Fenicul (Foeniculum vulgare): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Feniculul (Foeniculum vulgare) e o plantă înaltă, cu frunze fine ca niște fire și cu umbele mari, galbene. Din fructele lui uscate se face un ceai folosit de mult pentru digestie. Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru neplăcerile digestive ușoare cu spasme, balonare și gaze, pentru spasmele ușoare din timpul menstruației și ca expectorant în tusea din răceală, dar cu limite de vârstă și de durată destul de stricte. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de mărar, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este feniculul

Feniculul e o plantă aromată din familia Apiaceae, perenă sau anuală, înaltă de 0,4-2 m. Toate părțile ei miros puternic a anason.¹ E originară din regiunea Mediteranei și crește azi, cultivată sau scăpată din cultură, în toată lumea.¹ În Flora of China, genul Foeniculum are o singură specie.¹

Numele românesc vine din numele științific latin al plantei.² Ceea ce numim sămânță de fenicul e de fapt fructul, un fruct uscat care se desparte în două jumătăți, numite mericarpe. Farmacopeea Europeană descrie substanța vegetală ca fiind formată din cremocarpi și mericarpi uscați.³ Din fruct se face ceaiul, iar uleiul lui volatil, în care predomină anetolul, e partea căreia i se atribuie proprietățile.³

Din magazinul Hypericum: Ceai Fenicul vrac.

Cum arată feniculul

Feniculul se recunoaște după frunzele foarte fin tăiate, ca niște fire, după umbelele mari, galbene, și după miros: toate părțile lui miros a anason.¹

Cum îl recunoști

• Înălțimea: între 0,4 și 2 m. Tulpina e dreaptă, cenușiu-verzuie sau verde stins și fără peri.¹
• Frunzele: cele de jos au pețiolul de 5-15 cm și limbul larg, triunghiular, lung de 4-30 cm și lat de 5-40 cm, tăiat de 4-5 ori în segmente foarte subțiri, ca niște fire. Teaca de la baza frunzei are marginea membranoasă.¹
• Umbelele: compuse, de 5-9 cm în diametru, cu 6-29 de raze inegale, fiecare cu o umbelulă de 14-39 de flori. La baza umbelelor nu sunt bractee.¹
• Florile: mici și galbene.² În China, unde Flora of China descrie planta, înflorește în mai-iunie și fructifică în iulie-septembrie.¹
• Fructul: alungit, cilindric și neted, lung de 4-6 mm, rar până la 10 mm, și lat de 1,5-2,2 mm, cu 5 coaste.¹

Unde crește feniculul

Feniculul e originar din regiunea Mediteranei și a ajuns, cultivat sau sălbăticit, în toată lumea. În China, de pildă, crește în toată țara, între 200 și 2.600 m altitudine.¹

La noi, planta e neindigenă, dar veche în grădini și în bucătărie: sursele etnobotanice românești din anii 1860-1970 o trec printre plantele aromatice cultivate și folosite în alimentație de multe secole.⁴

Familia lui, umbeliferele, are și plante otrăvitoare, ca cucuta (Conium maculatum).² De aceea nu culege din natură umbelifere pe care nu le recunoști sigur.

Fenicul sau mărar?

Cine caută „fenicul sau mărar” vrea de obicei să le deosebească. Frunzele celor două plante seamănă, pentru că ambele sunt tăiate fin, ca niște fire, și ambele au umbele cu flori galbene.^{1, 5} Mărarul (Anethum graveolens) e însă mai mic, de obicei anual sau bienal, și are alt fruct.⁵

Surse: Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, lista plantelor cu monografii.^{1, 5, 6}

Cel mai sigur semn rămâne fructul: alungit și cilindric la fenicul, turtit și cu margini aripate la mărar. Monografiile europene privesc doar fructul de fenicul, nu și mărarul.⁶

Fenicul amar, dulce și de Florența

Farmacopeea Europeană descrie două varietăți ale feniculului, cu fructe diferite: cea amară (var. vulgare) și cea dulce (var. dulce). Agenția Europeană a Medicamentului le-a tratat în două monografii separate, dar cu aceleași indicații și aceleași doze.^{7, 3} Feniculul dulce e mai folosit decât cel amar.³

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2024 și monografiile din 2024.^{3, 7}

Al treilea fenicul din piață e feniculul de Florența, o varietate cultivată ca legumă, din care se consumă pețiolii frunzelor.² Baza de date GBIF îl trece ca varietatea azoricum a aceleiași specii.⁸ Monografiile europene privesc doar fructele varietăților amară și dulce, nu și legumele.⁷

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, unele regionale sau vechi. Dicționarele dau ca nume popular molura. Mai apar fenicel, fenhiel și, în Transilvania, fincen, un nume luat din germana săsească.²

Surse: dexonline, pentru română; monografiile Agenției Europene a Medicamentului din 2024, pentru celelalte limbi.^{2, 7}

Ce parte se folosește

Se folosește fructul uscat, pe care lumea îl numește sămânță. Monografiile europene privesc fructul de fenicul amar și fructul de fenicul dulce, ca ceai.⁷

• Cum arată fructul: la feniculul amar e verde-brun, brun sau verde, iar la cel dulce, verde-pal sau brun-gălbui pal.³
• Cum se folosește: fructul se zdrobește înainte de folosire, iar ceaiul se face din fructe zdrobite.³ Fructele zdrobite sau măcinate își pierd treptat uleiul volatil.³
• Alte părți: în medicina tradițională chineză se folosesc, ca plantă alimentară pentru digestie, și tulpina, și frunzele.¹

7 lucruri surprinzătoare despre fenicul

1. Maratonul se numește după fenicul. În greaca veche, márathon însemna fenicul. Lexiconul Liddell-Scott-Jones spune că localitatea Maraton, din Attica, și-a luat numele de la faptul că era acoperită de fenicul.⁹
2. „Mărar” vine din numele grecesc al feniculului. Scriban derivă cuvântul din grecescul vechi márathron și márathon, iar lexiconul grecesc dă aceste forme drept nume ale feniculului.^{2, 9}
3. În cană ajunge foarte puțin estragol. Într-un studiu pe 37 de preparate din fenicul, în infuzie a trecut între mai puțin de 0,1% și 2,5% din estragolul din fructe. Infuzia din fructe întregi a avut de trei ori mai puțin estragol decât cea din fructe tăiate fin.³
4. Fructele zdrobite își pierd aroma. În plicurile de ceai verificate la 30 de zile după deschidere, uleiul volatil scăzuse cu 4-10%, iar o parte din anetol se transformase în anisaldehidă.³
5. Poate da alergie încrucișată cu polenul de pelinariță. Cine e alergic la polenul de pelinariță (Artemisia vulgaris) poate reacționa și la fenicul, la fel ca la țelină și la unele condimente, ca anasonul sau coriandrul.^{7, 3}
6. În China se folosesc și frunzele, și tulpina. În medicina tradițională chineză, tulpina, frunzele și fructul se numesc „xiao hui xiang” și se folosesc ca plantă alimentară pentru digestie.¹
7. Izvoarele românești îl pomenesc la copii. Sursele etnobotanice din anii 1860-1970 trec fructele de fenicul la crampele intestinale și la gaze, inclusiv la copii, deși azi monografia europeană nu recomandă ceaiul sub 4 ani.^{4, 7}

Ce conține fructul de fenicul

Proprietățile fructului sunt atribuite în principal uleiului volatil, a cărui componentă principală e trans-anetolul.³ În rest, fructul are ulei gras, proteine, fibre, minerale, flavonoide și cumarine.^{3, 10}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2024 și declarația despre uleiul de fenicul amar din 2024; USDA FoodData Central, pentru uleiul gras, proteine, fibre și minerale.^{3, 11, 10}

Cifrele descriu fructul uscat, nu cana de ceai. Compoziția substanțelor volatile dintr-o infuzie diferă mult de cea a uleiului obținut prin distilarea fructelor.³

Ce spun studiile

Multe dintre studiile citate de Agenția Europeană a Medicamentului au fost făcute în Iran, pe grupuri mici. Raportul de evaluare din 2024 concluzionează că folosirea feniculului nu e sprijinită de dovezi clinice adecvate și că se poate propune doar o utilizare tradițională.³

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2024; Alexandrovich și colab., 2003; Lee și colab., 2020; Shahrahmani și colab., 2021; Foong și colab., 2020.^{3, 12, 13, 14, 15}

Colicile sugarilor

Un studiu randomizat, cu placebo, a urmărit 125 de sugari de 2-12 săptămâni cu colici. Cu o emulsie de ulei de fenicul, colicile au dispărut, după criteriile Wessel, la 40 din 62 de sugari din grupul tratat (65%) și la 14 din 59 din grupul cu placebo (23,7%). Efecte adverse nu au fost raportate.¹² O sinteză din 2017, pe 14 studii cu 1.927 de copii și adolescenți cu tulburări digestive, a găsit dovezi de eficacitate pentru mai multe preparate cu fenicul, ca ulei, ceai sau amestecuri, la sugarii cu colici, dar autorii cer prudență, pentru că studiile sunt puține.¹⁶

În studiul din 2003 s-a dat o emulsie cu ulei, nu ceai. Raportul Agenției descrie o astfel de emulsie, cu 0,1% ulei de semințe de fenicul în apă, dată timp de 7 zile, adică cam 12 mg la kg corp pe zi, și spune că datele de la sugari sunt foarte preliminare și că se poate propune doar o utilizare tradițională.³ Sub 4 ani, Agenția Europeană nu recomandă ceaiul de fenicul, din lipsa datelor adecvate.⁷

Durerile menstruale

Două sinteze, una din 2020 și una din 2021, fiecare pe 12 studii, au găsit că feniculul a scăzut durerea din dismenoreea primară mai mult decât placebo și cam cât medicamentele obișnuite.^{13, 14} În studii s-au folosit extracte, capsule, picături sau ulei, nu ceai.³ Rezultatele diferă însă mult de la un studiu la altul: în sinteza din 2020, comparația cu placebo are indicele de neomogenitate I² de 98%. Autorii au observat și că studiile mici cu rezultate favorabile sunt mai numeroase, ceea ce poate umfla rezultatul.¹³

Agenția Europeană a apreciat că dovezile nu sunt suficiente pentru o utilizare bine stabilită. Ea recunoaște feniculul pentru spasmele ușoare din timpul menstruației doar pe baza utilizării tradiționale.^{3, 7} O durere mare, care nu cedează sau se agravează, cere medic.

Alăptarea

Feniculul e folosit din vechime pentru a crește laptele matern.³ Sinteza Cochrane din 2020, pe 41 de studii cu 3.005 de mame, a avut dovezi de certitudine scăzută până la foarte scăzută, atât pentru medicamente, cât și pentru plante. Despre fenicul, autorii au spus că nu pot ști dacă îmbunătățește greutatea sugarilor.¹⁵ Agenția Europeană nu a tras nicio concluzie despre efectul asupra laptelui și nu recomandă feniculul în sarcină și alăptare, din lipsă de date.^{3, 7}

În laborator

În laborator, extractele alcoolice din fructul de fenicul au relaxat mușchii netezi ai traheei, ai ileonului și ai uterului, contractați cu substanțe ca acetilcolina sau histamina.³ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Feniculul nu înlocuiește tratamentul prescris de medic, iar folosirea lui se sprijină pe tradiție, nu pe studii clinice.

Precauții și siguranță

La dozele din monografie, raportul Agenției nu a găsit probleme importante de siguranță în studiile clinice și în supravegherea de după punerea pe piață.³ Limitele de vârstă și de durată sunt totuși mai stricte decât la multe alte ceaiuri. Reacțiile alergice, la piele sau la căile respiratorii, pot apărea, cu frecvență necunoscută.⁷

• Estragolul: uleiul volatil conține estragol, o substanță care a produs tumori la ficat la șoareci; la șobolani, dovezile sunt sugestive, dar indirecte. Agenția cere ca aportul să fie cât mai mic și limitează folosirea la 14 zile.^{7, 11} Pentru adulți și adolescenți, ea consideră puțin probabil ca folosirea de scurtă durată a ceaiului, în doza din monografie, să ridice un risc semnificativ.³
• Vârsta: sub 4 ani nu se recomandă, din lipsa datelor adecvate. Între 4 și 12 ani, ceaiul se poate lua doar pentru neplăceri digestive și tuse, 1,0 g de fructe la 100 ml de apă, de 3 ori pe zi, cel mult o săptămână, și nu dacă aportul de estragol depășește 1,0 µg la kg corp pe zi. Sub 12 ani nu s-a stabilit folosirea pentru durerile menstruale.⁷
• Durata: adulții și adolescenții nu iau ceai de fenicul mai mult de 2 săptămâni. Dacă simptomele persistă sau se agravează, e nevoie de medic.⁷
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsa datelor. Trans-anetolul trece în laptele matern, iar în sarcină și alăptare aportul de estragol ar trebui să rămână sub 0,05 mg pe zi. La șoareci, un extract apos din semințe, dat în sarcină, a produs la făt modificări morfologice și scheletice dependente de doză; relevanța la om nu se cunoaște.^{7, 3}
• Alergia: nu îl iau cei alergici la fenicul, la plantele din familia Apiaceae, ca anasonul, chimenul, țelina, coriandrul și mărarul, sau la anetol, nici cei alergici la polenul de pelinariță.⁷ Într-un studiu din sudul Italiei, 57 din 189 de pacienți cu alergii alimentare, adică 30%, aveau alergie la fenicul.³
• Fetițele mici: la patru fetițe de 5 luni-5 ani care băuseră ceai de fenicul de 2-3 ori pe zi, luni de zile, pentru dureri de gaze, au apărut sâni dezvoltați prematur, iar estradiolul era de 15-20 de ori peste normal. După ce mamele au oprit ceaiul, totul s-a normalizat în 3-6 luni.³
• Sugarii: un prematur de 8 săptămâni a avut convulsii cu hiponatremie după ce a primit ceai de fenicul pentru dureri abdominale. S-a recuperat.³
• Ficatul: două femei care băuseră zilnic, 3-4 săptămâni, un ceai cu fenicul și chimion pentru a-și crește laptele au avut enzimele ficatului crescute, cu greață, vărsături și slăbiciune. Valorile au revenit la normal în 4-5 săptămâni, după oprirea ceaiului.³
• Medicamentele: monografia nu raportează interacțiuni. La șobolani, feniculul a scăzut cu 83% concentrația maximă de ciprofloxacină din sânge, dar la oameni nu s-a observat asta. În eprubetă, un extract apos a încetinit enzime care prelucrează medicamentele, iar cumarinele din fenicul ar putea, în teorie, să influențeze coagularea, dar datele lipsesc.^{7, 3} Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.
• Uleiul volatil: nu se ia ca ceaiul. Pentru uleiul de fenicul amar nu există monografie europeană, iar Agenția a hotărât în 2024 că una nu mai poate fi susținută.¹¹

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, fructul de fenicul amar și cel dulce au câte o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, revizuită la 31 ianuarie 2024. Ele recunosc feniculul, ca ceai, pentru neplăcerile digestive ușoare cu spasme, balonare și gaze, pentru spasmele ușoare asociate menstruației și ca expectorant în tusea din răceală. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{7, 3}

Fructul are și o intrare pe lista Uniunii Europene a substanțelor vegetale pentru medicamente tradiționale, adoptată de comitet în 2007. Raportul din 2024 o menține, cu doar cea mai mică doză din intervalul tradițional.^{17, 3}

Pentru uleiul de fenicul amar, concluzia a fost alta. La 29 mai 2024, comitetul a hotărât că o monografie pentru ulei nu mai poate fi susținută, din cauza estragolului, și a propus retragerea celei din 2007. Farmacopeea Europeană admite în uleiul de fenicul amar cel mult 6% estragol.¹¹

Fructele au monografii și în Farmacopeea Europeană, una pentru feniculul amar și una pentru cel dulce.⁷ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru fenicul.¹⁸

În România, feniculul (Foeniculum spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁹

Feniculul de-a lungul timpului

Grecii îi spuneau márathon, iar un manuscris din secolul al VI-lea, Dioscoridele de la Viena, îl desenează cu titlul marathron, o formă a aceluiași nume.^{9, 20}

În China, tulpina, frunzele și fructul se folosesc de secole ca plantă alimentară pentru digestie.¹ În Italia, Giuseppe Orosi trecea fructul de fenicul în Farmacopea Italiană din 1851. Cărțile medicale vechi din Iran îi atribuiau efecte la astm și la lipsa de aer.³

Ceaiuri din fructe de fenicul amar sunt autorizate ca medicamente în Germania din 1986, ca produse cu utilizare bine stabilită, în Polonia din 1992 și în Austria, ca medicament tradițional, din 2013.³

La noi, planta se numește fenicul, molură sau, în Transilvania, fincen.² Sursele etnobotanice românești din anii 1860-1970 pomenesc fructele de fenicul pentru crampe intestinale și gaze, inclusiv la copii.⁴

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu fenicul

Până aici ai citit despre fenicul. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște fructul de fenicul, ca ceai și pe baza utilizării tradiționale, pentru neplăcerile digestive ușoare cu spasme, balonare și gaze, pentru spasmele ușoare din timpul menstruației și ca expectorant în tusea din răceală, la adulți și adolescenți, cel mult 2 săptămâni.⁷ Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Fenicul vrac

• 100% fructe de fenicul (Foeniculum vulgare), uscate și mărunțite
• Vrac, 50 g
• Pe etichetă: 1 linguriță de plantă la 250 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; 1-2 căni pe zi
• Monografia europeană, pentru adulți și adolescenți: 1,5 g de fructe la 250 ml de apă clocotită, 15 minute la infuzat, de 3 ori pe zi, cel mult 2 săptămâni⁷

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu fenicul: ceai și tinctură din amestecuri

Feniculul se găsește la noi și în amestecuri pentru digestie: 5% din Ceaiul Gastric, alături de alte 8 plante, și una dintre cele 7 plante din Tinctura Gastrică. Monografia europeană se referă la fructul de fenicul ca ceai, nu la amestecuri.⁷ Ceaiul Gastric conține și sunătoare, care poate slăbi efectul unor medicamente; dacă iei tratamente, întreabă medicul sau farmacistul.²¹ Tinctura conține alcool, 38%.

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Gastric vrac

7,13 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Gastric doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura Gastrica

17,13 lei

Adaugă în coș

Aceeași folosire, alte plante: chimen, anason, mușețel și roiniță

Pentru neplăcerile digestive cu balonare și gaze, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru fructul de chimen, fructul de anason, floarea de mușețel și frunza de roiniță.^{22, 23, 24, 25}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Chimen vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Anason vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Musetel vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Fenicul, vrac	1 linguriță de plantă la 250 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac; 1-2 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5 g la 250 ml, de 3 ori pe zi, cel mult 2 săptămâni; nu sub 4 ani, nu în sarcină și alăptare
Ceai Gastric, vrac sau doze	1-2 lingurițe sau pliculețe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	9 plante, între ele sunătoarea; fenicul 5%
Tinctură Gastrică	3 lingurițe pe zi, dizolvate în ceai sau în apă, înainte de mesele principale	7 plante; conține alcool, 38%
Ceai Chimen, vrac	1 linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute sub capac	Monografia europeană: 0,5-2 g de fructe la 150 ml de apă clocotită, de 1-3 ori pe zi; nu sub 12 ani
Ceai Anason, vrac	1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1-3,5 g de fructe la 150 ml de apă clocotită, de 3 ori pe zi, cel mult 2 săptămâni; nu sub 12 ani
Ceai Mușețel, vrac	1-2 lingurițe de flori la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-4 g de flori la 150 ml de apă clocotită, de 3-4 ori pe zi, la adolescenți și adulți
Ceai Roiniță, vrac	1-2 lingurițe de plantă la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Monografia europeană: 1,5-4,5 g de frunze la 150 ml de apă clocotită, de 1-3 ori pe zi; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Monografiile pentru fenicul se referă la adulți și adolescenți, nu recomandă ceaiul sub 4 ani și nici în sarcină și alăptare, iar durata maximă la adulți e de 2 săptămâni.^{7, 22, 23, 24, 25}

Întrebări frecvente

Referințe

1. She M., Watson M.F. Foeniculum Miller și Foeniculum vulgare (Linnaeus) Miller, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, p. 134, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „fenicul”, „molură”, „fincen”, „fenhiel”, „secărea”, „anason”, „mărar”, „molotru” și „cucută”, după DEX ’09, MDA2, CADE, DLRLC, Dicționarul enciclopedic, DFL, DER, Scriban, Șăineanu și Dicționarul de sinonime.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus and Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Mill.) Batt. & Trab., fructus, revizia 1, EMA/HMPC/240553/2016, 31 ianuarie 2024.
4. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
5. She M., Watson M.F. Anethum Linnaeus și Anethum graveolens Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, p. 134, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
6. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor și declarațiilor publice, generată pe 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus, revizia 1, EMA/HMPC/372841/2016, adoptată pe 31 ianuarie 2024, și European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Mill.) Batt. et Trab., fructus, revizia 1, EMEA/HMPC/372839/2016, adoptată pe 31 ianuarie 2024.
8. GBIF Secretariat. Foeniculum vulgare Mill., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune și varietăți, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
9. Liddell H.G., Scott R., Jones H.S. A Greek-English Lexicon, ed. a 9-a, Clarendon Press, Oxford, 1940, articolele μάραθον și Μαραθών, și Bailly A., Le Grand Bailly, articolul μάραθον, consultate prin Logeion, Universitatea din Chicago, în octombrie 2026.
10. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy, „Spices, fennel seed”, FDC ID 171323, fdc.nal.usda.gov, publicat în aprilie 2019.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, aetheroleum, revizia 1, EMA/HMPC/522456/2021, adoptată pe 29 mai 2024.
12. Alexandrovich I., Rakovitskaya O., Kolmo E., Sidorova T., Shushunov S. The effect of fennel (Foeniculum vulgare) seed oil emulsion in infantile colic: a randomized, placebo-controlled study. Alternative Therapies in Health and Medicine, 2003, 9(4):58-61.
13. Lee H.W., Ang L., Lee M.S., Alimoradi Z., Kim E. Fennel for reducing pain in primary dysmenorrhea: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Nutrients, 2020, 12(11):3438.
14. Shahrahmani H., Ghazanfarpour M., Shahrahmani N., Abdi F., Sewell R.D.E., Rafieian-Kopaei M. Effect of fennel on primary dysmenorrhea: a systematic review and meta-analysis. Journal of Complementary and Integrative Medicine, 2021, 18(2):261-269.
15. Foong S.C., Tan M.L., Foong W.C., Marasco L.A., Ho J.J., Ong J.H. Oral galactagogues (natural therapies or drugs) for increasing breast milk production in mothers of non-hospitalised term infants. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2020, 5:CD011505.
16. Anheyer D., Frawley J., Koch A.K., Lauche R., Langhorst J., Dobos G., Cramer H. Herbal medicines for gastrointestinal disorders in children and adolescents: a systematic review. Pediatrics, 2017, 139(6):e20170062.
17. European Medicines Agency. Paginile Foeniculi amari fructus și Foeniculi dulcis fructus din secțiunea Herbal medicines, cu intrările pe lista Uniunii Europene, ema.europa.eu, consultate în octombrie 2026.
18. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
19. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
20. Wikimedia Commons. Fișierele „Wiener Dioskurides Marathron.jpg” (secolul al VI-lea) și „Tacuinum sanitatis Feniculum.jpg” (secolul al XIV-lea), commons.wikimedia.org, consultate în octombrie 2026.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/715092/2013, 7 iulie 2015.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Pimpinella anisum L., fructus, EMA/HMPC/321184/2012, 12 noiembrie 2013.
24. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, 7 iulie 2015.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, 14 mai 2013.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament, ești gravidă sau alăptezi sau dacă e vorba de un copil, discută cu medicul înainte de a folosi fenicul.