Mușețel (Matricaria chamomilla): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Mușețelul (Matricaria chamomilla) e o plantă anuală, de 8-60 cm, cu frunze fin divizate și capitule cu petale albe, care se lasă în jos în jurul unui centru galben, bombat. Se folosesc florile uscate, mai ales pentru ceai. Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru cinci utilizări minore: neplăcerile digestive ușoare, simptomele de răceală, inflamațiile ușoare ale gurii și gâtului, inflamațiile ușoare ale pielii și, după ce medicul a exclus o boală gravă, iritațiile zonei anale și genitale. Studiile clinice sunt însă puține și mici. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de romanițe, de unde îi vin numele, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este mușețelul

Mușețelul e o plantă anuală din familia Asteraceae, aromată când o strivești, înaltă de 8-60 cm, uneori mai mult, cu tulpina ramificată spre vârf.¹ Crește pe marginea drumurilor, pe lângă căile ferate și pe terenuri virane. Se cultivă și comercial, pe toate continentele.¹ Florile pentru uz medicinal vin fie din plante cultivate, fie din flora spontană.²

Aceeași plantă are două nume latinești. Flora of North America o numește Matricaria chamomilla, iar Agenția Europeană a Medicamentului și Farmacopeea Europeană, Matricaria recutita; mai există și Chamomilla recutita.^{1, 3} Numele genului, Matricaria, vine de la cuvântul matrix, „uter”, și amintește de proprietățile medicinale atribuite plantei.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Musetel vrac și Cremă tip balsam Mușețel 90ml.

Cum arată mușețelul

Mușețelul se recunoaște după frunzele divizate în lobi foarte subțiri și după capitulele mici, cu petale albe în jur și centru galben. Capitulele stau câte unul, pe o codiță proprie, iar petalele albe se lasă repede în jos, pe măsură ce floarea se deschide.¹

Cum îl recunoști

• Frunzele: lungi de 5-78 mm și late de 3-18 mm, divizate de două-trei ori în lobi subțiri.¹
• Capitulele: de obicei 8-120 pe o plantă, fiecare singur, pe o codiță de 2-5 cm.¹
• Petalele albe: de obicei 14-26 într-un capitul, lungi de 7-8,5 mm, repede lăsate în jos.¹
• Centrul galben: bombat, cu 250-570 de floricele galbene sau galben-verzui, de 1,6-1,8 mm. Dedesubt, receptaculul e conic, gol pe dinăuntru și fără solzi.^{1, 3}
• Mirosul: planta e aromată când o strivești.¹
• Fructul: foarte mic, de 0,75-0,9 mm, cu nervuri albe și, de obicei, fără puf.¹

Unde crește mușețelul

Registrele de distribuție din GBIF, preluate din Catalogue of Life, dau mușețelul ca prezent în Europa, inclusiv în România, în Asia și în nordul Africii. În America de Nord, în America de Sud și în Australia a fost adus de om.⁵

Preferă locurile deschise și răscolite de om: marginea drumurilor, căile ferate și terenurile virane. În America de Nord, unde a fost adus, urcă de la nivelul mării până la 2.700 m altitudine.¹ La noi, cuvântul „mușețel” e atestat în scris încă din 1784.⁶

Mușețel sau romaniță?

În vorbirea de zi cu zi, „mușețel” și „romaniță” sunt de obicei același lucru: DEX ’09 definește mușețelul drept romaniță (Matricaria chamomilla), iar romanița, regional, drept mușețel.⁶ Dar cuvântul „romaniță” poartă și alte plante. Micul dicționar academic îl dă pentru romanița nemirositoare (Tripleurospermum inodorum, numită regional și „mușețel-prost”), pentru romanița de câmp (Anthemis arvensis), pentru romanița puturoasă (Anthemis cotula) și pentru alte plante cu capitule asemănătoare.⁶

Surse: Flora of North America; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2015 și tabelul plantelor evaluate; dexonline.^{1, 7, 8, 9, 6}

Alte plante cu capitule asemănătoare:

• Romanița de câmp (Anthemis arvensis): receptaculul e acoperit în întregime cu solzi, iar planta nu miroase pronunțat.¹⁰
• Romanița puturoasă (Anthemis cotula): miroase urât, are solzi pe receptacul, iar florile din margine sunt sterile.¹⁰
• Matricaria discoidea (în engleză, pineappleweed): nu are petale albe, doar capitule galben-verzui, care miros a ananas când le strivești.¹
• Mușețelul roman (Chamaemelum nobile): perenă, cu tulpini culcate, care fac covoare, și cu solzi pe receptacul. Are monografie europeană proprie.^{10, 11}

Cel mai sigur semn al mușețelului rămâne capitulul tăiat în două pe lungime: centrul galben e un con gol pe dinăuntru. La romanița nemirositoare, centrul e plin sau aproape plin.⁷

Denumiri populare și nume în alte limbi

„Mușețel” vine din „mușat”, în unele regiuni „frumos”, plus sufixul -el: la origine, e un „frumușel”. „Romaniță” e de origine slavă, din polonă și ucraineană. Regional, mușețelul se mai numește mușățel, moșițel sau musățel, iar în unele locuri mătricea sau morună.⁶

Surse: dexonline, pentru română; Flora of North America, monografia și raportul de evaluare ale Agenției Europene a Medicamentului, pentru celelalte limbi.^{6, 1, 8, 3}

Ce parte se folosește și cum se prepară

Se folosesc capitulele florale uscate, cu florile galbene din mijloc și cu cele albe din jur; petalele albe se găsesc deseori și separat.³

• Cum arată drogul: capitule uscate, cu receptaculul conic, gol pe dinăuntru și fără solzi.³
• Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană cere cel puțin 4 ml de ulei volatil albastru la kilogram de floare uscată și cel puțin 0,25% apigenin-7-glucozid.³
• Cum se prepară ceaiul: monografia europeană descrie 1,5-4 g de floare mărunțită la 150 ml de apă clocotită, de 3-4 ori pe zi, pentru adulți, adolescenți și vârstnici. Monografia germană a Comisiei E, din 1984, descrie aproape 3 g la 150 ml, lăsate acoperite 5-10 minute și strecurate, câte o cană proaspătă de 3-4 ori pe zi, între mese.^{8, 3}
• Forme recunoscute: floarea mărunțită, pentru ceai, inhalații, gargară și comprese, extractele lichide și uscate, formele semisolide, ca unguentele și cremele, și aditivii de baie. În total, monografia descrie 15 preparate.⁸

Ceai, extract sau ulei volatil?

Pe o etichetă, „mușețel” poate însemna lucruri destul de diferite. Ce primești depinde de formă.

• În ceai: trec în apă mai ales flavonoidele și mucilagiile. Din uleiul volatil ajunge în cană doar o parte mică, de circa 10-15%, în funcție de cum se prepară ceaiul.³
• În extracte: extractele din monografie se fac cu etanol, uneori cu amoniac sau cu alți solvenți. Extractul lichid din Farmacopeea Europeană trebuie să aibă cel puțin 0,30% ulei albastru rezidual.^{8, 3}
• În uleiul volatil: uleiul albastru se obține prin distilare cu vapori de apă din capitule proaspete sau uscate. Farmacopeea Europeană descrie două tipuri: unul bogat în oxizi de bisabolol și unul bogat în (-)-α-bisabolol.³ Monografia europeană a uleiului acoperă doar băile, în doze de 0,5-1 mg la litru de apă, și nu la copii sub 12 ani.¹²

Așa că, pe o etichetă, contează forma: ceaiul din flori e altceva decât un extract sau un ulei.

7 lucruri surprinzătoare despre mușețel

1. Uleiul de mușețel e albastru, deși floarea e galbenă cu alb. În floare se află proazulene, ca matricina și matricarina, care în timpul distilării cu vapori de apă se transformă, cel puțin în parte, în azulene, ca chamazulena. Farmacopeea Europeană numește uleiul „ulei albastru”.³
2. „Mușețel” înseamnă, la origine, „frumușel”. Cuvântul vine din „mușat”, în unele regiuni „frumos”, plus sufixul -el, și e atestat în scris încă din 1784.⁶
3. „Romanița” e un cuvânt de origine slavă. Vine din polonă și ucraineană și poartă, în română, mai multe plante, nu doar mușețelul.⁶
4. Din ceașcă ajunge doar o parte din ulei. În ceai trec mai ales flavonoidele și mucilagiile, iar din uleiul volatil doar circa 10-15%.³
5. O rudă a mușețelului miroase a ananas. Matricaria discoidea are capitule galben-verzui, fără petale albe, care miros a ananas când le strivești.¹
6. Din toate studiile clinice, Agenția a găsit unul singur de calitate bună. E studiul din 2009, pe 57 de pacienți cu anxietate generalizată. Indicația studiată nu e autorizată într-un medicament în UE de cel puțin 10 ani, așa că Agenția nu a putut accepta „utilizarea bine stabilită”.^{3, 13}
7. Monografia europeană a trecut cu 26 de voturi din 28. Doi membri ai comitetului au avut rezerve: ambii față de băile din utilizarea pentru zona anală și genitală, unul și față de folosirea la copiii sub 12 ani, celălalt și față de formularea a două utilizări.¹⁴

Ce conțin florile de mușețel

Florile de mușețel conțin în primul rând ulei volatil și flavonoide. Mai conțin lactone sesquiterpenice, cumarine și polizaharide.³

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2015, după Blaschek, Wichtl și Bauer, Barnes și ESCOP.³

Uleiul volatil conține, după același raport, 2-18% azulene, mai ales chamazulenă, până la 50% (-)-α-bisabolol, bisabolol oxizi A și B, până la 45% trans-β-farnezen și 20-30% spiroeteri.³ Proporțiile diferă mult de la un soi la altul și după proveniență.³ Cifrele descriu floarea uscată, nu cana de ceai.

Ce spun studiile

Mușețelul a fost studiat mult, mai ales în laborator, dar studiile pe oameni sunt puține, mici și foarte diferite între ele. În evaluarea din 2015, Agenția Europeană a Medicamentului a găsit un singur studiu clinic de calitate bună după standardele de azi și a acceptat doar utilizarea tradițională.³

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2015; Hieu și colab., 2019; Kazemi și colab., 2024; Mao și colab., 2016.^{3, 15, 16, 17}

Ce a hotărât Agenția Europeană a Medicamentului

Pentru fiecare dintre cele cinci utilizări, Agenția a avut la dispoziție doar studii mici, deschise sau observaționale, fără grup de control. Ele susțin plauzibilitatea utilizării tradiționale, dar nu sunt suficiente pentru utilizarea bine stabilită. Pentru neplăcerile digestive, Agenția s-a sprijinit pe un studiu necontrolat, multicentric, din 1978, pe 104 pacienți. Durata de o săptămână, după care se merge la medic, se sprijină pe aceste date și pe profilul de siguranță.³

Somnul și anxietatea

O sinteză din 2024 a adunat 10 studii clinice, cu 772 de participanți. În cele 5 studii cu scorul de calitate a somnului (indicele Pittsburgh, la care un scor mai mic înseamnă somn mai bun), scorul a scăzut în medie cu 1,88 puncte la cei care au luat mușețel (interval de încredere 95%: 0,31-3,46), dar rezultatele diferă mult de la un studiu la altul. Adormirea s-a îmbunătățit în 3 din 4 studii, iar numărul trezirilor, în 2 din 3. Durata somnului, eficiența somnului și starea de peste zi nu s-au îmbunătățit.¹⁶

O sinteză din 2019, pe 12 studii randomizate, a găsit o îmbunătățire a calității somnului (diferență standardizată de -0,73) și a simptomelor de anxietate generalizată, dar nicio diferență la anxietatea de moment, în 3 studii. Pentru insomnie a existat un singur studiu, fără schimbare semnificativă. Autorii cer studii mai mari.¹⁵

Două studii pe adulți cu anxietate generalizată au folosit extract de mușețel, nu ceai. În primul, pe 57 de pacienți, după 8 săptămâni scorul de anxietate a scăzut mai mult cu mușețel decât cu placebo.¹³ În al doilea, dintre cei 179 de adulți înrolați, 93 au răspuns la 12 săptămâni de tratament cu 1.500 mg de extract pe zi, în capsule, și au fost împărțiți la întâmplare între mușețel și placebo, pentru 26 de săptămâni. Recăderea a fost mai rară la mușețel, 15,2% față de 25,5%, dar diferența nu a fost semnificativă statistic.¹⁷

Mușețelul nu tratează anxietatea sau insomnia și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic. Monografia europeană nu are nicio indicație pentru somn sau anxietate.⁸

Digestia și copiii

Cele două studii randomizate despre colica sugarului citate de Agenție au folosit amestecuri: un ceai din mai multe plante, printre care mușețel, într-un studiu pe 68 de sugari, și un extract de mușețel, fenicul și roiniță, în altul, pe 93. Cum plantele erau combinate, studiile nu arată ce face mușețelul singur.³ O sinteză din 2017, pe 14 studii cu copii și adolescenți, a găsit dovezi promițătoare, dar limitate, pentru un preparat din mai multe plante, cu mușețel, la diaree și a cerut studii mai riguroase.¹⁸

Pielea și gura

Pentru piele, o sinteză sistematică publicată în 2010 în revista daneză Ugeskrift for Laeger a concluzionat că multe efecte benefice au fost sugerate, dar că niciun studiu nu le-a putut confirma semnificativ, în principal din cauza modului în care au fost făcute studiile și a calității lor.¹⁹ Pentru gură și gât, pentru piele și pentru zona anală și genitală, Agenția a avut tot doar studii deschise, fără grup de control.³

În laborator

În eprubetă și pe animale, preparatele din mușețel și componentele lor au avut efecte antiinflamatoare, efecte asupra vindecării rănilor și asupra tubului digestiv. Majoritatea studiilor nu precizează extractul sau dozele folosite. Informațiile de siguranță din laborator sunt puține: nu au fost făcute teste adecvate de toxicitate asupra reproducerii, de genotoxicitate și de carcinogenicitate.^{3, 8} Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

Agenția notează că siguranța clinică a preparatelor din mușețel e bună și că riscul principal e sensibilizarea, adică alergia, mai ales la folosirea pe piele.³ Iată ce trebuie să știi.

• Alergia: mușețelul nu se folosește la cei alergici la mușețel sau la alte plante din familia Asteraceae, de pildă ambrozia sau gălbenelele. La 3.851 de adulți cu indicație de testare alergologică, riscul de alergie la Asteraceae a fost de circa 3,1%, iar 56% dintre cei alergici reacționau și la mușețel.^{8, 3} Raportul Agenției citează reacții alergice severe după o ceașcă de ceai la un băiat de 8 ani cu febra fânului și astm și la o femeie de 35 de ani cu febra fânului la ambrozie.³
• Reacții severe: după contactul lichidelor de mușețel cu mucoasele au fost raportate dificultăți de respirație, edem Quincke, colaps și reacții anafilactice. Frecvența nu se cunoaște.⁸ Raportul citează și două reacții severe după clisme cu mușețel. Clismele nu fac parte din utilizările recunoscute.³
• Ochii: monografia nu include folosirea pe ochi.⁸
• Durata: dacă simptomele durează peste o săptămână sau se agravează, e nevoie de medic.⁸
• Copiii: monografia descrie ceaiul și pentru copii, de la 6 luni, cu doze mai mici; sub 6 luni folosirea nu e stabilită. Pentru extractele lichide, folosirea la copiii mici nu e stabilită. Un membru al comitetului a avut rezerve față de folosirea la copiii între 6 luni și 12 ani. Întreabă medicul pediatru.^{8, 14}
• Sarcina și alăptarea: pentru ceaiul din flori, siguranța în sarcină și alăptare e considerată stabilită, pe baza unor studii de observație pe mii de gravide, în care nu s-a găsit niciun risc. Pentru extracte, tincturi și celelalte preparate, folosirea nu e recomandată, din lipsă de date. Produsele cu mușețel aplicate pe sfârcuri se curăță înainte de alăptare, ca să nu sensibilizeze copilul.^{8, 3}
• Medicamentele: pentru cei care au primit un transplant de rinichi și iau doze mari mult timp, circa două luni, au fost raportate interacțiuni, prin efecte asupra enzimelor CYP450.⁸ Un caz din 2006 leagă ceaiul și o loțiune cu mușețel de un hematom întins la o pacientă care lua warfarină. Agenția nu l-a reținut, fiindcă ceaiul fusese făcut din frunze, o parte care nu e în monografie.³ Cine ia anticoagulante sau medicamente după un transplant întreabă medicul sau farmacistul.
• Băile: băile cu mușețel nu se fac la răni deschise, leziuni întinse ale pielii, boli acute ale pielii, febră mare și infecții grave; băile complete nu se fac nici la tulburări circulatorii grave sau insuficiență cardiacă.⁸
• Preparatele cu alcool: tincturile și extractele cu etanol trebuie să poarte pe etichetă mențiunile despre alcool.⁸

Mușețelul poate da alergie, uneori severă, mai ales la cei sensibili la plantele din familia Asteraceae.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, floarea de mușețel are din 2015 o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Ea acoperă neplăcerile digestive ușoare, precum balonarea și spasmele ușoare, simptomele de răceală, ulcerațiile și inflamațiile minore ale gurii și gâtului, inflamațiile minore ale pielii, rănile superficiale și furunculele mici și, după ce medicul a exclus o boală gravă, iritațiile pielii și mucoaselor din zona anală și genitală. Se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice: pentru utilizarea tradițională se cer cel puțin 30 de ani de folosire, dintre care cel puțin 15 în Uniunea Europeană.^{8, 2} Comitetul a adoptat monografia pe 7 iulie 2015, cu 26 de voturi din 28.¹⁴ Uleiul volatil are o monografie separată, tot din 2015, doar pentru băi, la iritațiile zonei anale și genitale.¹²

În 2022, Agenția a început revizuirea periodică a monografiei și a cerut date științifice noi, între 15 februarie și 14 mai 2022.²⁰ Floarea, uleiul volatil și extractul lichid au monografii în Farmacopeea Europeană.³ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru mușețel.²¹

În România, mușețelul (Matricaria spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Pe aceeași listă e și mușețelul roman. Nu sunt pe lista plantelor periculoase.²²

Mușețelul de-a lungul timpului

Folosirea mușețelului e veche. Raportul Agenției Europene a Medicamentului pomenește ierbare din secolele XVI-XVIII, ca Kreutterbuch-ul lui Hieronymus Bock, din 1539, și New Kreüterbuch al lui Leonhard Fuchs, din 1543, și cărți de Matthiolus, Tabernaemontanus și Lonicerus. Pomenește și faptul că Dioscoride a scris despre folosirea lui medicală. Textele descriu, constant, aceleași folosiri: pe piele, pentru răni, în gură, pentru afte, și pe cale internă, pentru neplăceri digestive și spasme.³

În secolul XX, mușețelul a intrat în colecții moderne de monografii: Comisia E germană a publicat monografia florii în 1984, Organizația Mondială a Sănătății, în 1999, în primul volum al monografiilor sale despre plante medicinale, iar ESCOP, în 2003, în a doua ediție a monografiilor sale.³

La noi, cuvântul „mușețel” apare în scris din 1784.⁶ Într-o sinteză despre plantele din medicina populară românească pentru copii, făcută după izvoare din 1860-1970, mușețelul e printre plantele cu cele mai variate întrebuințări: pentru piele, căi respiratorii și sistemul nervos. Autorii notează că majoritatea studiilor clinice cu mușețel sunt slabe ca design și calitate.²³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu mușețel

Până aici ai citit despre mușețel. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște floarea de mușețel, pe baza utilizării tradiționale, pentru neplăcerile digestive ușoare, precum balonarea și spasmele ușoare, pentru simptomele de răceală, pentru ulcerațiile și inflamațiile minore ale gurii și gâtului, pentru inflamațiile minore ale pielii, rănile superficiale și furunculele mici și, după ce medicul a exclus o boală gravă, pentru iritațiile pielii și mucoaselor din zona anală și genitală. Dacă simptomele durează peste o săptămână, se merge la medic.^{8, 2} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Mușețel

• 100% flori de mușețel (Matricaria chamomilla), uscate
• Vrac, 40 g
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi
• Monografia europeană descrie 1,5-4 g de floare la 150 ml de apă clocotită, de 3-4 ori pe zi, pentru adulți⁸

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu mușețel: ceai la pliculețe și creme

Mușețelul se găsește la noi și în pliculețe, într-o cremă tip balsam și într-o cremă pentru igiena intimă. Crema tip balsam, în două mărimi, conține extract de floare de mușețel, vaselină, lanolină, ulei de floarea-soarelui și ulei de măsline. Crema pentru igiena intimă conține extracte din 10 plante, printre care mușețel, și uleiuri esențiale. Ambele sunt produse cosmetice; crema tip balsam se folosește numai pe piele.

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Musetel doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Cremă tip balsam Mușețel 90ml

17,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Cremă tip balsam Mușețel 30ml

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Crema igiena intima Hyper Gin 100ml

23,99 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru aceleași utilizări

Pentru neplăcerile digestive spasmodice ușoare, inclusiv balonarea și flatulența, Agenția are o monografie de utilizare tradițională și pentru fructul de fenicul. Pentru inflamațiile ușoare ale gurii și gâtului, are monografii și pentru frunza de salvie și pentru floarea de gălbenele.^{24, 25, 26}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Fenicul vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Salvie vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Galbenele vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Mușețel, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-4 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi; peste o săptămână, medic
Ceai Mușețel, pliculețe	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Cutie cu 20 de pliculețe
Cremă tip balsam Mușețel	Se aplică pe piele în strat subțire și se masează ușor, până la absorbție	Numai uz extern; nu pe plăgi deschise, nu pe ochi și mucoase; conține lanolină
Cremă pentru igiena intimă Hyper Gin	Se aplică local, în strat subțire, și se masează ușor, până la absorbție, la nevoie	Produs cosmetic, cu extracte din 10 plante
Ceai Fenicul, vrac	1 linguriță la 250 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; 1-2 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5 g la 250 ml, de 3 ori pe zi; nu sub 4 ani, nu în sarcină și alăptare, nu la alergie la plantele din familia Apiaceae
Ceai Salvie, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, 10-15 minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană, pentru gargară: 2,5 g la 100 ml, folosit cald, de 3 ori pe zi; nu sub 18 ani, nu în sarcină și alăptare
Ceai Gălbenele, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, 5-10 minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Nu la alergie la plantele din familia Asteraceae și nu în sarcină și alăptare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia florii de mușețel se referă la adulți, adolescenți și, la doze mai mici, la copii de la 6 luni; extractele și celelalte preparate nu se recomandă în sarcină și alăptare. Mușețelul și gălbenelele sunt plante din familia Asteraceae: cine e alergic la ea nu le folosește. Dacă apar erupții, mâncărimi, umflarea buzelor sau dificultăți de respirație, folosirea se oprește și se cere ajutor medical.^{8, 24, 25, 26}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Matricaria Linnaeus, M. chamomilla Linnaeus și M. discoidea de Candolle, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
2. European Medicines Agency. Herbal medicine: summary for the public. Matricaria flower, EMA/490629/2015, 20 octombrie 2015.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Matricaria recutita L., flos and Matricaria recutita L., aetheroleum, EMA/HMPC/55837/2011, 7 iulie 2015.
4. Brouillet L. Matricaria Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
5. GBIF Secretariat. Matricaria chamomilla L., GBIF Backbone Taxonomy, distribuția speciei (sursa: Catalogue of Life), gbif.org, consultat în octombrie 2026.
6. dexonline.ro, articolele „mușețel”, „romaniță” și „mușățel”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române literare contemporane, NODEX și dicționarul lui Șăineanu (ed. a VI-a).
7. Tripleurospermum Schultz-Bipontinus și T. inodorum (Linnaeus) Schultz-Bipontinus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
8. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, adoptată pe 7 iulie 2015.
9. European Medicines Agency. Herbal medicines, tabelul plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), generat de pe site-ul EMA la 23 septembrie 2026: pentru genurile Tripleurospermum și Anthemis nu există nicio intrare; pentru Matricaria (floare și ulei volatil) și Chamaemelum (floare) există monografii.
10. Anthemis Linnaeus (A. arvensis și A. cotula) și Chamaemelum nobile (Linnaeus) Allioni, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Chamaemelum nobile (L.) All., flos, EMA/HMPC/560734/2010, adoptată pe 22 noiembrie 2011.
12. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., aetheroleum, EMA/HMPC/278814/2010, adoptată pe 7 iulie 2015.
13. Amsterdam J.D., Li Y., Soeller I., Rockwell K., Mao J.J., Shults J. A randomized, double-blind, placebo-controlled trial of oral Matricaria recutita (chamomile) extract therapy for generalized anxiety disorder. Journal of Clinical Psychopharmacology, 2009, 29(4):378-382.
14. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Opinion of the HMPC on a European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/458821/2015, 7 iulie 2015.
15. Hieu T.H., Dibas M., Surya Dila K.A. și colab. Therapeutic efficacy and safety of chamomile for state anxiety, generalized anxiety disorder, insomnia, and sleep quality: a systematic review and meta-analysis of randomized trials and quasi-randomized trials. Phytotherapy Research, 2019, 33(6):1604-1615.
16. Kazemi A., Shojaei-Zarghani S., Eskandarzadeh P., Hashempur M.H. Effects of chamomile (Matricaria chamomilla L.) on sleep: a systematic review and meta-analysis of clinical trials. Complementary Therapies in Medicine, 2024, 84:103071.
17. Mao J.J., Xie S.X., Keefe J.R., Soeller I., Li Q.S., Amsterdam J.D. Long-term chamomile (Matricaria chamomilla L.) treatment for generalized anxiety disorder: a randomized clinical trial. Phytomedicine, 2016, 23(14):1735-1742.
18. Anheyer D., Frawley J., Koch A.K., Lauche R., Langhorst J., Dobos G., Cramer H. Herbal medicines for gastrointestinal disorders in children and adolescents: a systematic review. Pediatrics, 2017, 139(6):e20170062.
19. Rügge S.D., Nielsen M., Jacobsen A.S., Vang O., Jemec G.B. Evidence of dermatological effects of chamomile (articol în daneză, titlu tradus de PubMed). Ugeskrift for Laeger, 2010, 172(50):3492-3496.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Matricariae flos, EMA/HMPC/72301/2022, 3 februarie 2022; perioada de transmitere 15 februarie-14 mai 2022.
21. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
22. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
23. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
24. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus, revizia 1, EMA/HMPC/372841/2016, adoptată pe 31 ianuarie 2024.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salvia officinalis L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/277152/2015, 20 septembrie 2016.
26. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Calendula officinalis L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/437450/2017, adoptată pe 27 martie 2018.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o alergie la plante, urmezi un tratament sau ești gravidă, discută cu medicul înainte de a folosi mușețel.