Plante medicinale

Sânziană (Galium verum): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Sânziana (Galium verum)

Sânziana (Galium verum) este planta cu flori mici, galbene și parfumate care înflorește în jurul sărbătorii Sânzienelor, pe 24 iunie. În română, cuvântul „sânziană” are trei înțelesuri: planta, sărbătoarea și zânele din credințele populare. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru ea, iar studiile pe oameni lipsesc. Mai jos afli cum o recunoști, cu ce plante se confundă, ce povestește tradiția, ce conține, ce spun studiile, cui nu i se potrivește și ce spune legea.

Pe scurt

  • Sânziana este o plantă perenă din familia Rubiaceae, de obicei de 15-70 cm, cu frunze foarte înguste, adunate în cerc, și flori galbene, mici și parfumate, strânse în panicule dese.
  • Numele vine de la sărbătoarea de 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția românească, același cuvânt numește planta, sărbătoarea și zânele Sânziene.
  • Nu există monografie europeană pentru sânziană. În Ordinul 244/2005, planta este pe Lista 3, a celor care se notifică atunci când se vând în forme dozate.
  • În PubMed nu apare niciun studiu pe oameni cu sânziană. Există experimente pe celule și pe animale, cu extracte concentrate, care nu arată ce face un ceai.
  • Nu există nicio cercetare care să lege sânziana de tiroidă. Din prudență, nu se folosește în sarcină, în alăptare și la copii.
Denumire
Sânziană, sânziene, drăgaică; în engleză, lady’s bedstraw sau yellow bedstraw
Galium verum L., familia Rubiaceae
Părți folosite
Partea aeriană înflorită, Galii veri herba
Conține
Flavonoide (rutozid), iridoide (asperulozidă), acizi fenolici, ulei volatil; în rădăcină, antrachinone
Recunoaștere
Fără monografie europeană; folosire populară, din tradiție
Atenție la
Lipsa datelor de siguranță: nu în sarcină, în alăptare și la copii

Ce este sânziana

Sânziana face parte din familia Rubiaceae, una dintre cele mai mari familii de plante, din care face parte și arborele de chinină (Cinchona).1 Genul Galium are peste 600 de specii în toată lumea.2 Dintre ele, Galium verum este sânziana galbenă, cea cu flori galbene.3

Este o plantă perenă, cu rizom și cu tulpini drepte, înalte de obicei de 15-70 cm.2 Ca la multe rude din același gen, frunzele par adunate în cerc în jurul tulpinii.2

În română, numele de sânziană îl poartă mai multe plante, mai ales în vorbirea populară. Cea din acest articol este sânziana galbenă; despre celelalte vorbim în capitolul despre confuzii.3

Tradiția românească a legat-o de ziua de 24 iunie, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, numită Sânziene sau Drăgaică.3, 4

Din magazinul Hypericum: Ceai de Sanziana vrac și Tinctura de Sanziana.

Cum arată sânziana

Florile sunt cele după care o recunoști de departe: foarte mici, de circa 3 mm, cu patru lobi galbeni, parfumate, adunate în panicule dese în vârful tulpinii și în axilele frunzelor.2 La unele forme, culoarea trage spre galben-pal sau spre alb.2

Panicule de flori galbene de sânziană în vârful tulpinilor, într-o pajiște cu ierburiFlori de sânziană văzute de aproape, galbene, cu patru lobi și antere maronii
În stânga, sânziană înflorită într-o pajiște din Germania, cu paniculele galbene în vârful tulpinii. În dreapta, florile de aproape, într-o grădină de plante dintr-un muzeu în aer liber din Germania. Fiecare floare are patru lobi.Foto: AnRo0002 și Helge Klaus Rieder, CC0, Wikimedia Commons

Cum o recunoști

  • Tulpina: dreaptă, cu patru muchii, de obicei de 15-70 cm, acoperită cu peri fini sau, rar, aproape netedă.2
  • Frunzele: foarte înguste, de 10-30 mm lungime și 1-2 mm lățime, cu marginea răsucită în jos, lucioase deasupra și mai palide dedesubt. Stau în cercuri de 7-12 la un nod, iar uscate se înnegresc adesea.2
  • Florile: galbene, parfumate, cu patru lobi, în panicule dese. Fiecare floare are aproximativ 3 mm.2
  • Fructul: format din două părți mici, de 1,5-2 mm, care se despart la maturitate.2, 5
  • Rădăcina: planta are rizomi, adică tulpini subterane, și trăiește mai mulți ani.2
  • Mirosul: florile miros plăcut. Dicționarul enciclopedic din 1926-1931 citează o descriere a mirosului ca fiind asemănător cu cel al florii de tei.3
Planșă botanică veche, colorată, cu o tulpină de sânziană cu flori galbene și frunze în cerc, o tufă mică cu rădăcină și inscripția Caille-lait jaunePlanșă botanică veche, colorată, cu sânziană înflorită, rădăcini roșiatice, o floare în detaliu și inscripția Galium verum
Sânziana în două planșe vechi. În stânga, în Flora Parisiensis a lui Bulliard, sub numele francez caille-lait jaune. În dreapta, în Flora Batava, cu rădăcinile și cu floarea în detaliu. Se văd frunzele în cerc și paniculele de flori galbene.Pierre Bulliard, Flora Parisiensis, volumul 1, planșa 64, 1776; Jan Kops, Flora Batava, volumul 1. Domeniu public, Wikimedia Commons

Unde crește sânziana

Sânziana este originară din Europa și Asia și a ajuns în America de Nord ca plantă adventivă.2, 5 În România o găsești, după cercetătoarea Anca Ceaușescu, prin fânețe și livezi, pe pășuni și poieni, la marginea drumurilor și prin lunci.4

  • Iubește locurile deschise. În flora Chinei, crește pe pajiști, la marginea apelor și a drumurilor, în tufărișuri și în păduri, de la nivelul mării până la 4.100 m altitudine.2 În New England, unde nu este nativă, o găsești pe câmpuri și în locuri schimbate de om.5
  • Înflorește la mijlocul verii. Tradiția spune că se deschide în noaptea de 23 spre 24 iunie, iar țăranii o foloseau ca reper: dacă înflorea mai devreme, vegetația era mai înaintată decât de obicei.4 În flora Chinei, înflorirea se întinde din aprilie până în august.2
  • Variază mult. Flora Chinei o descrie ca pe un complex de forme foarte variabile, cu înălțime, păr și culoare a florii diferite de la un loc la altul.2
Pâlcuri dese de sânziană cu flori galbene, printre ierburi, pe un munte din Bosnia și HerțegovinaTulpină de sânziană cu panicule galbene într-o pajiște, cu un lac și dealuri în fundal
În stânga, un lan de sânziană înflorită pe muntele Visočica, în Bosnia și Herțegovina. În dreapta, sânziană într-o pajiște de deasupra unui lac vulcanic din Eifel, în Germania.Foto: Davor Ristic și AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Sânziana galbenă și plantele cu care se confundă

În română, numele de sânziană sau sânziene îl poartă mai multe plante. Dicționarele trec peste zece, de la rude apropiate din genul Galium până la flori din alte familii. Tabelul arată care e care.3

NumeleCe plantă esteDe reținut
Sânziană, sânziene galbene, drăgaicăGalium verumPlanta din acest articol: flori galbene, frunze foarte înguste
Sânziană albă, sânziene albeGalium mollugoFlori albe, în panicule mai rare; frunze mai late și mai scurte decât la sânziana galbenă
Turiță, lipicioasăGalium aparineFructe cu peri curbați, care se agață de haine și de lâna oilor; în vorbirea veche sau regională i s-a spus și sânziană galbenă
Vinariță, sânziene-de-pădureGalium odoratumPlantă de pădure, cu flori mici, albe, folosită la parfumarea rufelor și la aromatizarea unor băuturi
SmântânicăGalium cruciataFlori galbene și tulpină cu peri lungi, aspri; regional, smântânică i se spune și sânzienei galbene
Răcovină, floarea-Sfântului-IonGalium rotundifoliumMică plantă cu flori albe, numită și ea sânziană
Sânziene de grădinăSolidago canadensisAlt gen, din altă familie: originară din Canada, cu flori galbene-aurii în capitule, cultivată ca plantă ornamentală
SunătoareHypericum perforatumRegional, i se spune și sânziană; este o altă plantă, din altă familie
Turiță-mareAgrimonia eupatoriaSeamănă doar numele: plantă din familia Rosaceae, cu flori galbene în ciorchine

Surse: dexonline, după DEX ’09, DEX ’98 și Micul dicționar academic; Go Botany; Flora of China.3, 5, 2

Ca să le deosebești pe teren, uită-te la flori și la frunze. Sânziana galbenă are flori galbene și frunze liniare, late de 0,5-3 mm, iar sânziana albă are flori albe și frunze mai late, de 2-7 mm.5 Turița are tulpina aspră, cu peri care se agață.3 Nici vinarița, o rudă de pădure despre care avem o fișă separată, nu are monografie europeană.6

Panicule rare de flori mici, albe, de sânziană albă, într-o pajișteTulpină de turiță, acoperită de peri aspri, cu frunze înguste în cerc și un boboc
În stânga, sânziana albă (Galium mollugo), cu flori albe în panicule mai rare. În dreapta, tulpina aspră a turiței (Galium aparine), acoperită de peri care se agață de haine.Foto: AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Denumiri populare și nume în alte limbi

Dicționarele românești trec drept nume ale plantei sânziană, sânziene galbene, drăgaică, floarea-sântienii, sânzănioară, smântânică și floarea-lui-Sântion.3 În Muntenia i se spunea drăgaică, iar în Moldova sânziene.3 Variante regionale ale cuvântului sunt sâmziană, sânzâiană și sinziană.3

LimbaNumele
Englezălady’s bedstraw, yellow bedstraw
GermanăEchtes Labkraut, Gelbes Labkraut
Francezăgaillet jaune, caille-lait jaune
Italianăcaglio zolfino
Spaniolăcuajaleche
Portughezăerva-coalheira
Maghiarătejoltó galaj
Polonezăprzytulia właściwa
Croatăivanjsko cvijeće
Olandezăgeel walstro
Suedezăgulmåra, jungfru Marie sänghalm
Turcăyoğurtotu

Surse: GBIF; dexonline.7, 3

Mai multe nume vorbesc despre lapte. Franceza caille-lait și spaniola cuajaleche înseamnă „care închegă laptele”, portugheza erva-coalheira este „iarba care închegă”, iar turca yoğurtotu este „iarba iaurtului”. Alte nume o leagă de credință: croata spune „floarea Sfântului Ioan”, iar suedeza „paiul de pat al Fecioarei Maria”.7

Sânzienele: planta, sărbătoarea și zânele

Tot ce urmează în acest capitol e folclor: credințe și obiceiuri adunate de etnografi și de lexicografi. Nu sunt fapte medicale și nu spun nimic despre ce face planta în organism.

Un cuvânt cu trei înțelesuri

Dicționarul explicativ dă cuvântului trei sensuri: planta, sărbătoarea populară de 24 iunie și zânele numite Sânziene, adică ielele.3 Etnologii le văd ca pe trei elemente legate între ele: zâne ambivalente din familia Ielelor și a Drăgaicelor, florile galbene care înfloresc vara și numele sărbătorii închinate Sfântului Ioan Botezătorul.4

Sărbătoarea cade la câteva zile după solstițiul de vară. În calendarul ortodox este Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar în calendarul popular se numește Sânziene sau Drăgaică.4 Sânziene se spunea în Banat, Transilvania, Maramureș și nordul Moldovei, iar Drăgaică în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei. În Oltenia se foloseau ambele nume.4

Cuvântul vine, după DEX, din latinescul sanctus dies Johannis, „ziua Sfântului Ioan”.3 Dicționarul etimologic român (DER) propune o încrucișare cu Sancta Diana, iar un studiu etnografic din 2017 leagă Sânzienele de un străvechi cult al Soarelui.3, 4

Noaptea de Sânziene

În credința populară, Sânzienele sunt zâne frumoase și binefăcătoare, care se arată în noaptea de 23 spre 24 iunie, când cerurile se deschid. Atunci umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă și dansează, dau miros florilor și rod holdelor.4 Cine nu le respectă poate avea de pătimit: se spunea că le sluțesc gura femeilor, că stârnesc furtuni și că iau rodul câmpului.4

Despre noaptea de Sânziene se mai credea că aduce o liniște deplină în natură și că animalele fac sfat și capătă darul vorbirii.3 Ziua era sfântă: nu se muncea și nu se intra în apă, pentru că cine lucra se credea că are de suferit. Cucul înceta să mai cânte, semn că se apropia cositul.4 Tradiția socotea Sânzienele cea mai însemnată dintre cele 27 de zile din an în care se culeg plantele de leac.4

Cununile de sânziene

Din flori de sânziană, uneori împreună cu spice de grâu și cu alte flori de câmp, se împleteau cununi. Oamenii le atârnau la ferestre, la streașină și pe stâlpii porții, în credința că apără casa de forțele rele.4 Dicționarul lui Șăineanu notează că florile se împărțeau la biserică în ziua de Sânziene și se purtau apoi ca apărare împotriva duhurilor necurate.3

Cununile serveau și la ghicit. În Mehedinți, fetele aruncau cununa de trei ori peste casă și o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În Gorj, gospodarii atârnau cununi la streașina dinspre răsărit și căutau dimineața în ele fire de păr, semn de noroc la animalele respective. În Dolj și Mehedinți, fetele mari se spălau cu roua florilor, ca să fie plăcute flăcăilor.4

Drăgaica, alaiul fetelor

Obiceiul Drăgaica, legat de coacerea grânelor, este consemnat la începutul secolului al XVIII-lea în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Fetele din satele vecine alegeau dintre ele pe cea mai frumoasă și mai sănătoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și o duceau în alai prin holde și prin sate.4 Mai târziu, în Oltenia, patru fete, unele îmbrăcate bărbătește, cu cununi de sânziană pe maramele albe, cu spice și cu seceri, jucau din casă în casă, după fluierul unui flăcău.4

În satul tradițional, obiceiul s-a păstrat până la mijlocul secolului al XIX-lea. În 2017, cercetătoarea nota că doar într-o localitate din județul Olt, Ipotești, se mai ținea un bâlci de Drăgaică, pe 24 iunie.4

Ce parte se folosește

Se folosește partea aeriană înflorită, numită în limbajul de specialitate Galii veri herba.8 Ceaiul, tinctura și extractul din produsele noastre se fac tot din părți aeriene de sânziană.

Rădăcina are altă compoziție: conține mai multe antrachinone decât restul plantei.1

Pentru sânziană nu există monografie europeană, deci nicio formă de preparare nu are o recunoaștere oficială: nici ceaiul, nici tinctura, nici extractul.6

7 lucruri surprinzătoare despre sânziană

  1. Planta și-a luat numele de la o sărbătoare. Cuvântul vine, după DEX, din latinescul sanctus dies Johannis, „ziua Sfântului Ioan”. Scriban descrie drumul lui: întâi „sânt Joane”, apoi „sânjuene”, apoi „sânziene”, iar la urmă „sânziana”.3
  2. Are un nume de basm. Dicționarele văd o legătură între sânziană și Ileana Cosânzeana, zâna frumuseții cu cosițe de aur din poveștile românești.3
  3. Ce par frunze în cerc nu sunt toate frunze. La sânziană și la rudele ei, frunzele adevărate stau câte două, față în față, iar restul „frunzelor” din cerc sunt stipule, piese asemănătoare lor.2
  4. Închega laptele. Dicționarul academic notează credința că sânziana galbenă închegă laptele.3 În 2018 au fost descrise în plantă două enzime, numite progalina A și B, iar una dintre ele, produsă într-o drojdie, a închegat laptele.9
  5. În Bulgaria, aceeași zi are alt nume. 24 iunie se numește acolo Eniovden, iar planta, Eniovche. Se spune că ierburile culese în acea zi au cea mai mare putere.1
  6. Uleiul volatil are peste 70 de componente. În frunze domină 2-metilbenzaldehida, cu 26,27%, iar în flori germacrenul D, cu 27,70%.10
  7. Din sărbătoare a rămas o expresie. „A sări drăgaica” înseamnă a fi neastâmpărat, a sări ca un nebun.3

Știai că?

În ziua de Sânziene, femeile scoteau hainele și așternuturile la soare, ca să le vadă zânele, în credința că le feresc astfel de molii.4 Scriban nota că de Drăgaică se scoteau hainele de iarnă la aer și se presăra în ele drăgaică, tot ca să le ferească de molii.3

Ce conține sânziana

Partea aeriană conține mai ales flavonoide și acizi fenolici, iar rădăcina, antrachinone. Mai sunt iridoide, taninuri, cumarine, fitosteroli, un ulei volatil și enzime.1, 10, 9 Cifrele de mai jos vin din studii de laborator pe plante din locuri diferite.

GrupaCe s-a găsitCe știm
FlavonoideRutozid, 804 mg la 100 g de plantă uscatăRutozidul a fost compusul principal într-un studiu pe patru specii de Galium din România; apar și izocvercitrina, cvercitrina, hiperozida, cvercetina și kemferolul
Acizi fenoliciAcid clorogenic, cafeic, p-cumaric, ferulicAcidul clorogenic și rutozidul au ieșit în față în extractele studiate
IridoideAsperulozidă, monotropeină și alteleAsperulozida este cea mai des întâlnită în gen, iar sânziana și Galium mollugo sunt cele mai bogate surse; iridoidele sunt mai multe în rădăcină, flavonoidele în partea aeriană
AntrachinoneRubiadină, fiscionMai multe în rădăcină decât în restul plantei
Ulei volatilPeste 70 de compuși2-metilbenzaldehida, 26,27%, în frunze și germacrenul D, 27,70%, în flori, la plante din Alpii italieni
EnzimeDouă proteaze, progalina A și BDescrise în 2018; una, produsă în laborator, a închegat laptele
Taninuri, cumarine, fitosteroliPrezenteGrupe de compuși raportate în plantă

Surse: Petkova și colab., 2025, o sinteză a studiilor din mai multe țări; Semenescu și colab., 2023; Farcas și colab., 2018; Tava și colab., 2020; Feijoo-Siota și colab., 2018.1, 11, 12, 10, 9

Cifrele privesc planta uscată analizată în laborator, nu ceașca de ceai. Compoziția depinde de loc, de sezon și de solventul folosit: într-un studiu din Serbia, plante din două populații au avut conținuturi diferite de polifenoli și flavonoide.1

Ce spun studiile

Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului

Nimic: pentru sânziană nu există monografie europeană. Lista monografiilor europene din plante, generată de Agenție pe 23 septembrie 2026, nu cuprinde nicio specie de Galium.6 Asta înseamnă că sânziana nu are, la nivel european, o indicație, o doză sau o formă de preparare recunoscute.

Niciunstudiu clinic cu sânziană găsit în PubMed
804 mgde rutozid la 100 g de plantă uscată, într-un studiu pe probe din România
peste 70de compuși în uleiul volatil al sânzienei
2enzime descrise în sânziană, dintre care una a închegat laptele

Surse: PubMed, 1 octombrie 2026; Petkova și colab., 2025; Tava și colab., 2020; Feijoo-Siota și colab., 2018.13, 1, 10, 9

Studiile pe oameni

În PubMed, căutările „Galium verum” și „Galium verum” împreună cu „clinical trial”, „randomized”, „patients” sau „volunteers”, făcute la 1 octombrie 2026, nu găsesc niciun studiu clinic cu sânziană.13 Autorii unei sinteze din 2025 a literaturii cer studii clinice și studii mai ample pe animale.1 Fără studii pe oameni, nu se poate spune că sânziana are vreun efect dovedit asupra sănătății.

Pe animale

Experimentele pe animale vin în mare parte din Serbia și au folosit șobolani și extracte concentrate. În 2020, un extract în metanol, dat 28 de zile în doză de 500 mg pe kilogram, a păstrat funcția inimii izolate a șobolanilor după o ischemie provocată în laborator.14 În 2022, un gel cu extract în etanol a micșorat ulcerele bucale provocate la șobolani, în 10 zile de tratament.15 În 2025, un extract dat pe gură, 250 mg pe kilogram timp de 7 zile, a redus îngroșarea pielii și inflamația într-un model de psoriazis la șobolani, provocat cu imiquimod.16 Un studiu din 2018 a urmărit șobolani expuși la stres și a arătat o scădere a markerilor de stres oxidativ.12

Dozele sunt calculate pe kilogram de animal și au fost date ca extracte concentrate. Rezultatele nu se pot traduce într-o ceașcă de ceai.

În laborator

Extractele de sânziană au arătat activitate antioxidantă în teste chimice, adică neutralizează în eprubetă substanțe reactive.17, 1 Extractele în etanol și în acetat de etil, făcute din plante din România, au avut în laborator activitate antimicrobiană, mai ales împotriva bacteriilor Streptococcus pyogenes și Staphylococcus aureus.11 Extractele în etanol au stimulat, în teste cu celule din sânge, înmulțirea limfocitelor.8 Un extract în etanol a crescut viabilitatea unor mioblaste în cultură, până la 170% la 55 µg/ml, fără semne importante de moarte celulară, iar pe membrana oului de găină a fost încadrat ca slab spre moderat iritant.18

Au fost testate extracte și pe culturi de celule tumorale. Sunt experimente de eprubetă: nu spun nimic despre vreo boală la om și nu justifică nicio folosire.1

Folosirile tradiționale

În tradiția populară din Europa și din Balcani, sânziana este notată ca ceai diuretic și „purificator al sângelui” și, extern, în comprese, pentru piele.1 În Serbia, pe muntele Kopaonik, a fost înregistrată printre plantele cu folosiri neobișnuite, ca sedativ.19 Pentru niciuna dintre aceste folosiri nu există studii pe oameni.13

Sânziana și tiroida

Mulți cititori caută ceaiul de sânziene pentru tiroidă. Nu există niciun studiu, nici pe oameni, nici pe animale, nici în laborator, care să lege sânziana de tiroidă.13 Tiroida se urmărește prin analize și se tratează după indicațiile medicului endocrinolog. Ceaiul nu înlocuiește tratamentul prescris.

Precauții și siguranță

Pentru sânziană nu există monografie europeană, deci nici o listă oficială de contraindicații.6 Nici cercetătorii nu consideră siguranța lămurită: sinteza din 2025 spune că sunt necesare studii pentru a clarifica mecanismele de acțiune și siguranța folosirii ca medicament.1 Precauțiile de mai jos sunt de prudență, nu rezultă din date clinice:

  • Sarcina și alăptarea: nu există date de siguranță, așa că planta nu se folosește în aceste perioade.13
  • Copiii: nici pentru ei nu există date; nu se recomandă.
  • Medicamentele: interacțiunile cu medicamentele nu au fost studiate. Cine ia tratamente cronice, de exemplu pentru inimă, tensiune, rinichi sau tiroidă, întreabă medicul sau farmacistul înainte să bea sânziană zilnic.
  • Pielea: un extract în etanol a fost încadrat slab spre moderat iritant într-un test pe membrana oului de găină. Pe piele se folosește cu prudență, nu pe răni deschise.18
  • Tinctura: conține alcool, 38%. Nu se potrivește celor care conduc autovehicule, femeilor însărcinate sau celor care nu au voie să consume alcool.
  • Durata: pentru folosirea îndelungată nu există date. E mai prudent să bei ceaiul în cure, cu pauze.
  • Simptomele: febra, durerea lombară, sângele în urină, palpitațiile sau o umflătură la baza gâtului cer consult medical, nu ceai.

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, Galium verum L. este pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate, precum capsulele. Pe aceeași listă se află și Galium odoratum.20 Roiba (Rubia tinctorum), tot din familia Rubiaceae, este pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman. Familia nu hotărăște deci regulile.20

Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru sânziană: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu o cuprinde.21 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Sânziana de-a lungul timpului

Primele consemnări despre obiceiul Drăgaicei, cel legat de planta noastră, datează de la începutul secolului al XVIII-lea. În Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir descrie alaiul fetelor și îl asemuiește cu cel al zeiței romane Ceres.4

În dicționarele din prima jumătate a secolului XX, planta apare ca floarea din care se fac buchete și cununi în ziua de 24 iunie, puse la ferestre și la poartă ca să aducă noroc și să ferească de rele.3 Aceleași dicționare păstrează expresia „a sări drăgaica”, rămasă de la dansul fetelor.3

În Balcani, sondajele etnobotanice din ultimele decenii notează sânziana în ceaiuri, în comprese și ca liniștitor.1, 19 Cercetările de azi vin din mai multe țări, între ele Serbia, România și Ucraina, și rămân la nivel de laborator și de animale.1, 8

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu sânziană

Până aici ai citit despre sânziană. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Pentru sânziană nu există monografie europeană, deci nu există o doză sau o formă de preparare recunoscute oficial. Modul de folosire este cel de pe etichetele noastre.6

Ceai de Sânziană vrac

  • Părți aeriene de sânziană (Galium verum), 100 g, plantă uscată vrac
  • Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 1 lingură de plantă la 200 ml de apă clocotită, acoperită 5 minute, 2-3 căni pe zi
  • Nu există o doză europeană pentru sânziană, pentru că planta nu are monografie

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Ceaiul la plic, tinctura, capsulele și amestecurile cu sânziană

Aceeași plantă o găsești la plic, în 20 de pliculețe de 2 g, ca tinctură cu 38% alcool și ca extract în capsule, câte 230 mg pe capsulă. În celelalte produse, sânziana este una dintre mai multe plante: 10 în Ceaiul Diuretic, unde are 10%, 9 în Tinctura Diuretică, 11 în capsulele Hyper Uro Renal și 21 în Ceaiul și în Capsulele Bitter Ierburile Vieții. Pentru niciuna dintre aceste forme nu există o monografie europeană. Ceaiul Diuretic, Tinctura Diuretică, capsulele Hyper Uro Renal și produsele Ierburile Vieții conțin și sunătoare, care poate slăbi efectul unor medicamente; dacă iei tratamente, întreabă medicul sau farmacistul.22

Cum se folosesc

ProdusCum se folosește, internDe reținut
Ceai de Sânziană, vrac1 lingură la 200 ml de apă clocotită, 5 minute; 2-3 căni pe zi100 g de plantă; nu există doză europeană
Ceai Sânziană, la plic1 plic la 200 ml de apă clocotită, 5 minute; 2-3 căni pe zi20 de pliculețe de 2 g
Tinctură de Sânziană1 linguriță în 100 ml de ceai sau de apă, de 3-4 ori pe ziConține alcool, 38%; se diluează întotdeauna
Capsule Sânziene1 capsulă de 3 ori pe zi, înainte de masă, 20-30 de zilePauză de 10 zile între cure; 230 mg de extract pe capsulă
Ceai Diuretic, vrac sau la plic1-2 lingurițe sau plicuri la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi10 plante, între ele sunătoarea; cure de cel mult 3 luni, cu pauze de 3 săptămâni
Tinctură Diuretică1 linguriță de 3 ori pe zi, în ceai Diuretic, înainte de meseConține alcool, 38%, și sunătoare; cure de 30 de zile, cu pauză de 7 zile
Capsule Hyper Uro RenalAdulți: 3-6 capsule pe zi, câte 1-2 după mesele principale11 plante, între ele sunătoarea; cure de 20 de zile, cu pauze de 10 zile
Ceai Ierburile Vieții, la plic1-2 plicuri la 200 ml de apă fierbinte; 3 căni pe zi21 de plante, între ele sunătoarea
Capsule Bitter Ierburile ViețiiAdulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mese21 de plante, între ele sunătoarea; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile

Modul de folosire, durata curelor și pauzele sunt cele de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Pentru sânziană nu există o doză europeană.

Întrebări frecvente

Sânziana (Galium verum) este o plantă perenă din familia Rubiaceae, cu frunze foarte înguste, în cerc, și flori mici, galbene și parfumate, în panicule dese. Se mai numește drăgaică, iar în engleză lady’s bedstraw sau yellow bedstraw.
Amândouă. Sânziană este singularul, sânziene este pluralul, iar cu majusculă, Sânzienele sunt sărbătoarea populară de 24 iunie. Dicționarele mai trec, ca forme regionale, sâmziană, sânzâiană și sinziană.
Are tulpina dreaptă, cu patru muchii, de obicei de 15-70 cm, frunze foarte înguste, în cercuri de 7-12 la un nod, și flori galbene de circa 3 mm, cu patru lobi, strânse în panicule dese. Trăiește mai mulți ani, cu rizom.
Sânziana galbenă este Galium verum, cu flori galbene și frunze foarte înguste. Sânziana albă este Galium mollugo, cu flori albe și frunze mai late și mai scurte. Dicționarul numește ambele plante sânziene.
Nu. Turița este Galium aparine, cu fructe cu peri curbați, care se agață de haine, iar vinarița este Galium odoratum, o plantă de pădure, cu flori albe. Sunt rude din același gen. Turița-mare, Agrimonia eupatoria, este din altă familie.
Sânzienele, numite și Drăgaică, sunt sărbătoarea populară de 24 iunie, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credința populară, numele înseamnă și zânele care se arată în noaptea dinainte. Din flori de sânziană se împleteau cununi, puse la ferestre și la poartă ca să apere casa. Sunt obiceiuri populare, nu practici medicale.
În tradiția populară din Europa și din Balcani, ca ceai diuretic, ca liniștitor și, extern, pentru piele. Nu există studii pe oameni care să confirme vreuna dintre aceste folosiri, iar Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște planta.
Nu. Lista monografiilor Agenției Europene a Medicamentului, generată pe 23 septembrie 2026, nu cuprinde nicio specie de Galium. În România, Galium verum este pe Lista 3 din Ordinul 244/2005.
Nu există nicio cercetare care să lege sânziana de tiroidă, nici pe oameni, nici pe animale, nici în laborator. Tiroida se urmărește prin analize la medic, iar ceaiul nu înlocuiește tratamentul prescris.
Nu există o rețetă europeană, pentru că nu există monografie. Pe eticheta ceaiului nostru vrac, pentru uz intern: o lingură de plantă la 200 ml de apă clocotită, acoperită 5 minute, 2-3 căni pe zi.
Nu există o listă oficială, pentru că nu există monografie. Din prudență, nu se folosește în sarcină și în alăptare și nu se dă copiilor, pentru că nu există date. Cine ia medicamente întreabă medicul sau farmacistul. Febra, durerea lombară sau sângele în urină cer medic, nu ceai.
În PubMed nu am găsit niciunul, la 1 octombrie 2026. Studiile existente sunt pe celule și pe animale, cu extracte concentrate, și nu arată ce face un ceai.
În tradiție se credea că închegă laptele, iar în franceză planta se numește caille-lait jaune. În 2018 au fost descrise în plantă două enzime, dintre care una a închegat laptele în laborator.
Sânziene de grădină se numește uneori Solidago canadensis, o plantă ornamentală originară din Canada, din familia Asteraceae, cu flori galbene-aurii. Nu este aceeași plantă cu sânziana din fânețe.

Referințe

  1. Petkova M.K., Grozeva N.H., Tzanova M.T., Todorova M.H. A Review of Phytochemical and Pharmacological Studies on Galium verum L., Rubiaceae. Molecules, 2025, 30(8):1856.
  2. Chen T., Ehrendorfer F. Galium Linnaeus și Galium verum Linnaeus, în Flora of China, vol. 19, Science Press (Beijing) și Missouri Botanical Garden Press (St. Louis), 2011, efloras.org.
  3. dexonline.ro, articolele „sânziană”, „drăgaică”, „turiță”, „vinariță” și „smântânică”, după DEX ’09, DEX ’98, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (CADE, 1926-1931), Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), NODEX, Dicționarul etimologic român (DER), dicționarele lui Scriban și Șăineanu și DOOM 3.
  4. Ceaușescu A. Sărbătoarea Sânzienelor în tradiția populară din Oltenia. Arhivele Olteniei, serie nouă, nr. 31, 2017, p. 285-294.
  5. Native Plant Trust. Go Botany: Galium verum, Galium mollugo și Galium aparine, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
  6. European Medicines Agency. Lista monografiilor europene din plante ale Comitetului pentru medicamente din plante (HMPC), exportată de pe ema.europa.eu/en/medicines/herbal la 23 septembrie 2026.
  7. GBIF Secretariat. Galium verum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
  8. Shinkovenko I.L., Kashpur N.V., Ilina T.V. și colab. The immunomodulatory activity of ethanolic extracts from Galium verum L. herb. Česká a slovenská farmacie, 2018, 67(3):101-106.
  9. Feijoo-Siota L., Rama J.L.R., Sánchez-Pérez A., Villa T.G. Expression, activation and processing of a novel plant milk-clotting aspartic protease in Pichia pastoris. Journal of Biotechnology, 2018, 268:28-39.
  10. Tava A., Biazzi E., Ronga D., Avato P. Identification of the Volatile Components of Galium verum L. and Cruciata leavipes Opiz from the Western Italian Alps. Molecules, 2020, 25(10):2333.
  11. Semenescu A.D., Moacă E.A., Iftode A. și colab. Phytochemical and Nutraceutical Screening of Ethanol and Ethyl Acetate Phases of Romanian Galium verum Herba (Rubiaceae). Molecules, 2023, 28(23):7804.
  12. Farcas A.D., Mot A.C., Zagrean-Tuza C. și colab. Chemo-mapping and biochemical-modulatory and antioxidant/prooxidant effect of Galium verum extract during acute restraint and dark stress in female rats. PLoS ONE, 2018, 13(7):e0200022.
  13. National Library of Medicine. PubMed, căutările „Galium verum” și „Galium verum” împreună cu „thyroid”, „clinical trial”, „randomized”, „patients” și „volunteers”, făcute la 1 octombrie 2026, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
  14. Bradic J., Jeremic N., Petkovic A. și colab. Cardioprotective effects of Galium verum L. extract against myocardial ischemia-reperfusion injury. Archives of Physiology and Biochemistry, 2020, 126(5):408-415.
  15. Vuletic M., Jakovljevic V., Zivanovic S. și colab. The Evaluation of Healing Properties of Galium verum-Based Oral Gel in Aphthous Stomatitis in Rats. Molecules, 2022, 27(15):4680.
  16. Daskalovic B., Jakovljevic V., Bolevic S. și colab. The Therapeutic Potential of Galium verum for Psoriasis: A Combined Phytochemical, In Silico, and Experimental Approach. International Journal of Molecular Sciences, 2025, 26(15):7290.
  17. Turcov D., Barna A.S., Trifan A. și colab. Antioxidants from Galium verum as Ingredients for the Design of New Dermatocosmetic Products. Plants, 2022, 11(19):2454.
  18. Morariu-Briciu D.M., Bolintineanu S.L., Rata A. și colab. Assessment of the biosafety profile of Galium verum in vitro on myoblasts and in ovo on chorioallantoic membrane. World Journal of Cardiology, 2025, 17(2):102310.
  19. Jarić S., Popović Z., Macukanović-Jocić M. și colab. An ethnobotanical study on the usage of wild medicinal herbs from Kopaonik Mountain (Central Serbia). Journal of Ethnopharmacology, 2007, 111(1):160-175.
  20. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  21. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Sânziana nu are recunoaștere europeană, iar folosirea ei se bazează pe tradiție. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Cine are o problemă de sănătate, inclusiv de tiroidă, discută cu medicul înainte de a folosi preparate din plante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *