Mărar (Anethum graveolens): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Mărarul (Anethum graveolens) e o plantă aromatică din familia Apiaceae, cu frunze fine, ca niște fire, și flori galbene adunate în umbele. Frunzele se pun în supe, salate și murături, iar fructele, numite de obicei semințe, se folosesc ca mirodenie și în ceai. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru mărar, deci nu i-a recunoscut nicio indicație, iar studiile clinice sunt puține și mici. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de fenicul, de unde îi vine numele, ce conține, ce spun studiile și ce precauții cer ceaiul și tinctura.

Ce este mărarul

Mărarul e o plantă anuală sau bienală din familia Apiaceae, a umbeliferelor, din care fac parte și feniculul, chimenul, anasonul și țelina.¹ E o plantă de 30-75 cm, uneori de până la 100 cm, fără peri și foarte aromată.¹ Genul Anethum are, după Flora of China, o singură specie, mărarul, descris de Linné în 1753.¹

Unele surse deosebesc mărarul european de cel indian, Anethum sowa, dar Flora of China îl trece printre sinonimele mărarului.^{1, 2} Frunzele se folosesc proaspete sau uscate, iar fructele, ca mirodenie și pentru ceai.³

Din magazinul Hypericum: Ceai Marar vrac, Marar Macinat 100g și Tinctura de Marar.

Cum arată mărarul

Mărarul se recunoaște după frunzele foarte fine și după umbelele late, cu flori galbene. Frunzele de la bază sunt împărțite de 3-4 ori în segmente înguste, ca niște fire, de 4-20 mm lungime și circa 0,5 mm lățime. Frunzele de sus sunt mai mici și mai puțin împărțite, iar pețiolul lor îmbracă tulpina.¹

Cum îl recunoști

• Înălțimea: 30-75 cm, uneori până la 100 cm; tulpina e dreaptă și rotundă în secțiune, iar planta nu are peri și miroase puternic.¹
• Frunzele de la bază: cu limbul larg ovat, împărțit de 3-4 ori în segmente înguste, ca niște fire.¹
• Umbelele: late de 5-15 cm, cu 10-25 de raze de 3-5 cm; fiecare umbelulă are 15-25 de flori, pe codițe de 6-10 mm. La baza umbelei nu sunt bractei.¹
• Florile: galbene, cu nervura de la mijlocul petalei brună și vârful petalei foarte curbat spre interior.¹
• Fructul: brun, de 3-5 mm lungime și 2-2,5 mm lățime, turtit pe spate, cu coaste laterale gri-albe, îngust aripate.¹
• Când înflorește: în China, din mai până în august, iar fructele se coc din iulie până în septembrie.¹

Unde crește mărarul

Mărarul e originar, după Flora of China, din regiunea Mediteranei și a ajuns cu oamenii în aproape toată lumea: se cultivă și scapă din culturi, crescând pe lângă ele. În China îl găsești între 200 și 1.500 m altitudine.¹ Alte surse îl dau ca nativ în sud-vestul Asiei sau în sud-estul Europei.³

Îi place solul bogat, afânat și bine drenat, soarele din plin și verile calde. Pe vreme uscată face repede semințe și se seamănă adesea singur.³

Mărar sau fenicul?

Mulți caută diferența dintre mărar și fenicul, pentru că seamănă: ambele sunt umbelifere cu frunze fine și flori galbene.^{1, 4} Se deosebesc prin înălțime, prin fruct, prin aroma uleiului esențial și prin faptul că doar feniculul are monografie europeană.

Surse: Flora of China; Hao și colab., 2021, pentru uleiul din fruct, la plante crescute în același loc; Jana și Shekhawat, 2010; Agenția Europeană a Medicamentului.^{1, 4, 5, 3, 6}

Și alte umbelifere seamănă cu mărarul, iar unele sunt otrăvitoare. „Mărăraș” numește în popor mărarul tânăr, dar și o plantă de baltă, Oenanthe aquatica, descrisă în dicționare ca foarte asemănătoare cu mărarul și toxică.⁷ Cucuta (Conium maculatum) și cucuta-de-apă (Cicuta virosa) sunt pe Lista 1 din Ordinul 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman.^{7, 8} Mărarul se cumpără din surse sigure sau se cultivă din semințe; nu se culege din natură după asemănare.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește mărar, cuvânt atestat în texte din secolul al XVII-lea. În texte vechi apare și ca mărariu, iar în unele regiuni i se zice morar, morareu sau copre.⁷ Mărarul tânăr, care nu a ajuns la maturitate, se numește și mărăraș sau, rar, mărărel.⁷

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{7, 9}

Ce parte se folosește

Se folosesc două părți ale plantei: frunzele și fructele. Frunzele, proaspete sau uscate, se pun în supe, salate, sosuri și murături, la preparate din pește sau din carne, și se fac și în ceai.³ Fructele, numite de obicei semințe, sunt mici și brune și se folosesc ca mirodenie.^{1, 3} Ceaiul nostru de mărar se face din fructe.

• Frunzele: verdeața folosită la gătit, proaspătă sau uscată; în engleză, „dill weed”.³
• Fructele: se folosesc ca mirodenie.^{1, 3}
• Uleiul esențial: se extrage din semințe, frunze și tulpini și se folosește ca aromă în alimente.³
• Forme recunoscute: niciuna. Pentru mărar nu există monografie europeană, deci Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște nicio formă, niciun extract și nicio doză.⁶

7 lucruri surprinzătoare despre mărar

1. Se bagă în ciorbă și în vorbă. În limba română, „a se băga în vorbă ca mărarul în ciorbă” înseamnă a interveni nepoftit într-o discuție.⁷
2. Semințele nu sunt semințe. Sunt jumătăți ale unor fructe mici și uscate, numite schizocarpuri.³
3. Face mai mult ulei decât feniculul. Într-un studiu din China, fructele de mărar au dat 3,9% ulei esențial, față de 2% și 2,9% la două soiuri de fenicul crescute în același loc.⁵
4. Nu se înțelege cu morcovul. Crescut lângă morcovi până la maturitate, le scade recolta; tânăr, ajută în schimb la alungarea muștei morcovului.³
5. Mărărașul e și mărar tânăr, și plantă de baltă. În vorbirea populară, „mărăraș” e mărarul care nu s-a făcut mare, dar același cuvânt numește și Oenanthe aquatica, o plantă acvatică toxică. În cântecele populare apare și „frunză verde mărăraș”.⁷
6. Se credea că apără de vrăji. O sinteză din 2010 notează că în Evul Mediu mărarul era socotit protecție împotriva vrăjitoriei, iar grecii își acopereau capul cu frunze de mărar ca să adoarmă.³
7. Intră în medicina tradițională din China și India. În China, fructele se folosesc sub numele „shi luo”, iar în India mărarul intră în peste 56 de preparate ayurvedice.^{1, 3}

Ce conțin fructele și frunzele de mărar

Fructul conține în primul rând ulei esențial, bogat în carvonă și limonen. Mirosul frunzelor vine mai ales din α-felandren, eter de mărar și miristicină.^{5, 11, 3}

Surse: Hao și colab., 2021, pentru plante crescute în China; Milenković și colab., 2024, pentru plante crescute în Serbia. Procentele din ulei variază după soi, loc și lumină.^{5, 11}

Sursa: U.S. Department of Agriculture, FoodData Central, SR Legacy: Spices, dill seed (170925) și Dill weed, fresh (172233).¹²

Cifrele descriu 100 g de semințe sau de frunze, nu cana de ceai și nici lingurița de condiment. O linguriță de semințe are 2,1 g și aduce circa 32 mg de calciu, adică mult mai puțin decât arată cifra la 100 g, iar o cană de crenguțe proaspete, de 8,9 g, are circa 7,6 mg de vitamina C.¹²

Ce spun studiile

Mărarul are puține studii clinice, făcute pe loturi mici. Agenția Europeană a Medicamentului nu are nicio evaluare pentru el, iar cele mai multe studii urmăresc colesterolul și glicemia.^{6, 13}

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, lista plantelor evaluate; Mousavi și colab., 2022; Mansouri și colab., 2012.^{6, 13, 14}

Colesterolul și glicemia

O sinteză din 2022 a adunat 7 studii randomizate, cu 330 de oameni, în care mărarul a fost luat pe gură, ca supliment. Colesterolul LDL a scăzut în medie cu 15,64 mg/dL (interval de încredere 95%: între 6,73 și 24,55 mg/dL). Au scăzut și insulina din sânge, în medie cu 2,28 μU/ml, și indicele de rezistență la insulină HOMA-IR, cu 1,06. Colesterolul total, trigliceridele, colesterolul HDL și glicemia de repaus nu s-au schimbat semnificativ. Autorii spun că sunt necesare cercetări suplimentare.¹³

Un alt rezumat, pe 6 studii și 171 de persoane tratate, a găsit scăderi și ale colesterolului total, și ale trigliceridelor, dar tot cere studii controlate de calitate mai bună.² Într-un studiu din Iran, 42 de pacienți cu diabet de tip 2 au luat 3 g de pulbere de mărar pe zi, în 3 capsule de câte 1 g, sau placebo, timp de 8 săptămâni. Față de placebo au scăzut insulina, colesterolul total, colesterolul LDL și malondialdehida, o substanță folosită ca semn al stresului oxidativ, iar colesterolul HDL a crescut. Nu s-au raportat efecte adverse semnificative.¹⁵ Studiul a fost mic și scurt, deci nu poate schimba tratamentul diabetului.

Slăbit, talie și tensiune

Nu am găsit niciun studiu clinic care să arate că ceaiul de mărar ajută la slăbit sau scade tensiunea. Într-un studiu mic, cu 24 de oameni cu sindrom metabolic, 3 luni de extract de mărar sau de placebo nu au adus diferențe între grupuri la talie, la tensiunea arterială sau la glicemia de repaus. Trigliceridele au scăzut față de începutul studiului, dar nu mai mult decât la placebo.¹⁴

Laptele matern și colicile sugarului

Mărarul e socotit de tradiție un stimulent al laptelui, dar baza americană de date LactMed notează că niciun studiu clinic valid nu susține această folosire. Un studiu mic și vechi nu a găsit efect de stimulare a laptelui la d-carvonă, una dintre substanțele principale din mărar. În două studii în care mamele au primit d-carvonă, în lapte au apărut cantități mici, dar măsurabile, fără efecte adverse la mame sau la copii.¹⁶

În unele țări, mărarul intră în „apa de colici” pentru sugari.³ Căutarea noastră în PubMed după mărar și colici sau sugari nu a dat niciun studiu clinic care să arate că ajută.

Durerile menstruale

O sinteză din 2026 a adunat 14 studii cu plante din familia Apiaceae, printre care anasonul, mărarul, feniculul și chimionul, în durerea menstruală primară. Cele 7 studii comparate cu tratamentul standard, ca acidul mefenamic sau ibuprofenul, au arătat în total un efect pozitiv, dar la mărar și fenicul autorii au notat probleme de metodologie. Concluzia lor: plante posibil utile ca tratament adjuvant, cu nevoie de studii mai bune.¹⁷ Nu e o folosire recunoscută în Uniunea Europeană.

În laborator

În eprubetă și pe animale, extractele și uleiul de mărar au avut efecte antibacteriene, antioxidante și de relaxare a mușchiului intestinal, iar la șoareci au protejat mucoasa stomacului.³ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Mărarul nu tratează diabetul, colesterolul mare, durerile menstruale sau alte boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Ca aliment, în cantități obișnuite, mărarul e considerat sigur: în SUA are statutul „generally recognized as safe”, iar de obicei e bine tolerat.¹⁶ Pentru mărarul folosit ca remediu, în ceai, tinctură sau capsule, nu există monografie europeană și deci nici o listă oficială de contraindicații.⁶

• Alergia: au fost raportate reacții alergice ale pielii, mai ales după contactul cu mărar proaspăt. Cine a avut o reacție după mărar nu îl mai folosește.¹⁶
• Sarcina: Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat siguranța mărarului ca remediu în sarcină, deci ceaiul, tinctura și capsulele se iau doar cu acordul medicului.⁶
• Alăptarea: ca aliment, în cantități obișnuite, mărarul e considerat sigur.¹⁶ La amestecurile de plante situația diferă: monografiile europene pentru fenicul, roiniță și hamei nu recomandă folosirea în alăptare, din lipsă de date de siguranță, iar la fenicul notează că anetolul trece în laptele matern.^{18, 19, 20, 21}
• Sugarii și copiii: nu am găsit studii clinice cu mărar la colicile sugarului. Colicile și plânsul care nu se liniștește cer sfatul medicului pediatru.
• Medicamentele: fără monografie, nu există o listă oficială de interacțiuni.⁶ Cine ia zilnic medicamente, mai ales pentru diabet sau colesterol, întreabă medicul sau farmacistul înainte de a lua mărar sub formă de extract, tinctură sau capsule.
• Alcoolul din tinctură: tinctura de mărar conține alcool, 38% vol., deci nu e potrivită pentru cine nu are voie să consume alcool.

Durerile abdominale care nu trec, balonarea persistentă sau scăderea laptelui matern cer consult medical. Mărarul nu înlocuiește acest consult.

Ce spune legea

Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru mărar: nici frunzele, nici fructele nu apar pe lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante.⁶ Pentru fenicul, rudă apropiată din aceeași familie, există monografii europene, pentru fructele de fenicul dulce și amar.⁶ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru mărar.²²

În Germania, lista monografiilor Comisiei E, publicate în Bundesanzeiger, cuprinde pentru fructele de mărar o monografie din 1987, corectată în 1990, iar pentru frunze o monografie negativă.²³

În România, mărarul e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.⁸

Mărarul de-a lungul timpului

Mărarul are o istorie lungă în bucătărie și în medicina populară. O sinteză din 2010 notează că era folosit ca mirodenie și ca remediu încă din Egiptul antic, că urme de mărar s-au găsit în ruine romane din Marea Britanie și că în Evul Mediu se credea că apără de vrăji.³

Pentru greci, mărarul era ánethon, nume care apare la Aristofan, la Teofrast, la Dioscoride și în Evanghelia după Matei.¹⁰ În română, cuvântul „mărar” e atestat în texte din secolul al XVII-lea: în textul „Herodot”, din 1645, și în Biblia din 1688, în fraza „zeciuiți izma și mărariul și chimenul”.⁷

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu mărar

Până aici ai citit despre mărar. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru mărar nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate autorizată.^{6, 22} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Mărar

• 100% fructe de mărar (Anethum graveolens)
• Vrac, 40 g
• Pe etichetă: 1 linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute acoperit, apoi strecurat; 1-3 căni pe zi, înainte de mesele principale; cel mult 6 săptămâni fără pauză
• Pentru mărar nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană⁶

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu mărar: semințe măcinate, tinctură și un ceai pentru alăptare

Mărarul se găsește la noi și ca semințe măcinate, pentru gătit, ca tinctură din fructe, cu alcool, și într-un ceai din 9 plante, Ceai Lactație doze, în care mărarul are 20,4%. Pentru feniculul, roinița și hameiul din Ceai Lactație doze, monografiile europene nu recomandă folosirea în alăptare, din lipsă de date de siguranță, așa că ceaiul se ia doar după ce discuți cu medicul.^{18, 19, 20, 21}

Adăugați la lista de dorințe

Marar Macinat 100g

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Marar

17,13 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Lactatie doze

8,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Mărar, vrac	1 linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte, câteva minute acoperit, apoi strecurat; 1-3 căni pe zi, înainte de mesele principale	Pe etichetă, cel mult 6 săptămâni fără pauză; nu există doză europeană
Mărar măcinat, 100 g	Ca condiment, după gust, în preparate	Aliment
Tinctură de Mărar	20-30 de picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai, înainte de mesele principale	Conține alcool, 38% vol.
Ceai Lactație doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, lăsate la infuzat; de 3 ori pe zi	Doar după discuția cu medicul; mărarul e 20,4% din amestec

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru mărar nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Dacă ai alergie la mărar, ești însărcinată ori ai un copil mic, discută cu medicul înainte de ceai sau tinctură.⁶

Întrebări frecvente

Referințe

1. She M.L., Watson M.F. Anethum Linnaeus și Anethum graveolens Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
2. Sadeghi M., Kabiri S., Amerizadeh A. și colab. Anethum graveolens L. (dill) effect on human lipid profile: an updated systematic review. Current Problems in Cardiology, 2022, 47(11):101072.
3. Jana S., Shekhawat G.S. Anethum graveolens: an Indian traditional medicinal herb and spice. Pharmacognosy Reviews, 2010, 4(8):179-184.
4. She M.L., Watson M.F. Foeniculum Miller și Foeniculum vulgare (Linnaeus) Miller, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
5. Hao Y., Kang J., Guo X. și colab. Comparison of nutritional compositions and essential oil profiles of different parts of a dill and two fennel cultivars. Foods, 2021, 10(8):1784.
6. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista plantelor, a monografiilor și a declarațiilor publice ale Comitetului pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată la 23 septembrie 2026.
7. dexonline.ro, articolele „mărar”, „mărăraș”, „mărărel”, „copre”, „cucută” și „fenicul”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române (DLR), DER, NODEX, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și dicționarele regionale.
8. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
9. GBIF Secretariat. Anethum graveolens L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
10. Liddell H.G., Scott R., Jones H.S. A Greek-English Lexicon, articolele „μάραθον”, „μάραθρον” și „ἄνηθον”, ediția online lsj.gr.
11. Milenković L., Ilić Z.S., Stanojević L. și colab. Chemical composition and bioactivity of dill seed (Anethum graveolens L.) essential oil from plants grown under shading. Plants (Basel), 2024, 13(6):886.
12. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: Spices, dill seed (FDC 170925) și Dill weed, fresh (FDC 172233), actualizate la 1 aprilie 2019, fdc.nal.usda.gov.
13. Mousavi S.M., Pizarro A.B., Akhgarjand C. și colab. The effects of Anethum graveolens (dill) supplementation on lipid profile and glycemic control: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2022, 62(21):5705-5716.
14. Mansouri M., Nayebi N., Keshtkar A. și colab. The effect of 12 weeks Anethum graveolens (dill) on metabolic markers in patients with metabolic syndrome; a randomized double blind controlled trial. DARU Journal of Pharmaceutical Sciences, 2012, 20(1):47.
15. Haidari F., Zakerkish M., Borazjani F., Ahmadi Angali K., Amoochi Foroushani G. The effects of Anethum graveolens (dill) powder supplementation on clinical and metabolic status in patients with type 2 diabetes. Trials, 2020, 21:483.
16. National Institute of Child Health and Human Development. Dill, în Drugs and Lactation Database (LactMed), Bethesda (MD), 2006, actualizat la 15 mai 2025.
17. Thaliyil Poduval A., Ramalekshmi V.L., Vijayan Sarangi N. și colab. Efficacy of herbaceous Apiaceae plants in primary dysmenorrhea: a systematic review and meta-analysis of RCTs. Annales Pharmaceutiques Françaises, 2026, 84(4):595-605.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Mill.) Batt. & Trab., fructus, revizia 1, EMEA/HMPC/372839/2016, 31 ianuarie 2024.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus, revizia 1, EMA/HMPC/372841/2016, 31 ianuarie 2024.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, 14 mai 2013.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, EMA/HMPC/682384/2013, 6 mai 2014.
22. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
23. Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte (BfArM). Liste der Monographien der E-Kommission (Phyto-Therapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stand 31.07.1994, cu corecturi interne până la 11.01.2002, bfarm.de.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ești însărcinată, alăptezi, ai un copil mic sau iei medicamente zilnic, discută cu medicul înainte de a folosi ceai, tinctură sau capsule cu mărar.