Salcie albă (Salix alba): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Salcia albă (Salix alba) e un arbore înalt de 10-25 m, cu frunze înguste, argintii din cauza perilor mătăsoși. Din scoarța de salcie s-a izolat în 1828 salicina, substanța de la care a pornit povestea aspirinei. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște scoarța de salcie, din mai multe specii, pe baza utilizării tradiționale, pentru dureri articulare minore, febră în răceală și dureri de cap, doar la adulți. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de salcia plângătoare și de răchită, ce conține, ce spun studiile și de ce nu e o „aspirină naturală”.
Pe scurt
- Salcia albă e un arbore de 10-25 m, din familia Salicaceae, cu frunze înguste, argintii din cauza perilor mătăsoși, și cu mâțișori galben-verzui.
- Se folosește scoarța ramurilor tinere, cu salicină. Salcia albă are însă puțină, 0,5%, față de 4-8% la răchita roșie și de minimum 1,5% cerut de Farmacopeea Europeană.
- Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște scoarța de salcie, pe baza utilizării tradiționale, pentru dureri articulare minore, febră în răceală și dureri de cap. Pentru durerea lombară, doar un extract standardizat, la adulți.
- Dovezile sunt moderate doar pentru un extract standardizat, în durerea lombară. În artroză și în poliartrita reumatoidă, studiile nu au găsit un efect clar.
- Nu e o aspirină naturală. Corpul transformă salicina în acid salicilic, așa că se aplică aceleași contraindicații: alergia la aspirină, astmul declanșat de salicilați, ulcerul, vârsta sub 18 ani, sarcina.
Salix alba L., familia Salicaceae
Ce este salcia albă
Salcia albă e un arbore din familia Salicaceae, înalt de 10-25 m, cu ramuri flexibile sau puțin fragile la bază. Genul Salix are circa 450 de specii, răspândite mai ales în regiunile arctice, boreale și temperate.1, 2
Numele latin e și numele genului, iar din latinescul salix vine românescul salcie.3 Pentru ceai și extracte nu se folosește arborele întreg, ci scoarța ramurilor tinere.4
Din magazinul Hypericum: Ceai Salcie vrac și Tinctura de Salcie.
Cum arată salcia albă
Salcia albă se recunoaște de departe după coroana ei argintie. Frunzele sunt înguste și acoperite cu peri lungi, mătăsoși, mai ales pe partea de jos, de aceea coroana pare argintie. Florile sunt galben-verzui și stau în mâțișori, adică în amenți.3


Cum o recunoști
- Arborele: înalt de 10-25 m, cu ramuri flexibile sau puțin fragile la bază, galbene, cenușiu-brune sau brun-roșcate.1
- Frunzele: înguste, de 6-11,5 cm lungime și 1-2 cm lățime, cu marginea fin dințată. Au peri mătăsoși, mai ales pe dos, iar cele tinere sunt galben-verzui sau roșiatice. Codița are 3-13 mm și, spre frunză, glande mici, rotunde.1
- Mâțișorii: cei cu stamine au 27-60 mm, cei cu pistil, 31-51 mm. Staminele sunt violete la început și devin galbene.1
- Fructul: o capsulă de 3,5-5 mm.1
- Variantele cultivate: unele au ramuri galbene sau galben-brune, altele ramuri roșiatice sau frunze și ramuri dens argintii. Sunt cultivaruri, nu varietăți botanice.1


Unde crește salcia albă
Salcia albă e originară din Eurasia. În America de Nord a ajuns adusă de om și crește pe maluri de ape, pe plajele nisipoase, prin mlaștini, pe câmpuri părăsite, pe marginea drumurilor și în pietrișuri, până la 2.000 m altitudine.1
La noi, dicționarele descriu salcia ca pe un arbore care crește pe malurile râurilor și prin locurile umede.3 Din ramurile ei se fac coșuri și alte împletituri.3
Salcie albă, răchită sau salcie plângătoare?
Salcie e numele mai multor specii, iar cele mai des încurcate sunt salcia albă, răchita și salcia plângătoare. Răchita e, în DEX, numele mai multor specii de salcie cu frunze înguste și ramuri elastice, din care se fac împletituri. În DLRLC, răchita e Salix fragilis.3


| Ce comparăm | Salcia albă | Răchita | Salcia plângătoare |
|---|---|---|---|
| Numele latin | Salix alba | Salix fragilis; în Flora of North America, Salix euxina | Salix babylonica; în parcuri, adesea hibridul S. × sepulcralis |
| Nume românești | salcie albă, salcie-alburie | răchită, salcie fragedă, salcie plesnitoare | salcie plângătoare, salcie pletoasă |
| Înălțimea | 10-25 m | 6-18 m | până la 12 m, la hibrid |
| Ramurile | Flexibile sau puțin fragile la bază | Foarte fragile la bază, lucioase, fără peri | Lăsate în jos; la hibrid, galbene sau aurii |
| Frunzele | 6-11,5 cm, cu peri mătăsoși, mai ales pe dos | 6-12 cm, fără peri, lucioase pe față | 9-16 cm la S. babylonica, fin dințate |
| Salicină totală în scoarță | 0,5% | 1-10% | Fără cifră în raportul Agenției |
| Numită în monografia europeană | Nu | Da, ca S. fragilis | Nu |
Surse: Flora of North America; dexonline.ro; Agenția Europeană a Medicamentului, raportul din 2017.1, 6, 5, 3, 4
Alte nume se încurcă ușor. „Salcie de munte” poate însemna Salix pentandra sau Salix caprea, iar „salcie purpurie” sau „răchită roșie”, Salix purpurea.3 Formele plângătoare ale salciei albe, numite în literatură S. alba „Pendula”, sunt tratate în Flora of North America ca hibridul S. × sepulcralis.1 Cel mai sigur semn al salciei albe rămân frunzele cu peri mătăsoși, argintii.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, salcia albă apare în dicționare și ca salcie-alburie, iar regional, ca lozie, răchită sau sălcuță. Dicționarele numesc „salcie” și alte specii, precum salcia plângătoare, salcia căpreasă sau salcia purpurie.3 În engleză, planta se numește white willow.1 În monografia europeană, scoarța de salcie are nume în mai multe limbi.7
| Limba | Numele |
|---|---|
| Română | salcie albă, salcie-alburie; regional, lozie, răchită, sălcuță; scoarță de salcie |
| Engleză | white willow; scoarța: willow bark |
| Germană | scoarța: Weidenrinde |
| Franceză | scoarța: saule (écorce de) |
| Spaniolă | scoarța: sauce (corteza de) |
| Italiană | scoarța: salice (corteccia) |
| Maghiară | scoarța: fűzfakéreg |
| Poloneză | scoarța: kora wierzby |
Surse: dexonline.ro, pentru română; Flora of North America, pentru engleză; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2017, pentru scoarță.3, 1, 7
Ce parte se folosește
Se folosește scoarța ramurilor tinere. Nu e vorba de scoarța groasă și crăpată a trunchiului bătrân.
- Ce se ia: scoarța întreagă sau fragmentată, uscată, de pe ramurile tinere sau de pe bucăți întregi de lăstari din anul curent, din mai multe specii de Salix, printre care S. purpurea, S. daphnoides și S. fragilis.4
- Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană cere cel puțin 1,5% derivați salicilici totali, exprimați ca salicină, în scoarța uscată, și cel puțin 5,0% în extractul uscat.4
- Forme recunoscute: scoarța mărunțită, pentru ceai, pulberea, extractele uscate cu apă, extractul lichid și tinctura cu etanol 25% și, pentru durerea lombară, extractul uscat cu etanol 70%, cu 15% salicină totală.7
7 lucruri surprinzătoare despre salcie
- Acidul salicilic are numele salciei albe. Raffaele Piria a arătat că salicina se desface într-un zahăr și un compus aromatic. Pe acesta l-a numit acid salicilic, după Salix alba, numele latin al salciei albe.8
- Aspirina are numele altei plante. Firma Bayer a numit-o așa, după „a” de la acetil și „spirin” de la Spiraea ulmaria, numele latin al crețușcii.8
- Salcia albă e săracă în salicină. Raportul Agenției Europene a Medicamentului dă 0,5% salicină totală în scoarța ei, față de 4-8% la răchita roșie.4
- Scoarța de salcie încurcă trombocitele mult mai puțin decât aspirina. Într-un studiu pe 51 de pacienți, agregarea maximă a trombocitelor, provocată cu acid arahidonic, a fost de 61% cu extract de salcie, 78% cu placebo și 13% cu aspirină.9
- Ramurile de salcie se duc la biserică de Florii. Mâțișori se numesc și ramurile verzi și înflorite, mai ales de salcie, duse la biserică în duminica Floriilor. Vechiul nume al zilei era Dumineca Sălcii.3
- Salcia a fost și numele unei rădăcini exotice. În dicționarele vechi, „salce” sau „salcie” e și rădăcina de salsaparilă, o plantă exotică din genul Smilax, folosită în medicină.3
- Lemnul ei moale se folosea pentru chibrituri. Așa descrie NODEX lemnul sălciilor.3
Știai că?
Când spui că o mâncare sau o apă e „sălcie”, folosești numele salciei. Unii etimologi leagă cuvântul de gustul amar al frunzei de salcie.3
Ce conține scoarța de salcie
Scoarța de salcie conține în primul rând derivați ai salicinei. Urmează taninurile condensate, flavonoidele și catechinele.4
| Ce conține | Cât, în scoarța uscată | De reținut |
|---|---|---|
| Derivați salicilici totali, ca salicină | Cel puțin 1,5% | Cerința Farmacopeei Europene; la salcia albă, raportul Agenției dă 0,5% |
| Salicortină, acetilsalicortină, tremulacină | Prezente | Derivații de salicină caracteristici scoarței |
| Taninuri condensate | 8-20% | Pot încurca absorbția acidului salicilic |
| Flavonoide și catechine | Prezente | Fără cifre în raportul Agenției |
Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2017.4
Cifrele descriu scoarța uscată, nu cana de ceai. Salicina diferă mult de la o specie la alta, iar salcia albă e printre cele mai sărace.
| Specia | Nume românești | Salicină totală, în scoarță |
|---|---|---|
| Salix alba | salcie albă | 0,5% |
| Salix fragilis | răchită, salcie fragedă | 1-10% |
| Salix purpurea | răchită roșie, salcie purpurie | 4-8% |
Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul din 2017; dexonline.ro, pentru numele românești.4, 3
La Salix daphnoides, scoarța are peste 4% salicină. Cantitatea variază și cu condițiile de creștere, cu sezonul și cu felul în care e prelucrată scoarța.4
Salcia și aspirina
Salicina din scoarță nu acționează ca atare. După ce o iei pe gură, se desface și se transformă în acid salicilic, substanța de la care pornește aspirina.10, 4
- Cât acid salicilic ajunge în sânge: într-un studiu pe 10 voluntari sănătoși, un extract standardizat cu 240 mg salicină a dat un nivel maxim de 1,2 mg/l, în cel mult 2 ore. Expunerea totală a fost cât a unei doze de 87 mg de aspirină. După doze de aspirină cu efect calmant, nivelurile sunt mult mai mari.4
- Ce explică efectul: după Agenție, nivelurile de acid salicilic de la dozele recomandate sunt prea mici ca să explice singure efectul calmant. Flavonoidele sau esterii salicinei ar putea contribui.4
- Trombocitele: acidul salicilic nu acetilează ireversibil ciclooxigenaza 1, cum face aspirina.4 În studiul pe 51 de pacienți, scoarța de salcie a scăzut agregarea trombocitelor mult mai puțin decât aspirina, dar tot a scăzut-o. Pentru bolnavii cu trombocite afectate, importanța nu e lămurită.9
- Siguranța: contraindicațiile salicilaților se aplică și la salcie: alergia la aspirină, astmul declanșat de salicilați, ulcerul activ și vârsta sub 18 ani.7
Salcia nu înlocuiește aspirina prescrisă de medic. Dacă iei aspirină sau alt antiinflamator, nu adăuga scoarță de salcie fără să întrebi medicul.7
Ce spun studiile
Scoarța de salcie a fost studiată în câteva studii randomizate. Extractele din studiile pe durerea lombară și pe artroză, descrise de raportul Agenției Europene a Medicamentului, au fost, unde e precizată specia, din Salix daphnoides și S. purpurea, nu din salcie albă.4
Surse: Chrubasik și colab., 2000; Biegert și colab., 2004, după raportul Agenției Europene a Medicamentului din 2017.11, 4
Durerea lombară
Un studiu randomizat, dublu-orb, a urmărit 210 pacienți cu o acutizare a unei dureri lombare cronice, de cel puțin 5 din 10 pe scara vizuală. Timp de 4 săptămâni, au primit un extract de scoarță de salcie cu 120 mg sau 240 mg de salicină, sau placebo. Singurul calmant permis a fost tramadolul. Criteriul principal a fost numărul de pacienți fără durere și fără tramadol cel puțin 5 zile în ultima săptămână.11
Au ajuns la acest rezultat 27 din 65 de pacienți cu doza mare (39%), 15 din 67 cu doza mică (21%) și 4 din 59 cu placebo (6%). Răspunsul la doza mare se vedea după o singură săptămână. Un pacient a avut o reacție alergică severă, poate la extract.11
O sinteză Cochrane din 2014, despre plantele medicinale în durerea lombară, a găsit că scoarța de salcie, standardizată la 120 sau 240 mg de salicină pe zi, e probabil mai bună decât placebo pe termen scurt, pentru durere și pentru calmantele de salvare. Dovezile sunt de calitate moderată și vin din două studii, cu 261 de pacienți. În studiile incluse nu s-au notat reacții adverse semnificative.12 Extractul din aceste studii, Assalix, e făcut, după raportul Agenției, din Salix daphnoides și S. purpurea.4
Agenția a ajuns la o concluzie prudentă: dovezi moderate pentru un extract anume, cu etanol 70%, raport 8-14:1 și 15% salicină, în doză de 240 mg salicină pe zi, la durerea lombară. Rezultatele unui extract nu se pot transfera la altele. Ceaiul din scoarță nu ajunge de obicei la asemenea doze: 6-12 g de pulbere de scoarță, ca decoct, nu dau de regulă cantități de salicină comparabile cu cele din studii.4
Artroza și poliartrita reumatoidă
La artroză, rezultatele sunt contradictorii. Într-un studiu cu 78 de pacienți cu artroză de șold sau de genunchi, după 2 săptămâni, extractul cu 240 mg salicină a fost cu puțin mai bun decât placebo la scala durerii WOMAC, la limita semnificației statistice. Într-un alt studiu, cu 127 de pacienți, după 6 săptămâni, scorurile WOMAC au scăzut cu extractul de salcie, dar nesemnificativ, în timp ce diclofenacul a fost net superior placebo. La 26 de pacienți cu poliartrită reumatoidă, durerea a scăzut, dar nu semnificativ. Studiul a fost foarte mic, un fel de pilot.4
Agenția a concluzionat că, în artroză și în poliartrita reumatoidă, scoarța de salcie are efect calmant de la niciunul până la moderat.4 Și sinteza din 2009 a găsit rezultate contradictorii în artroză și niciun efect semnificativ în poliartrita reumatoidă, într-un studiu însă prea mic pentru o concluzie sigură.13
Febra și durerea de cap
Pentru febra asociată răcelii și pentru durerea de cap, monografia europeană se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice: cel puțin 30 de ani, din care cel puțin 15 în Uniunea Europeană. Studiile cu dureri articulare și de cap au avut prea puțini pacienți și au fost prea scurte pentru o indicație bine stabilită.10 Pentru febră și durere, raportul Agenției spune că există doar dovezi generale.4
În laborator
În eprubetă și pe animale, extractele de salcie au scăzut mediatori ai inflamației, precum TNF-α și NF-κB.14 Un extract luat pe gură de 3 voluntari sănătoși nu a oprit semnificativ ciclooxigenazele COX-1 și COX-2, într-un studiu foarte mic.4 Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.
Scoarța de salcie nu tratează bolile articulațiilor sau ale coloanei și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.
Precauții și siguranță
Efectele adverse ale scoarței de salcie sunt cele ale salicilaților. Raportul Agenției vorbește despre aproape 600 de pacienți și voluntari sănătoși tratați cu preparate din scoarță de salcie, cu efecte adverse în general ușoare.4 Monografia enumeră reacții alergice, precum erupții, mâncărimi, urticarie și astm, și simptome digestive, precum greață, vărsături, dureri de burtă, diaree, dispepsie și arsuri la stomac. Cât de des apar nu se știe.7
- Alergia: nu o folosesc cei alergici la salicilați sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene, cu angioedem, bronhospasm sau urticarie cronică după ele, și nici cei cu astm declanșat de salicilați.7
- Stomacul: nu o folosesc cei cu ulcer peptic activ.7
- Sângele: nu o folosesc cei cu tulburări de coagulare. Scoarța de salcie poate crește efectul anticoagulantelor cumarinice.7
- Enzima G6PD: nu o folosesc cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, o boală genetică care poate distruge globulele roșii.7, 10
- Ficatul și rinichii: nu o folosesc cei cu boală severă de ficat sau de rinichi.7
- Vârsta: nu se dă sub 18 ani. Comitetul a hotărât-o ca măsură de precauție, din cauza sindromului Reye, o boală foarte rară, dar care poate fi mortală. Până acum nu s-a raportat niciun caz după preparate din salcie. Un băiat de 4 ani a ajuns la terapie intensivă, cu hemoragie digestivă severă, după un sirop cu crețușcă și salcie.7, 4
- Sarcina și alăptarea: e contraindicată în ultimul trimestru de sarcină. În primele două trimestre și în alăptare nu se recomandă, pentru că salicilații trec prin placentă și în laptele matern.7
- Aspirina și alte antiinflamatoare: nu se combină cu salicilații sau cu alte antiinflamatoare nesteroidiene fără sfatul medicului.7
- Semnele de alarmă: la durerea lombară, dacă nu trece în prima săptămână, se întreabă medicul sau farmacistul. Febra care depășește 39°C, durează peste 3 zile sau apare cu dureri de cap severe cere medic, la fel durerea de cap care ține peste o zi. Artrita acută cere sfat medical.7, 10
- Alte produse: taninii din scoarță pot încurca absorbția altor produse.4
- Alcoolul din tincturi: tincturile conțin alcool, pe care eticheta trebuie să-l menționeze.7
Ce spune legea
În Uniunea Europeană, scoarța de salcie are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, adoptată pe 31 ianuarie 2017, care a înlocuit-o pe cea din 14 ianuarie 2009.7, 15 Monografia se referă la scoarța din mai multe specii de salcie, printre care răchita roșie, Salix daphnoides și răchita, nu doar la salcia albă.7
Are două părți. Pentru utilizarea bine stabilită, acoperă tratamentul de scurtă durată al durerii lombare, cu extract uscat standardizat. Pentru utilizarea tradițională, acoperă ameliorarea durerilor articulare minore, a febrei asociate răcelii și a durerilor de cap, cu scoarța mărunțită, pulberea, extractele și tinctura. Pentru acestea din urmă nu există destule studii clinice, ci doar folosire îndelungată.7, 10
Avizul comitetului a trecut cu 21 din 28 de voturi. Mai mulți membri au atașat poziții divergente: unii au considerat că datele nu ajung pentru utilizarea bine stabilită în durerea lombară, alții ar fi vrut contraindicații și interacțiuni mai largi.15 În 2025, Agenția a lansat revizuirea periodică a monografiei, cu o cerere de date științifice noi între 1 aprilie și 30 iunie 2025.16
Scoarța trebuie să respecte monografia din Farmacopeea Europeană, nr. 1583.7 Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru salcie.17
În România, genul Salix e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.18
Salcia de-a lungul timpului
Povestea aspirinei începe, după o sinteză din 2017, cu peste 3.500 de ani în urmă, când scoarța de salcie se folosea ca antialgic și antipiretic.19 În secolul al IV-lea î.Hr., Hipocrate prescria extracte din frunze și scoarță de salcie pentru febră și pentru durerile nașterii.8 Dioscoride, în secolul I, și Paracelsus, în secolul al XVI-lea, au pomenit și ei folosirea unor părți ale salciei.4
Scoarța de salcie se folosește ca febrifug încă din secolul al XVIII-lea. Efectele ei au fost studiate clinic, la mijlocul anilor 1700, de reverendul Edward Stone.4, 8 În 1828, Johann Buchner a purificat substanța activă și a numit-o salicină. Raffaele Piria a desfăcut-o apoi într-un zahăr și un compus aromatic, pe care l-a numit acid salicilic.8


Din 1874, acidul salicilic s-a produs sintetic, mai ieftin, dar irita stomacul. Felix Hoffmann a arătat că acetilarea îl face mai bine tolerat, iar în 1897 firma Bayer a început să producă acidul acetilsalicilic, sub numele de aspirină.8 Interesul pentru scoarța de salcie a scăzut mult după apariția aspirinei. A revenit când s-au căutat calmante din plante, mai bine tolerate decât antiinflamatoarele.4
La noi, salcia e legată de sărbători și de meșteșuguri. Ramurile cu mâțișori se duc la biserică de Florii, iar din ramurile de salcie se împletesc coșuri.3
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu salcie albă
Până aici ai citit despre salcie. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște scoarța de salcie, pe baza utilizării tradiționale, pentru dureri articulare minore, febră asociată răcelii și dureri de cap, doar la adulți.7, 10 Monografia se referă la scoarța din mai multe specii de salcie, care trebuie să aibă cel puțin 1,5% derivați salicilici. Salcia albă are 0,5% salicină totală în raportul Agenției.4 Ceaiurile, tincturile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.
Ceai Salcie
- 100% scoarță de salcie albă (Salix alba), uscată și mărunțită
- Vrac, 30 g
- Pe etichetă: 1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, lăsată câteva minute sub capac; 2 căni pe zi, în cure de cel mult o lună
- Monografia europeană descrie 1-3 g de scoarță mărunțită la 150 ml de apă clocotită, de 3 ori pe zi, sau 4 g la 200 ml de apă, fierte acoperit 15 minute, după mese7
Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Tot cu salcie: ceai în doze, tinctură, capsule și cremă
Salcia albă se găsește la noi și în ceai în doze, în tinctură, în capsule cu extract de salcie și de măceș și într-o cremă cosmetică pentru coate și călcâie, cu extract de scoarță de salcie albă, uree 10%, acid hialuronic și vitaminele A și E. Ceaiul în doze e tot scoarță mărunțită, forma pe care o descrie monografia europeană. Tinctura și capsulele conțin extracte pe care monografia nu le descrie, iar rezultatele studiilor nu se pot transfera de la un extract la altul.7, 4
Și alte plante pentru dureri articulare minore
Pentru ameliorarea durerilor articulare minore, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru iarba de crețușcă, frunza de frasin și frunza de urzică.20, 21, 22 Crețușca are în plus o indicație pentru sprijinirea tratamentului răcelii. Monografia ei exclude persoanele cu hipersensibilitate la salicilați.20
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Ceai Salcie, vrac | 1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi | Monografia europeană: 1-3 g la 150 ml, de 3 ori pe zi, sau decoct din 4 g; cel mult 4 săptămâni la durerile articulare |
| Tinctură de Salcie | 10-15 picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai de salcie | Conține alcool; monografia descrie altă tinctură, 1:5, în etanol 25% |
| Capsule Naturasp | 6 capsule pe zi, în trei prize a câte 2 | Pe zi, 990 mg extract de salcie, cu 247,5 mg salicină, și 330 mg extract de măceș |
| Cremă pentru coate și călcâie | De două ori pe zi, pe pielea curățată, masând până se absoarbe | Produs cosmetic, doar pentru uz extern |
| Ceai Crețușcă, vrac | 1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi | Monografia europeană: 1,5-6 g într-o infuzie; nu se recomandă sub 18 ani |
| Ceai Frasin, vrac | 1 linguriță de frunze la 200 ml de apă; 2-3 căni pe zi | Monografia europeană: 10-30 g la 1.000 ml de apă, în 2-3 prize; nu se recomandă sub 18 ani |
| Ceai Urzică, în doze | 1 plic la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute sub capac; 2-3 căni pe zi | Monografia europeană: 2-4 g pe doză, într-o infuzie, de 3-6 ori pe zi; cel mult 4 săptămâni |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia de salcie se referă doar la adulți. În sarcină nu se recomandă, iar în ultimul trimestru e contraindicată, și nici în alăptare. Dacă iei aspirină, anticoagulante sau alte medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.7, 20, 21, 22
Întrebări frecvente
Referințe
- Argus G.W. Salix alba Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
- Argus G.W. Salix Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
- dexonline.ro, articolele „salcie”, „răchită”, „lozie”, „mâțișor” și „ament”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a, 2010), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, NODEX, Dicționarul etimologic român (Ciorănescu, 1958-1966) și dicționarul lui Scriban.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Salix [various species including S. purpurea L., S. daphnoides Vill., S. fragilis L.], cortex, EMA/HMPC/80628/2016, 31 ianuarie 2017.
- Argus G.W. Salix babylonica Linnaeus și Salix × sepulcralis Simonkai, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
- Argus G.W. Salix euxina I.V. Belyaeva, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salix [various species including S. purpurea L., S. daphnoides Vill., S. fragilis L.], cortex, EMA/HMPC/80630/2016 Corr. 1, 31 ianuarie 2017.
- Dempsey D.A., Klessig D.F. How does the multifaceted plant hormone salicylic acid combat disease in plants and are similar mechanisms utilized in humans? BMC Biology, 2017, 15:23.
- Krivoy N., Pavlotzky E., Chrubasik S., Eisenberg E., Brook G. Effect of salicis cortex extract on human platelet aggregation. Planta Medica, 2001, 67(3):209-212.
- European Medicines Agency. Herbal medicine: summary for the public, Willow bark, EMA/97861/2017, 28 martie 2017.
- Chrubasik S., Eisenberg E., Balan E., Weinberger T., Luzzati R., Conradt C. Treatment of low back pain exacerbations with willow bark extract: a randomized double-blind study. American Journal of Medicine, 2000, 109(1):9-14.
- Oltean H., Robbins C., van Tulder M.W., Berman B.M., Bombardier C., Gagnier J.J. Herbal medicine for low-back pain. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2014, 12:CD004504.
- Vlachojannis J.E., Cameron M., Chrubasik S. A systematic review on the effectiveness of willow bark for musculoskeletal pain. Phytotherapy Research, 2009, 23(7):897-900.
- Shara M., Stohs S.J. Efficacy and safety of white willow bark (Salix alba) extracts. Phytotherapy Research, 2015, 29(8):1112-1116.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Opinion of the HMPC on a European Union herbal monograph on Salix [various species including S. purpurea L., S. daphnoides Vill., S. fragilis L.], cortex, EMA/HMPC/66094/2017, 31 ianuarie 2017.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Salicis cortex, EMA/HMPC/95838/2025, 22 ianuarie 2025.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
- Desborough M.J.R., Keeling D.M. The aspirin story: from willow to wonder drug. British Journal of Haematology, 2017, 177(5):674-683.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Filipendula ulmaria (L.) Maxim., herba, EMA/HMPC/434881/2010, 12 iulie 2011.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Fraxinus excelsior L. or Fraxinus angustifolia Vahl, folium, EMA/HMPC/239271/2011, 27 martie 2012.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, 14 ianuarie 2010.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o alergie la aspirină, urmezi un tratament cu anticoagulante sau ești însărcinată, discută cu medicul înainte de a folosi scoarță de salcie.
