetectabile sau foarte mici, iar cu 20 mg de piperină, creșterea biodisponibilității a fost de 2000%.7 Doza de 2 g e de aproape 10 ori mai mare decât maximul de 209 mg de curcuminoide pe zi calculat de EMA pentru dozele din monografie.3

Știai că?

Turmericul a primit nume legate de șofran și de ghimbir: în română, „șofran de India”, în engleză, „Indian saffron”, în chineză, „ghimbir galben”. În olandeză se numește geelwortel, adică „rădăcină galbenă”.4, 5, 2

Ce conține turmericul

Rizomul de turmeric conține în primul rând carbohidrați. Mai conține proteine, ulei volatil, minerale și curcuminoide, pigmentul galben.5, 3

Ce conțineCât, în rizomul uscatDe reținut
Carbohidrați69,4% din masăCea mai mare parte a rizomului
CurcuminoideÎn medie 2,34%, între 1,15% și 5,15%Pigmentul galben; curcumina e cam 90% din ele
Ulei volatil5,8% din masăÎn ulei: zingiberen, cam 25%, și sesquiterpene, cam 53%, între care turmeronii
Proteine6,3% din masă
Minerale3,5% din masă
Apă13,1% din masă

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2018, după Kapoor, 1990, pentru compoziția generală; adendumul din 2025, pentru curcuminoide, după loturile analizate de EDQM.5, 3

Cifrele descriu rizomul uscat, nu o capsulă sau o pulbere anume. Conținutul de curcumină diferă de la un lot la altul: literatura mai veche îl dă între 0,6 și 5% din masa uscată.5

Curcumina și piperina: cât se absoarbe

Curcumina se absoarbe puțin din intestin. Ficatul și peretele intestinului o transformă repede, prin glucuronidare și sulfatare, iar în sânge ajung cantități foarte mici.5, 7

  • La doze mari: într-un studiu de fază I, 3,6 g de curcumină pe zi au dat niveluri detectabile în țesutul colorectal, dar o distribuție neglijabilă în ficat sau în alte țesuturi din afara tubului digestiv.5
  • Cu piperină: piperina, alcaloidul din piperul negru (Piper nigrum), încetinește glucuronidarea. La voluntari sănătoși, 2 g de curcumină luate singure dădeau în sânge niveluri nedetectabile sau foarte mici, iar cu 20 mg de piperină creșterea biodisponibilității a fost de 2000%.7
  • La animale: la șobolani, cu 20 mg/kg de piperină, biodisponibilitatea curcuminei a crescut cu 154%.7
  • În chimie: o analiză de chimie medicinală din 2017 descrie curcumina drept un compus instabil, reactiv și greu absorbit, deci o bază foarte improbabilă pentru un medicament nou.8

Există și preparate cu absorbție crescută, care duc mai multă curcumină în sânge.9 La ele se referă și raportul EMA din 2025 despre riscul pentru ficat, de care afli în capitolul despre siguranță.3

Pentru comparație, EMA a calculat că dozele din monografie înseamnă, după preparat, între 3,5 și 209 mg de curcuminoide pe zi.3 Studiile de absorbție folosesc adesea doze de multe ori mai mari.5, 7

Ce spun studiile

Turmericul a fost studiat mult, dar multe studii nu au avut grup de control, iar altele s-au făcut cu curcumină izolată, nu cu rizomul. Agenția Europeană a Medicamentului a găsit, în literatura publicată până în 2016, 12 studii clinice cu preparate de turmeric sau cu curcumină și a concluzionat că datele nu ajung pentru o utilizare „bine stabilită”.5

12studii clinice cu turmeric sau curcumină, găsite de Agenția Europeană a Medicamentului în literatura de până în 2016
87%dintre pacienții cu dispepsie au avut simptome ameliorate cu turmeric, față de 53% cu placebo, în singurul studiu cu placebo, cu 116 pacienți
2000%creșterea biodisponibilității curcuminei, la voluntari sănătoși, când 2 g de curcumină au fost luate cu 20 mg de piperină
17studii randomizate în metaanaliza din 2025 despre durerea de genunchi, cu certitudine scăzută a dovezilor

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2018; Shoba și colab., 1998; Wai și colab., 2025.5, 7, 9

Digestia

Monografia europeană se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Singurul studiu cu placebo analizat de Agenția Europeană a Medicamentului a avut 116 pacienți cu dispepsie și a durat 7 zile: 2 capsule de 250 mg de pulbere de rizom uscat, de 4 ori pe zi, adică 2 g pe zi. Simptomele s-au ameliorat la 87% dintre cei cu turmeric, la 83% dintre cei cu un amestec tradițional de plante și la 53% dintre cei cu placebo. Evaluatorii notează însă că informațiile despre protocol sunt puține, că nu se știe dacă cei care au evaluat pacienții nu știau ce tratament primise fiecare și că produsul de comparație nu era un tratament standard.5

Trei studii cu preparate de turmeric din raport, cu 207-440 de participanți, nu au avut grup placebo și au avut deficiențe metodologice. La 154 de pacienți cu dispepsie funcțională care au terminat un astfel de studiu, simptomele au fost cu 33% mai puține după 6 săptămâni și cu 54% mai puține după 12 săptămâni.5 Concluzia EMA: folosirea turmericului în tulburările digestive ușoare e plauzibilă, pe baza literaturii și a datelor farmacologice, dar nu poate fi susținută cu studii clinice.5

Durerile de genunchi

Multe studii recente privesc durerea de genunchi din artroză, cu preparate de curcuminoide, convenționale sau cu absorbție crescută. O metaanaliză în rețea din 2025, cu 17 studii randomizate, a găsit că toate preparatele de turmeric au scăzut durerea, măsurată cu scala WOMAC, mai mult decât placebo. Preparatele cu absorbție crescută au redus durerea cu 30% față de placebo, dar autorii precizează că certitudinea dovezilor rămâne scăzută.9

O trecere în revistă critică din 2026 a analizat 7 sinteze și metaanalize despre curcumină și artroza de genunchi. Le-a găsit de calitate metodologică extrem de scăzută, cu raportare slabă și goluri de informație. Din cele 48 de rezultate evaluate, 5 aveau dovezi de calitate medie, 6 de calitate scăzută și 37 de calitate extrem de scăzută.10

Turmericul nu tratează artroza și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

În laborator

În eprubetă și pe animale s-au studiat multe efecte ale curcuminei, dar cantitățile folosite sunt de multe ori mai mari decât doza zilnică din medicamentele tradiționale. Din acest motiv, EMA socotește improbabil ca, la dozele tradiționale, curcumina să influențeze semnificativ secreția de bilă la om.5 Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

La dozele din monografie, Agenția Europeană a Medicamentului nu a găsit raportate nici toxicitate pentru ficat, nici interacțiuni cu medicamente, iar rizomul se folosește pe scară largă și în alimente.3, 5 Problemele apar la suplimentele concentrate.

Ficatul

Suplimentele concentrate de turmeric, mai ales cele cu absorbție mare și cu piper negru, au fost legate de cazuri de afectare a ficatului. În Toscana, 7 cazuri de hepatită acută, până în septembrie 2019, au fost asociate, în toate situațiile, cu formule cu biodisponibilitate mare și doze mari de curcumină sau curcuminoide, iar după oprirea suplimentului starea s-a îmbunătățit la majoritatea.11 În SUA, rețeaua pentru leziuni hepatice produse de medicamente (DILIN) a descris 10 cazuri între 2004 și 2022: 5 pacienți au fost internați și unul a murit de insuficiență hepatică acută. Afectarea a fost, de obicei, hepatocelulară, cu debut după 1-4 luni. Șapte dintre cei 10 purtau varianta de gen HLA-B*35:01, a cărei frecvență a fost de 45% în grup, față de 5,6-6,9% în populația de control. Dintre cele 7 produse analizate, 3 conțineau și piperină.12

În revizuirea din 2025, Agenția Europeană a Medicamentului a analizat și semnalul grupului șefilor agențiilor de siguranță alimentară, bazat pe evaluări din Germania, Franța și Spania, privind riscul pentru ficat al produselor cu curcumină, la doze foarte mari. În cazurile raportate se luau și alte medicamente sau suplimente, iar produsele conțineau adesea extract de piper negru ori doze de curcumină mai mari decât cele din monografie. Cauzalitatea nu a putut fi stabilită, dar datele sugerează că riscul ține de formulele cu absorbție mare și doze mari de curcumină sau curcuminoide.3

Cui nu i se potrivește

  • Boli ale ficatului și ale căilor biliare: monografia nu recomandă turmericul în obstrucția căilor biliare, colangită, boli ale ficatului, pietre la fiere și alte boli biliare, din cauza efectului posibil asupra secreției de bilă.2
  • Alergia: nu îl iau cei hipersensibili la plantă.2 Pe piele, s-au raportat rar dermatite alergice de contact.5
  • Vârsta: nu se recomandă sub 18 ani, pentru că lipsesc datele.2
  • Sarcina și alăptarea: nu se recomandă; siguranța nu a fost stabilită, iar, după raportul EMA, curcumina sau metaboliții ei trec la sugar prin lapte.2, 5
  • Medicamentele: monografia spune că nu s-au raportat interacțiuni. Raportul din 2018 amintește posibile interacțiuni cu antiinflamatoarele nesteroidiene, cu medicamentele care împiedică lipirea plachetelor, cu cele pentru lipide și cu imunosupresoarele, pe baza unor date de laborator, a unor studii pe animale și a unor cazuri izolate, între care unul cu warfarină.2, 5 În 2025, EMA a notat că interacțiunile din studii au apărut la doze de curcumină mai mari decât cele din monografie și că la următoarea revizuire se va discuta un avertisment pentru asocierea cu substanțe care cresc absorbția curcuminei, precum piperina.3
  • Efectele adverse: pot apărea gură uscată, gaze și iritație ușoară a stomacului; cât de des, nu se știe.2
  • Durata: dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.2

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, rizomul de turmeric are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Prima versiune a fost adoptată în 2009, iar revizia, în 2018. Monografia acoperă ameliorarea tulburărilor digestive, precum senzația de plenitudine, digestia lentă și flatulența, se sprijină doar pe folosirea îndelungată și se referă numai la adulți.2, 5 Revizuirea periodică din 2024-2025 nu a găsit date noi care să ceară schimbarea monografiei.3

Rizomul are monografie și în Farmacopeea Europeană.2 Folosirea pe piele apare în texte de referință, dar nu e în monografia europeană, pentru că nu s-au găsit produse cu această indicație pe piața statelor membre.5

Lista mențiunilor de sănătate permise din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu cuprinde turmericul sau curcumina.13 Curcumina este însă un colorant alimentar autorizat în Uniune, iar pentru ea s-a stabilit o doză zilnică admisibilă de 0-3 mg pe kg de corp.5, 3

În România, curcuma (Curcuma spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.14

Turmericul de-a lungul timpului

În Asia, turmericul se folosește de multă vreme și ca mirodenie, și ca plantă de leac. În ayurveda e haridra, înscris în Farmacopeea Ayurvedică a Indiei, din 1989, iar pasta de turmeric se punea pe piele. În medicina chineză, jiang huang e în Farmacopeea Republicii Populare Chineze și în Codexul japonez al medicamentelor din plante, și se folosea, între altele, pentru senzația de plenitudine abdominală.5

În Europa, rizomul era în farmaciile germane în secolele XVII-XIX și apare în farmacopeea germană din 1872. Manualele secolului XX îl descriu pentru plângeri de stomac și de ficat, iar monografia Comisiei E germane, din 1985, pentru plângeri dispeptice, cu 0,5-1 g de rizom, de 2-3 ori pe zi.5 Extractele uscate se folosesc ca medicamente în Germania cel puțin din 1976, tinctura 1:5, în Polonia, din 1977, iar extractul cu etanol 50%, în Spania, din 2002.5

În limba română, dicționarele îl descriu mai ales ca plantă de vopsit. Șăineanu îl prezintă drept o plantă cu rădăcina galbenă și mirosul de șofran, folosită de vopsitori.4

Planșă botanică veche, colorată, cu turmeric: o frunză mare, un spic de flori cu bractee verzi și flori portocalii, rizomul și detalii ale floriiPlanșă botanică veche, colorată, cu turmeric: frunze, inflorescență, rizomi galben-portocalii și detalii separate ale florii, cu inscripția Curcuma Longa
Turmericul în două cărți de plante: planșa 178 din Köhler’s Medizinal-Pflanzen, 1890, cu planta, spicul de flori și rizomul (stânga), și o planșă din 1789, cu inscripția „Curcuma Longa”, cu rizomul și detalii ale florii (dreapta).6Köhler’s Medizinal-Pflanzen, 1890, planșa 178; Plantarum indigenarum et exoticarum icones ad vivum coloratae, anul al doilea, 1789. Domeniu public, Wikimedia Commons

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu turmeric

Până aici ai citit despre turmeric. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile, condimentele și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rizomul de turmeric, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea tulburărilor digestive, precum senzația de plenitudine, digestia lentă și flatulența, doar la adulți. Forma cea mai apropiată de monografie e pulberea de rizom, iar pulberea noastră e un condiment.2

Turmeric pulbere 50g

  • Pulbere din rizom de turmeric (Curcuma longa), condiment
  • Ambalaj de 50 g
  • Pe etichetă: se adaugă după gust în supe, sosuri, orez, smoothie-uri sau lapte auriu, în alimentația zilnică
  • Monografia europeană, pentru medicamente: 0,5-1 g de pulbere de rizom, de 2-3 ori pe zi, la adulți2

19,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu turmeric: ambalaj mare, capsule și amestec cu ceai verde

Turmericul se găsește la noi și în ambalaj de 180 g, în capsule cu extract fermentat de turmeric, curcuminoide și piperină și în capsulele EpigaloCurcumin, cu extract de ceai verde. Monografia europeană descrie pulberea, ceaiul, două tincturi și două extracte uscate, făcute cu etanol. Extractele din capsulele cu piperină sunt făcute altfel, prin fermentație și cu acetat de etil, iar EpigaloCurcumin amestecă extractul de turmeric cu extract de ceai verde, așa că monografia nu se aplică la ele.2 O porție de 3 capsule din cele cu piperină conține 189,53 mg de curcuminoide și 9,98 mg de piperină. În 2025, EMA a notat riscul pentru ficat la preparatele cu absorbție mare și doze mari de curcumină, așa că, dacă ai boli ale ficatului sau ale căilor biliare ori iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.3

Aceeași folosire, alte plante: plenitudine, balonare și gaze

Pentru neplăcerile digestive de felul plenitudinii, balonării și gazelor, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște, tot pe baza utilizării tradiționale, și alte plante. Frunza de anghinare: pentru indigestie cu senzație de plenitudine, balonare și gaze, la adulți și adolescenți peste 12 ani. Florile de mușețel: pentru neplăceri digestive ușoare, precum balonarea și spasmele mici. Rizomul de ghimbir: pentru tulburări digestive ușoare, spastice, cu balonare și gaze, doar la adulți. Anghinarea nu se recomandă în obstrucția căilor biliare, în pietrele la fiere și în bolile ficatului, adică în aceleași situații ca turmericul, iar mușețelul nu se ia de cei alergici la plantele din familia Asteraceae.15, 16, 17

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Turmeric pulbere, 50 g și 180 gSe adaugă după gust în mâncare: supe, sosuri, orez, smoothie-uri, lapte auriuCondiment; în monografie, pentru medicamente: 0,5-1 g, de 2-3 ori pe zi
Capsule Turmeric, Curcumină și Piperină2-3 capsule pe zi, în timpul mesei, cu lichid; cure de 30 de zile, cu pauză de 1 săptămânăCu piperină; 3 capsule: 189,53 mg de curcuminoide și 9,98 mg de piperină
Capsule EpigaloCurcuminDoza zilnică și durata curei sunt cele de pe etichetăConțin și extract de ceai verde, 140 mg per capsulă
Ceai Anghinare vrac1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2 căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principaleNu sub 12 ani și nu în obstrucția căilor biliare, pietre la fiere sau boli ale ficatului
Ceai Mușețel vrac1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi, în cure de 6 săptămâniNu se ia de cei alergici la plantele din familia Asteraceae
Capsule Ghimbir2 capsule pe zi, în timpul meselor, cu un pahar de apă210 mg de pulbere de rizom per capsulă; în monografie, pentru uz digestiv, 0,18-1 g de 3 ori pe zi, doar la adulți

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia europeană de turmeric se referă doar la adulți și nu recomandă turmericul în sarcină, în alăptare și în bolile ficatului sau ale căilor biliare. Dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.2, 15, 16, 17

Întrebări frecvente

Turmericul (Curcuma longa) este o plantă erbacee perenă din familia Zingiberaceae, aceeași cu ghimbirul, înaltă de cam 1 m, cu frunze mari și rizomi portocalii, aromați. Rizomul uscat se folosește ca pulbere de condiment, ca ceai și în preparate din plante.
Are frunze verzi, oval-alungite, lungi de 30-45 cm, pe pețioli de 20-45 cm, și un spic cilindric de flori, cu bractee verzi și albe, în vârful pseudotulpinii. Florile sunt galben-pal, cu buza gălbuie. Rizomii sunt portocalii sau galben-aprins, cilindrici și aromați.
Turmeric și curcuma sunt două nume ale plantei Curcuma longa. Curcumina este pigmentul galben principal din rizom, o singură substanță dintr-un grup numit curcuminoide, în total cam 2-3% din rizomul uscat. Pulberea de condiment este rizomul întreg măcinat, nu curcumină pură.
În română se mai numește curcuma, iar în dicționare zerdiceaf sau șofran de India. În engleză, turmeric și Indian saffron, în germană Kurkuma, în franceză curcuma long, în spaniolă cúrcuma longa, în maghiară indiai kurkuma, în sanscrită haridra, în chineză jiang huang.
Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște rizomul de turmeric, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea tulburărilor digestive, precum senzația de plenitudine, digestia lentă și flatulența, la adulți. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.
Rizomul uscat conține în principal carbohidrați, 69,4% din masă, apoi ulei volatil, 5,8%, proteine, minerale și curcuminoide, în medie 2,34% în loturile analizate de EDQM. Curcumina este cam 90% din curcuminoide.
Curcumina se absoarbe puțin. Într-un studiu din 1998, 2 g de curcumină luate singure dădeau în sânge niveluri nedetectabile sau foarte mici, iar cu 20 mg de piperină creșterea biodisponibilității a fost de 2000%. EMA a notat în 2025 că datele sugerează un risc pentru ficat la formulele cu absorbție mare și doze mari de curcumină.
Monografia europeană descrie, pentru adulți, 0,5-1 g de pulbere de rizom, de 2-3 ori pe zi, sau ceai din 0,5-1 g de rizom mărunțit la 150 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi. Pentru extractele uscate, 90-162 mg pe zi (raport 13-25:1) sau 100-200 mg de 2 ori pe zi (raport 5,5-6,5:1). Dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni, e nevoie de medic.
Nu. Pulberea din bucătărie este rizomul întreg măcinat, cu cam 2-3% curcuminoide. Capsulele pot conține extracte concentrate în curcuminoide, uneori cu piperină, deci de obicei mai multă curcumină pe doză. Monografia europeană descrie pulberea, ceaiul, tincturile și două extracte uscate, nu orice extract.
La dozele din monografie nu s-au raportat efecte toxice asupra ficatului. Suplimentele concentrate, mai ales cele cu absorbție mare, cu doze mari de curcumină sau cu piper negru, au fost legate de cazuri de hepatită acută, descrise în Italia și în SUA, unul dintre ele fatal. Dacă ai boli ale ficatului sau ale căilor biliare, întreabă medicul.
Monografia europeană nu îl recomandă în obstrucția căilor biliare, colangită, boli ale ficatului, pietre la fiere și alte boli biliare, sub 18 ani și în sarcină sau alăptare. Nu îl iau cei hipersensibili la plantă.
Monografia spune că nu s-au raportat interacțiuni. Raportul din 2018 amintește posibile interacțiuni cu antiinflamatoarele nesteroidiene, cu medicamentele care împiedică lipirea plachetelor, cu cele pentru lipide, cu imunosupresoarele și, într-un caz, cu warfarina, dar pe date slabe. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul, mai ales dacă folosești suplimente concentrate.
Studiile despre durerea de genunchi din artroză, făcute cu preparate de curcuminoide, au găsit o scădere a durerii față de placebo, dar certitudinea dovezilor e scăzută: într-o analiză din 2026, 37 din 48 de rezultate aveau dovezi de calitate extrem de scăzută. Monografia europeană de turmeric nu cuprinde această folosire.

Referințe

  1. Wu D., Larsen K. Zingiberaceae (familia, p. 322; genul Curcuma, p. 359) și Curcuma longa Linnaeus (p. 361), în Flora of China, vol. 24, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2000, efloras.org.
  2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Curcuma longa L., rhizoma, EMA/HMPC/329755/2017, 25 septembrie 2018.
  3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to assessment report on Curcuma longa L., rhizoma, EMA/HMPC/81467/2025, 19 noiembrie 2025.
  4. dexonline.ro, articolele „turmeric”, „curcuma” și „zerdiceaf”, după DOOM 3, DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române moderne, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și Dicționarul gastronomic explicativ (A.M. Gal).
  5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Curcuma longa L., rhizoma, EMA/HMPC/749518/2016, 25 septembrie 2018.
  6. Köhler F.E. și colab. Köhler’s Medizinal-Pflanzen in naturgetreuen Abbildungen mit kurz erläuterndem Texte, 1890, planșa 178 (Kurkuma), după Wikimedia Commons.
  7. Shoba G., Joy D., Joseph T., Majeed M., Rajendran R., Srinivas P.S. Influence of piperine on the pharmacokinetics of curcumin in animals and human volunteers. Planta Medica, 1998, 64(4):353-356.
  8. Nelson K.M., Dahlin J.L., Bisson J., Graham J., Pauli G.F., Walters M.A. The essential medicinal chemistry of curcumin. Journal of Medicinal Chemistry, 2017, 60(5):1620-1637.
  9. Wai H.S., Pathomwichaiwat T., Suansanae T., Nathisuwan S., Rattanavipanon W. Effect of turmeric products on knee osteoarthritis: a systematic review and network meta-analysis. BMC Complementary Medicine and Therapies, 2025, 25(1):292.
  10. Chen J., Zhou Q., Yu W., Cao D., Li Y., Chen J., Ye F. A critical review of systematic reviews and meta-analyses of curcumin for knee osteoarthritis. Frontiers in Pharmacology, 2026, 16:1664319.
  11. Lombardi N., Crescioli G., Maggini V. și colab. Acute liver injury following turmeric use in Tuscany: an analysis of the Italian Phytovigilance database and systematic review of case reports. British Journal of Clinical Pharmacology, 2021, 87(3):741-753.
  12. Halegoua-DeMarzio D., Navarro V., Ahmad J. și colab. Liver injury associated with turmeric: a growing problem. Ten cases from the Drug-Induced Liver Injury Network [DILIN]. The American Journal of Medicine, 2023, 136(2):200-206.
  13. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  14. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  15. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Cynara cardunculus L. (syn. Cynara scolymus L.), folium, EMA/HMPC/194014/2017, 27 martie 2018.
  16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, 7 iulie 2015.
  17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Zingiber officinale Roscoe, rhizoma, revizia 1, EMA/HMPC/885789/2022, adoptată pe 7 mai 2025.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai boli ale ficatului sau ale căilor biliare, urmezi un tratament ori ai avut vreodată probleme cu ficatul după un supliment, discută cu medicul înainte de a folosi turmeric în doze mari sau în capsule.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *