Crețușcă (Filipendula ulmaria): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Crețușca (Filipendula ulmaria) e o plantă înaltă, de locuri umede, cu frunze mari, zimțate, și flori mici, albe-crem, adunate în inflorescențe dese, ca o spumă. În engleză i se spune meadowsweet. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru sprijinul în caz de răceală și pentru ameliorarea durerilor articulare ușoare, dar recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de aglică, ce legătură are cu aspirina, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este crețușca

Crețușca e o plantă perenă din familia rozaceelor, cu rizom orizontal, gros, și tulpini drepte, înalte de 1-2 m, care cresc în tufe.^{1, 2} Face parte din genul Filipendula, cu 15 specii, din America de Nord, Eurasia și nordul Africii.⁹

Linné a descris-o în 1753 sub numele Spiraea ulmaria, iar botanistul Maximowicz a mutat-o în 1879 în genul Filipendula.¹ Multă vreme, genul a fost socotit o parte din Spiraea, de aceea planta apare în cărțile vechi cu numele de dinainte.⁹

Numele românesc vine din „creț”, cu sufixul -ușcă. Dicționarele o descriu ca plantă meliferă și medicinală, folosită la un ceai diuretic.² Pentru ceai se folosesc vârfurile înflorite sau florile.³

Din magazinul Hypericum: Ceai Cretusca vrac.

Cum arată crețușca

Crețușca se recunoaște de departe după flori: sunt mici, albe-crem, cu stamine lungi, și stau în inflorescențe dese, cu peste 100 de flori, care arată ca o spumă deasupra frunzelor.¹ Frunzele sunt mari, penate, cu marginea dublu zimțată.¹

Cum o recunoști

• Înălțimea și rădăcina: 1,2-1,7 m. Rizomul e orizontal, gros, lat de 5-10 mm, și nu are tuberculi.¹
• Frunzele: cele de la bază sunt una sau două și cad până la înflorire. O frunză are 2-4 perechi de foliole laterale, ovate până la eliptice, de 2-6 cm, depărtate între ele, cu foliole mai mici printre ele. Foliola din vârf e rotundă, de 3-7 cm, cu 3-5 lobi. Marginea e dublu zimțată.¹
• Dosul frunzei: păros cel puțin pe nervuri; poate fi cenușiu sau alb de la perii deși.^{1, 10}
• Florile: peste 100 într-o inflorescență, albe până la crem, cu 5 petale, uneori 4 sau 6, de 2,5-5 mm, și stamine albe, mai lungi decât petalele.¹
• Fructele: 6-8 achene turtite, alungite, răsucite în spirală, de 3-6 mm, fără păr.^{1, 10}
• Înflorirea: vara; în Flora Chinei, înflorirea și fructificarea țin din iunie până în septembrie.¹⁰

În Europa se deosebesc uneori două forme: una cu dosul frunzei cenușiu-păros și una cu frunze doar ușor păroase pe nervuri. Botaniștii le socotesc aceeași specie.¹

Unde crește crețușca

Crețușca e originară din Europa și din Asia: arealul ei natural merge din vestul Europei până în estul Siberiei și de la Cercul Polar până în Munții Altai.¹ Îi plac locurile umede: în Flora Chinei, ea apare prin tufărișuri de munte, pe pajiști și pe malul râurilor.¹⁰

În România, dicționarele o descriu ca plantă răspândită în regiunea montană.² În America de Nord a ajuns odată cu primii colonizatori, probabil ca plantă ornamentală, și a scăpat din grădini în pajiști umede și pe marginea șanțurilor.^{9, 1} În grădini, crețușca se folosește mai ales la marginea iazurilor și are soiuri cu flori duble.⁹

Crețușcă sau aglică?

Cine caută Filipendula dă peste două specii: crețușca (Filipendula ulmaria) și aglica (Filipendula vulgaris). Fac parte din același gen, iar în dicționare numele se amestecă: DEX ’09 numește aglică specia Filipendula vulgaris, dar alt dicționar dă „aglică” și ca nume regional pentru crețușcă.² Doar crețușca are monografie europeană.^{11, 4}

Surse: Flora of North America; Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, lista plantelor evaluate și monografiile din 2011.^{1, 8, 10, 11, 4}

Nu o confunda nici cu crețișoara (Alchemilla vulgaris), tot din familia rozaceelor, dar cu flori mici, verzui-gălbui.² Cel mai sigur semn al crețuștii: nu are tuberculi la rădăcină, iar frunzele au doar 2-4 perechi de foliole laterale, depărtate între ele.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, aproape toate regionale. Multe dintre ele se dau și altor plante: aglica e și Filipendula vulgaris, iar sânziana înseamnă, în DEX, drăgaica sau alte plante din genul Galium. Numele populare nu sunt deci un ghid sigur.² În engleză, franceză, germană și olandeză i se spune și „regina pajiștii”.³

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare și monografiile din 2011, pentru celelalte limbi.^{2, 3, 4}

Ce parte se folosește

Se folosesc două părți ale plantei, cu aceeași utilizare tradițională.^{4, 5}

• Vârfurile înflorite (Filipendulae ulmariae herba): vârfurile plantei, întregi sau tăiate, uscate. Farmacopeea Europeană are monografie pentru ele și cere cel puțin 1 ml de substanțe volatile la kilogram.³
• Florile (Filipendulae ulmariae flos): florile uscate. Pentru ele nu există monografie în Farmacopeea Europeană, iar descrierea vine din Wichtl și din Comisia E germană.³
• Forme recunoscute: pentru vârfurile înflorite, planta mărunțită pentru ceai, planta pulverizată, în forme solide, și tinctura 1:5, în etanol 45%; pentru flori, doar planta mărunțită pentru ceai.^{4, 5}

Agenția Europeană nu vede o deosebire clară între efectele celor două părți.³

7 lucruri surprinzătoare despre crețușcă

1. Aspirina și-a luat numele de la ea. Când chimistul Felix Hoffmann a obținut aspirina, în 1897, numele a fost alcătuit din „a”, de la acetil, și „spirin”, de la Spiraea ulmaria, vechiul nume al crețuștii, descrisă ca sursă de acid salicilic.^{12, 1}
2. Numele latin vine de la rădăcinile altei plante. Filipendula înseamnă „fir atârnat”, de la filum, fir, și pendulus, atârnat, după tuberculii aglicei, care atârnă legați între ei de fire. Crețușca nu are tuberculi.^{9, 1}
3. Numele românesc vine de la „creț”. Cuvântul s-a format din „creț” și sufixul -ușcă. De la același „creț” vine și numele crețișoarei, o altă plantă din familia rozaceelor.²
4. Aceeași poreclă în trei limbi. „Barba-caprei” e unul dintre numele ei regionale în română. În franceză i se zice și barbe de chèvre, iar în germană Geißbart, adică tot „barba caprei”.^{2, 3}
5. Aglica e și ea crețușcă, după unele dicționare. DEX ’09 numește aglică specia Filipendula vulgaris, dar Micul dicționar academic dă „aglică” și ca nume regional pentru crețușcă.²
6. Florile și planta înflorită se tratează la fel. Raportul Agenției Europene nu vede o deosebire clară între ele, iar Comisia E germană socotește 2,5-3,5 g de flori echivalente cu 4-5 g de plantă.³
7. Se pune și în alimente, în cantități mici. Consiliul Europei o încadrează printre sursele naturale de aromă care se pot adăuga în alimente în cantități mici, cu o posibilă limită pentru o substanță activă, încă nespecificată.³

Ce conține crețușca

Printre componentele vârfurilor înflorite se numără flavonoidele, taninurile și uleiul volatil. Salicilații sunt puțini și stau mai ales sub formă de glicozide.³

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2011, după Wichtl, Zeylstra, ESCOP și Barnes și colab.³

Într-o infuzie din flori, uscată prin liofilizare, spireozidul a fost componenta principală, cu 56,27±1,03 mg/g.¹³ Cifrele descriu planta uscată sau extractul, nu cana de ceai.

Crețușca și aspirina

Crețușca și aspirina au o legătură de nume, nu una de conținut.¹²

• Numele: aspirina e un derivat sintetic al acidului salicilic, iar partea „spirin” din numele ei trimite la Spiraea ulmaria, vechiul nume al crețuștii.^{12, 1}
• În plantă: salicilații sunt estimați la sub 0,5% din plantă, mai ales sub formă de glicozide. Componenta principală a uleiului volatil e aldehida salicilică.³
• În ceai: după o sursă citată de Agenția Europeană, infuziile conțin doar urme de salicilați, de aceea ceaiul de crețușcă se consideră un remediu aromatic, nu un medicament cu salicilați. Raportul notează și îndoieli că salicilații ar avea un rol important în efectele observate.³
• Totuși: cei hipersensibili la salicilați nu o folosesc, iar folosirea împreună cu salicilați și cu alte antiinflamatoare nesteroidiene nu se recomandă fără sfat medical.⁴

Ceaiul de crețușcă nu înlocuiește aspirina și nici alt medicament prescris de medic.

Ce spun studiile

Crețușca a fost studiată puțin la oameni. În 2011, Agenția Europeană a Medicamentului nu a găsit studii clinice cu care să poată evalua efectul în răceală sau în durerile articulare, așa că a recunoscut planta doar pe baza folosirii îndelungate.³ La revizuirea din 2020 pentru vârfurile înflorite au apărut 60 de lucrări noi, dintre care 15 relevante, iar monografia a rămas neschimbată.⁶

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2011 și 2020; Drummond și colab., 2013.^{3, 6, 7}

La oameni

Raportul din 2011 a găsit un singur studiu clinic, despre un unguent cu decoct de flori, aplicat local. Agenția l-a socotit insuficient pentru a-i evalua calitatea și designul, așa că eficacitatea nu s-a putut evalua.³

Dintre lucrările despre acțiunea antiinflamatoare găsite în 2020, doar una era un studiu clinic, și nu cu crețușcă singură. Drummond și colegii lui au testat, timp de 4 săptămâni, o băutură cu mușețel, crețușcă și scoarță de salcie, la 20 de adulți sănătoși, împărțiți la întâmplare între tratament și placebo. Scăderea medie a IL-1β a fost de 21,7% în grupul tratat și de 3% la placebo, dar nu a fost semnificativă statistic. Într-o analiză pe sferturi, după nivelul inițial de TNFα, grupul tratat a arătat o scădere a IL-6 și îmbunătățiri ale funcției mecanice a articulațiilor și ale durerii la mișcare, la genunchi și în zona lombară. Autorii au concluzionat că, în ansamblu, nu s-au văzut efecte antiinflamatoare semnificative și că dovezile sunt neconcludente.^{7, 6}

În laborator

În eprubetă și pe animale, extractele de crețușcă au avut efecte antiinflamatoare, antioxidante și antibacteriene.^{3, 14, 15} Extractul în metanol din partea aeriană, la 50 μg/ml, a inhibat enzimele COX-1 și COX-2 cu 62,84%, respectiv 46,43%.¹⁴ La șobolani, o infuzie liofilizată din flori, în doze de 100-300 mg/kg pe gură, a avut un efect antihiperalgezic dependent de doză, cu ED50 de 164,8±15,4 mg/kg, dar nu a redus semnificativ edemul.¹³ În alt studiu, infuziile liofilizate din florile de crețușcă și de aglică au păstrat integritatea mucoasei stomacului la șobolani, în leziuni provocate cu etanol.¹⁵ Agenția Europeană notase în 2011 că efectele asupra ulcerului par contradictorii.³ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Crețușca nu tratează răceala sau durerile articulare și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Monografia europeană nu menționează reacții adverse: nu se cunosc, iar dacă apar, se cere sfatul medicului sau al unui specialist.⁴ Datele sunt însă puține: în 2020, baza europeană EudraVigilance avea 6 cazuri pentru vârfurile înflorite, toate cu crețușcă luată împreună cu alte plante și medicamente, și niciunul pentru flori.^{6, 16}

• Salicilații: nu o folosesc cei hipersensibili la salicilați sau la plantă. Folosirea împreună cu salicilați și cu alte antiinflamatoare nesteroidiene nu se recomandă fără sfat medical.⁴ Interacțiunile nu sunt documentate clinic; în teorie ar putea exista cu produse cu salicilați, dar raportul Agenției le socotește puțin probabile.³
• Vârsta: nu se recomandă sub 18 ani, din lipsa datelor.⁴
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, pentru că siguranța nu a fost stabilită. Nu există date despre fertilitate.⁴
• Răceala: dacă febra trece de 39°C, persistă sau apare cu durere de cap puternică, ori dacă simptomele se agravează, e nevoie de medic. La fel dacă simptomele durează peste 7 zile.⁴
• Durerile articulare: nu se folosește mai mult de 4 săptămâni și nu în artrita acută, care cere sfat medical.⁴
• Alcoolul din tinctură: monografia cere ca produsele cu extracte care conțin alcool, precum tinctura, să poarte pe etichetă avertismentele pentru alcool.⁴
• Date lipsă: monografia notează că nu s-au făcut teste de toxicitate pentru reproducere, genotoxicitate și cancerigenitate.⁴ În 2020, Agenția a analizat și două studii de laborator, cu extracte în metanol, care au arătat efecte genotoxice slabe sau o creștere a leziunilor ADN în testul cometei; într-unul dintre ele, testele Ames și al micronucleilor nu au arătat efect genotoxic. Le-a socotit insuficiente pentru a schimba monografia, pentru că metanolul nu e un solvent din monografie, iar testele aveau lipsuri de metodă.⁶

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, vârfurile înflorite și florile de crețușcă au din 2011 câte o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Amândouă acoperă sprijinul în caz de răceală și ameliorarea durerilor articulare ușoare și se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{4, 5} Fără studii clinice adecvate, Agenția nu a putut recunoaște indicații de utilizare bine stabilită și nu a propus includerea pe lista europeană a substanțelor vegetale, din lipsa datelor de toxicitate.³

Monografiile au fost revizuite în 2020, fără modificări.^{6, 16} În martie 2026, Agenția a cerut din nou date științifice pentru o nouă revizuire periodică, între 15 martie și 15 iunie 2026.¹⁷

Vârfurile înflorite au monografie și în Farmacopeea Europeană; florile nu.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru crețușcă.¹⁸

În România, crețușca nu e pe Lista nr. 1 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor periculoase. Numele Filipendula nu apare pe nicio listă a Ordinului. Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele, are genul Spiraea, în care crețușca a fost multă vreme încadrată.^{19, 9}

Crețușca de-a lungul timpului

Folosirea medicinală a crețuștii e descrisă de la sfârșitul secolului al XVI-lea și din secolul al XVII-lea. Preparatele din plantă sau din flori s-au folosit în tradiție mai ales ca ceai, uneori ca tinctură, la boli cu inflamație și ca diuretic. După un autor citat de Agenția Europeană, rolul ei s-a mutat în timp de la diuretic spre antireumatic.³

În Franța, o capsulă cu 250 mg de pulbere de vârfuri înflorite a primit în 1988 autorizație ca medicament de utilizare tradițională și era pe piață din 1980. Ceaiul în plicuri de 1,5 g era pe piață din 1990.³

La sfârșitul secolului al XIX-lea, numele ei științific de atunci a ajuns într-un nume de medicament: aspirina.¹² La noi, dicționarul lui Scriban, din 1939, notează că planta conține acid salicilic.²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu crețușcă

Până aici ai citit despre crețușcă. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște vârfurile înflorite și florile de crețușcă, pe baza utilizării tradiționale, pentru sprijinul în caz de răceală și pentru ameliorarea durerilor articulare ușoare.^{4, 5} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Crețușcă

• 100% părți aeriene de crețușcă (Filipendula ulmaria), uscate și mărunțite
• Vrac, 30 g
• Pe etichetă: 1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi
• Monografia europeană pentru vârfurile înflorite descrie 1,5-6 g de plantă mărunțită la o infuzie, cu o doză zilnică de 2-18 g⁴

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu crețușcă: un gel de uz extern

Crețușca se găsește la noi și într-un gel de uz extern, Balsam Gel Gheara Diavolului, cu extracte din 15 plante, între care gheara-diavolului, crețușca și sunătoarea. Monografiile europene se referă la ceai, la pulbere și la tinctură, nu la geluri sau la amestecuri.^{4, 5} Sunătoarea poate slăbi efectul unor medicamente, așa că cine urmează un tratament întreabă medicul sau farmacistul înainte de produsele cu sunătoare.²⁰

Adăugați la lista de dorințe

Balsam Gel Gheara Diavolului 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru răceală și dureri articulare ușoare

Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională pentru florile de soc și de tei, în răceală, și pentru frunza de urzică, în dureri articulare ușoare.^{21, 22, 23}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Soc vrac

11,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Crețușcă, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-6 g la o doză, 2-18 g pe zi; nu mai mult de 4 săptămâni la dureri articulare
Balsam Gel Gheara Diavolului	Se aplică local pe zona dorită, cu masaj ușor, până se absoarbe	Doar uz extern; conține extract de sunătoare
Ceai Soc, vrac	1-2 lingurițe de flori la 200-500 ml de apă fierbinte, infuzie sau macerat la rece; 3 căni pe zi	Monografia europeană: 2-5 g la 150 ml, de 3 ori pe zi; nu sub 12 ani; peste o săptămână, la medic
Ceai Tei, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5 g la 150 ml, de 2-4 ori pe zi; peste o săptămână, la medic
Ceai Urzică, doze	1 plic la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 2-4 g la o doză, de 3-6 ori pe zi; cel mult 4 săptămâni; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia de crețușcă se referă doar la adulți și nu recomandă folosirea în sarcină și în alăptare. Dacă simptomele durează, e nevoie de medic.^{4, 21, 22, 23}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Filipendula ulmaria (Linnaeus) Maximowicz, în Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „crețușcă”, „aglică”, „crețișoară”, „sânziană”, „smântânică”, „pepenea”, „pepenică”, „taulă”, „teișor”, „rânzișoară”, „caprifoi” și „barba-caprei”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), CADE, NODEX, Dicționarul enciclopedic (1993-2009), dicționarul lui Scriban (1939) și Dicționarul de sinonime.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Filipendula ulmaria (L.) Maxim., herba and Filipendula ulmaria (L.) Maxim., flos, EMA/HMPC/434892/2010, 12 iulie 2011.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Filipendula ulmaria (L.) Maxim., herba, EMA/HMPC/434881/2010, 12 iulie 2011.
5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Filipendula ulmaria (L.) Maxim., flos, EMA/HMPC/434894/2010, 12 iulie 2011.
6. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Filipendula ulmaria (L.) Maxim. (= Spiraea ulmaria L.), herba, EMA/HMPC/595722/2019, 6 mai 2020.
7. Drummond E.M., Harbourne N., Marete E., Jacquier J.C., O’Riordan D., Gibney E.R. An in vivo study examining the antiinflammatory effects of chamomile, meadowsweet, and willow bark in a novel functional beverage. Journal of Dietary Supplements, 2013, 10(4):370-380.
8. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Filipendula vulgaris Moench, în Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
9. Schanzer I.A. Filipendula Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
10. Filipendula ulmaria (Linnaeus) Maximowicz, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 9, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2003, efloras.org.
11. European Medicines Agency. Herbal medicines, tabelul plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), generat de pe site-ul EMA la 23 septembrie 2026: pentru genul Filipendula există monografii doar pentru Filipendula ulmaria, vârfurile înflorite și florile.
12. Rezabakhsh A., Mahmoodpoor A., Soleimanpour H. Historical perspective of aspirin: a journey from discovery to clinical practice. Ancient and modern history. Journal of Cardiovascular and Thoracic Research, 2021, 13(2):179-180.
13. Samardžić S., Tomić M., Pecikoza U., Stepanović-Petrović R., Maksimović Z. Antihyperalgesic activity of Filipendula ulmaria (L.) Maxim. and Filipendula vulgaris Moench in a rat model of inflammation. Journal of Ethnopharmacology, 2016, 193:652-656.
14. Katanić J., Boroja T., Mihailović V. și colab. In vitro and in vivo assessment of meadowsweet (Filipendula ulmaria) as anti-inflammatory agent. Journal of Ethnopharmacology, 2016, 193:627-636.
15. Samardžić S., Arsenijević J., Božić D. și colab. Antioxidant, anti-inflammatory and gastroprotective activity of Filipendula ulmaria (L.) Maxim. and Filipendula vulgaris Moench. Journal of Ethnopharmacology, 2018, 213:132-137.
16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Filipendula ulmaria (L.) Maxim. (= Spiraea ulmaria L.), flos, EMA/HMPC/232764/2020, 6 mai 2020.
17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Filipendulae ulmariae herba, EMA/HMPC/39822/2026, și Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Filipendulae ulmariae flos, EMA/HMPC/37952/2026, 4 martie 2026.
18. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
19. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Sambucus nigra L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/611512/2016, 27 martie 2018.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos, EMA/HMPC/337066/2011, 22 mai 2012.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, 14 ianuarie 2010.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală cronică sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi crețușcă.