Coada-șoricelului (Achillea millefolium): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Coada-șoricelului (Achillea millefolium) e o plantă perenă, cu frunze tăiate des, ca niște pene, și cu corimburi plate de flori mici, albe sau roz. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru pierderea temporară a poftei de mâncare, pentru neplăcerile digestive ușoare, cu spasme, balonare și flatulență, pentru crampele ușoare din perioada menstruală și, ca infuzie aplicată pe piele, pentru rănile mici și superficiale. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Mai jos afli cum o recunoști, ce nume are la noi și în alte limbi, de ce uleiul ei e uneori albastru, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este coada-șoricelului

Coada-șoricelului e o plantă perenă din familia Asteraceae, de obicei cu rizomi, cu tulpina dreaptă, simplă sau ramificată, înaltă de la 6 cm până la circa un metru.^{1, 2} Genul Achillea are, după Flora Americii de Nord, circa 115 specii, iar după Flora Chinei, circa 200, răspândite mai ales în Europa și în Asia.^{1, 2} Specia din farmacopee și din monografiile europene e Achillea millefolium.⁴

Numele latin al genului vine de la Ahile, personajul din mitologia greacă care, se spune, ar fi folosit planta la rănile lui.¹ Numele speciei, millefolium, vine din latinescul mille-folium, „o mie de frunze”.⁷ Pentru ceai și pentru extracte se folosește partea aeriană înflorită.³

Din magazinul Hypericum: Ceai Coada Soricelului vrac și Tinctura de Coada Soricelului.

Cum arată coada-șoricelului

Coada-șoricelului se recunoaște după frunze: sunt tăiate de două sau de trei ori în fâșii foarte fine și par niște pene. Florile sunt mici, strânse în capitule, iar capitulele formează corimburi plate, albe sau roz.^{1, 2}

Cum o recunoști

• Frunzele: cele de jos au codiță, iar cele de sus stau direct pe tulpină și sunt tot mai mici. Au 3,5-35 cm lungime și 5-35 mm lățime și sunt tăiate de 1-2 ori în lobi fini, uneori așezați în mai multe planuri. Pe față pot fi aproape fără păr sau lânoase.¹ Flora Chinei le descrie tăiate de 2 sau de 3 ori.²
• Tulpina: dreaptă, simplă sau ramificată, de la lânoasă până la aproape golașă.¹
• Capitulele: câte 10-100 sau mai multe într-un corimb simplu sau compus. Bracteele care le înconjoară sunt 20-30, pe aproximativ trei rânduri.¹
• Florile: la margine, 3-8 flori (de obicei 5), cu o singură petală lățită, albă, roz sau violet-roșcată, de 1,5-3 mm; în centru, 10-20 de flori tubulare, mici.¹
• Fructul: de 1-2 mm, cu margini late, aripate.¹
• Mirosul: plantele din genul Achillea sunt de obicei aromate.¹

Unde crește coada-șoricelului

Coada-șoricelului e nativă în regiunile temperate și alpine din emisfera nordică.² Flora Americii de Nord notează că unii botaniști o tratează ca pe un complex de plante native și aduse din Lumea Veche, care s-au încrucișat între ele.¹ Crește pe pajiști, pe marginea apelor și a drumurilor, în zone cu arbori, pe terenuri părăsite, pe soluri uscate sau nisipoase și chiar în locuri umede, argiloase sau sărate, de la nivelul mării până la 3.600 m altitudine.¹

Înflorește vara: în nordul Americii de Nord, din mijlocul lui iulie până la mijlocul lui septembrie, iar mai spre sud, din aprilie până în iulie.¹ În China, înflorește și rodește din iulie până în septembrie.²

La noi, planta e cunoscută de mult. Dicționarele românești o descriu din prima jumătate a secolului XX, iar farmacopeea română se numără printre cele europene care o menționau.^{8, 3}

Coada-șoricelului albă, roz sau galbenă?

Se caută des poze cu „coada-șoricelului galbenă”. Achillea millefolium are petalele florilor de la margine albe, roz sau violet-roșcate.^{1, 2} Florile galbene sunt ale altor specii de Achillea, ca Achillea filipendulina, din poză. Flora Chinei spune că, la genul Achillea, petalele florilor de la margine pot fi albe, roz, roșii sau galbene.²

Surse: Flora of North America; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2020.^{1, 4}

Chiar în cadrul speciei Achillea millefolium, plantele diferă mult. Flora Americii de Nord spune că specia e variabilă și că pentru exemplarele din America de Nord s-au folosit cel puțin 58 de nume.¹ Pentru ceai și pentru extracte contează planta cu frunze tăiate des și cu corimburi albe sau roz, cea din monografie.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, numele curent e coada-șoricelului. Dicționarele mai notează, regional sau învechit, și alte nume.⁸ Numele se dă regional și altor plante: Micul dicționar academic spune că „coada-șoricelului” înseamnă, în unele locuri, și alte specii de Achillea, printre care Achillea ptarmica, și pătlagina îngustă (Plantago lanceolata).⁸ Invers, „ciurul-zânelor” nu e un nume al coada-șoricelului: în același dicționar, e un nume regional al turtei (Carlina acaulis).⁸

Surse: dexonline, pentru română; Flora of North America și Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2020, pentru celelalte limbi.^{8, 1, 4}

Ce parte se folosește

Se folosește partea aeriană înflorită. Farmacopeea Europeană o definește drept vârfurile înflorite, întregi sau tăiate, uscate, cu cel puțin 2 ml de ulei volatil la kilogram și cel puțin 0,02% proazulene, exprimate în chamazulenă.³ Pentru floare, monografia separată vorbește despre inflorescența uscată.⁹

• Forme recunoscute pentru plantă: planta mărunțită, pentru ceai; sucul presat din planta proaspătă; extractul lichid; tincturile, cu raport 1:5 și alcool de 45% sau de 31,5%; extractele uscate, făcute cu apă.⁴
• Pe piele: planta mărunțită, pentru o infuzie cu care se îmbibă un pansament.⁴
• Pentru floare: floarea întreagă sau mărunțită, pentru ceai, și un extract lichid.⁹
• În produsele noastre: ceaiul simplu și tinctura simplă au flori, frunze și tulpini, iar Ceaiul Gastric și Tinctura Gastrică, flori.

7 lucruri surprinzătoare despre coada-șoricelului

1. Poartă numele unui personaj din mitologia greacă. Se spune că Ahile ar fi folosit planta la rănile lui, iar genul a rămas să se numească Achillea.¹
2. Romanii îi spuneau „o mie de frunze”. Plinius cel Bătrân scria despre o plantă cu tulpina fină, ca a feniculului, pe care romanii o numeau milifolium. Dicționarul latin al lui Lewis și Short o identifică drept coada-șoricelului.⁷
3. În dicționarele noastre e plantă de tuse. Mai multe dicționare notează că infuzia din florile ei era un leac popular de tuse, iar unul citează Sultănica lui Delavrancea, din 1885, unde coada-șoricelului e printre leacurile de tuse, alături de soc, mac și salcâm. Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște această folosire.^{8, 4}
4. Unii botaniști o socotesc un grup de plante, nu o singură specie. Numărul de cromozomi variază de la 18 la 72, adică de la 2 la 8 seturi a câte 9, iar unii o tratează ca pe un complex de plante care s-au încrucișat între ele.¹
5. Crește de la nivelul mării până la 3.600 m altitudine. Flora Americii de Nord o notează pe pajiști, pe marginea apelor și a drumurilor și pe terenuri părăsite.¹
6. În Rusia se mănâncă. Planta e în farmacopeea rusă, iar proaspătă se pune în mâncăruri cu carne și pește și în salate, iar uscată, în lichioruri, vinuri, kvas, brânzeturi și jeleuri.¹⁰
7. A fost în farmacopeea Statelor Unite. Floarea a fost cândva oficinală acolo, iar printre farmacopeile europene care o menționau, raportul Agenției Europene a Medicamentului o enumeră și pe cea română.³

Ce conține coada-șoricelului

Partea aeriană conține ulei volatil, tanini, lactone sesquiterpenice, flavonoide și multe alte substanțe. Raportul Agenției Europene a Medicamentului notează că ele se găsesc în cantități foarte diferite de la o plantă la alta.³

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2020, după Blumenthal și colab. (2000) și Farmacopeea Europeană.³

Cifrele descriu planta uscată, nu cana de ceai sau un produs anume.

De ce e uneori albastru uleiul de coada-șoricelului

Chamazulena e o moleculă albastră intensă, folosită în cosmetică drept colorant natural.¹¹ Se formează la distilarea cu aburi, din substanțe incolore, numite proazulene: la mușețel, precursorul e matricina, iar la coada-șoricelului raportul Agenției Europene a Medicamentului citează achilicina, o proazulenă.^{11, 3}

Nu toate plantele dau ulei albastru. Compoziția uleiului depinde de numărul de cromozomi: plantele cu 2 sau 4 seturi (diploide și tetraploide) conțin proazulene și chamazulenă, până la 25% din ulei; cele cu 6 seturi (hexaploide) nu au azulene; iar cele cu 8 seturi au aproximativ 80% monoterpene cu oxigen.³ Raportul pentru floare adaugă că „adevărata” coada-șoricelului e considerată hexaploidă și fără azulene, iar speciile apropiate Achillea collina și Achillea lanulosa, tetraploide, au până la 50% azulene în ulei. Se poate ca o specie tetraploidă să fie livrată drept Achillea millefolium.⁹

Farmacopeea Europeană nu se rezumă la numele plantei: cere, pentru partea aeriană, cel puțin 2 ml de ulei volatil la kilogram și cel puțin 0,02% proazulene.³

Ce spun studiile

Coada-șoricelului a fost studiată mai ales în laborator. Pe oameni, studiile sunt puține și mici. Raportul Agenției Europene a Medicamentului pentru partea aeriană, din 2020, notează că nu există studii clinice cu planta luată pe gură, iar monografia se sprijină pe folosirea îndelungată.³

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2019 și 2020; Jenabi și Fereidoony, 2015; Hajhashemi și colab., 2018; Tadić și colab., 2017.^{4, 6, 12, 13, 14}

Crampele din perioada menstruală

Un studiu din Iran, publicat în 2015, a fost făcut pe 96 de studente cu dismenoree primară, adică dureri menstruale intense. Ele au băut trei căni pe zi, câte una la fiecare masă, făcute fiecare dintr-un pliculeț cu 4 g de pulbere din flori la 300 ml de apă fierbinte, timp de 3 zile, în două cicluri menstruale. Grupul de control a primit amidon, ca placebo. Durerea, notată pe o scală vizuală, a scăzut mai mult în grupul cu coada-șoricelului decât în grupul placebo, după o lună și după două luni. Nimeni nu a avut efecte adverse.^{12, 6}

Principala limită a studiului, notată în raportul Agenției, e numărul mic de participante, iar studiul s-a făcut doar la fete tinere, deci rezultatele nu se pot extinde la alte vârste. Agenția Europeană a Medicamentului l-a analizat în 2019 și a observat că doza, 4 g la 300 ml, de trei ori pe zi, e mult mai mare decât cea din monografie, de 1-2 g la 250 ml, de 2-3 ori pe zi. Din acest motiv, studiul nu a schimbat monografia.^{6, 4} Monografia vorbește doar despre crampele ușoare, nu și despre reglarea ciclului menstrual.

Pe piele

Într-un alt studiu din Iran, publicat în 2018, 140 de femei care născuseră pentru prima dată, cu epiziotomie, au fost împărțite în patru grupuri: fără tratament, cu unguent placebo, cu unguent de sunătoare sau cu unguent de coada-șoricelului, cu 5% extract uscat. În zilele 7, 10 și 14 după naștere, durerea a fost mai mică în grupurile cu unguente din plante decât în cele de control; roșeața, umflătura și vânătaia au fost și ele mai mici în primele zile. Secrețiile și deschiderea rănii nu au diferit între grupuri.^{13, 3} Unguentul din studiu e un preparat cu extract uscat, nu infuzia din monografie.

La 23 de voluntari cu pielea sănătoasă, iritată artificial cu laurilsulfat de sodiu 8%, extractele de coada-șoricelului în ulei de măsline sau de floarea-soarelui, aplicate de două ori pe zi, timp de 7 zile, au readus la valorile inițiale capacitatea pielii de a reține apa, pH-ul și indicele de roșeață, după 3 și după 7 zile. Efectul nu s-a datorat uleiurilor în sine.^{14, 3}

În laborator

În eprubetă și pe animale, extractele au avut efecte coleretice, adică de stimulare a secreției biliare, gastroprotectoare, antispastice și antiinflamatoare, ceea ce face plauzibile utilizările tradiționale, spune raportul Agenției. Niciunul dintre aceste studii nu ridică probleme de siguranță. Indicația pentru pofta de mâncare se bazează pe substanțele amare din plantă.³ Într-un studiu de la Universitatea din Viena, flavonoidele au dat efectul antispastic, iar acizii dicafeoilchinici pe cel coleretic, iar extractele au încetinit, în eprubetă, o enzimă a neutrofilelor umane, implicată în inflamație.¹⁵ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Coada-șoricelului nu tratează boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Agenția Europeană a Medicamentului consideră că folosirea medicinală a coada-șoricelului poate fi socotită sigură. Singurul risc raportat sunt reacțiile alergice ale pielii, a căror frecvență nu se cunoaște.^{3, 4}

• Alergia: nu o folosesc cei alergici la coada-șoricelului sau la alte plante din familia Asteraceae.⁴ Dermatita de contact a fost descrisă încă din 1899. La un test pe piele, peste 50% dintre persoanele deja sensibile la Asteraceae au reacționat la un extract de coada-șoricelului. S-au descris și reacții respiratorii, la o femeie care lucra cu flori uscate: rinită, astm și urticarie. Dacă apar mâncărimi, vezicule sau o erupție, folosirea se oprește.³ Cine e alergic la mușețel sau la crizanteme poate reacționa și la coada-șoricelului.³
• Vârsta: nu se recomandă sub 12 ani, pentru că lipsesc datele.⁴
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsă de date. Studiile pe animale despre efectele asupra reproducerii sunt insuficiente, iar raportul Agenției notează că planta are reputația că ar putea provoca avort și că ar influența ciclul menstrual.^{4, 3}
• Tujona: uleiul poate conține tujonă, în cantități care diferă mult de la o lucrare la alta: la 19 probe din Europa, de la 0 la 26,6% alfa-tujonă. Agenția a calculat că, la doza zilnică maximă din monografie, adică 16 g de plantă ca ceai, ar fi cel mult 1,5 mg de tujonă, prea puțin ca să fie un risc pentru sănătate.³
• Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni. Raportul notează că studii de laborator au sugerat un efect anticoagulant al achileinei, o substanță din plantă, dar nu se știe dacă are importanță la oameni. Dacă iei medicamente, mai ales anticoagulante, întreabă medicul sau farmacistul.^{4, 3}
• Rănile: doar cele mici și superficiale. Dacă apar semne de infecție a pielii, e nevoie de medic.⁴
• Durata: dacă neplăcerile digestive durează peste 2 săptămâni, iar crampele menstruale sau rănile, peste o săptămână, e nevoie de medic. La fel, dacă simptomele se agravează.⁴
• Alcoolul din tincturi: tincturile și extractele cu alcool nu sunt potrivite pentru cine nu are voie să consume alcool.⁴

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, coada-șoricelului are două monografii de utilizare tradițională ale Agenției Europene a Medicamentului. Cea pentru partea aeriană a fost adoptată în 2011 și revizuită pe 23 septembrie 2020; cea pentru floare a fost adoptată pe 12 iulie 2011 și lăsată neschimbată după revizuirea din 2019.^{4, 9, 6} Ambele acoperă pierderea temporară a poftei de mâncare, neplăcerile digestive ușoare, cu spasme, balonare și flatulență, crampele ușoare din perioada menstruală și rănile mici și superficiale.^{4, 9}

„Utilizare tradițională” înseamnă că Agenția cere dovada folosirii de cel puțin 30 de ani, dintre care cel puțin 15 în Uniunea Europeană, și o indicație care nu cere supraveghere medicală. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Utilizarea bine stabilită, bazată pe studii clinice, nu e îndeplinită pentru coada-șoricelului.^{5, 3}

În martie 2026, Agenția a început revizuirea periodică a ambelor monografii și a cerut date științifice noi, până pe 15 iunie 2026.¹⁶

Planta uscată trebuie să respecte monografia din Farmacopeea Europeană.⁴ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru coada-șoricelului.¹⁷

În România, Achillea millefolium e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁸

Coada-șoricelului de-a lungul timpului

Raportul Agenției notează că planta a fost folosită ca medicament de multe culturi, de sute de ani.³ Plinius cel Bătrân vorbea despre milifolium, iar Lewis și Short îl identifică drept coada-șoricelului.⁷ Nativii americani o foloseau, spune Flora Americii de Nord, la dureri de urechi, la diaree și la hemoragii.¹

În Germania, Comisia E a descris în 1990 folosirea ei la pofta de mâncare și la tulburările dispeptice ușoare, cu spasme, iar în băi de șezut, la dureri cu crampe, de origine psihosomatică, în partea de jos a pelvisului feminin. Folosirea ei la durerile menstruale apare deja în manualul Madaus, din 1938. În Anglia, era socotită sudorifică, stimulentă și hemostatică. În Statele Unite, floarea a fost cândva în farmacopee, iar în farmacopeea ayurvedică din India e trecută pentru febră și vindecarea rănilor.³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu coada-șoricelului

Până aici ai citit despre coada-șoricelului. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște partea aeriană, pe baza utilizării tradiționale, pentru pierderea temporară a poftei de mâncare, pentru neplăcerile digestive ușoare, cu spasme, balonare și flatulență, pentru crampele ușoare din perioada menstruală și, ca infuzie aplicată pe piele, pentru rănile mici și superficiale.^{4, 5} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Coada Soricelului vrac

• Părți aeriene de coada-șoricelului (Achillea millefolium): flori, frunze și tulpini, uscate
• Vrac, 30 g
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi, între mesele principale
• Monografia europeană, pentru adulți și adolescenți: 1,5-4 g de plantă mărunțită la 150-250 ml de apă clocotită, de 3-4 ori pe zi, între mese⁴

7,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu coada-șoricelului: tinctură, amestecuri și capsule

Tinctura noastră e tot numai din coada-șoricelului, dar e un extract multifazic, cu 38% alcool, iar monografia europeană descrie alte tincturi, cu raport 1:5 și alcool de 45% sau de 31,5%.⁴ În celelalte produse, coada-șoricelului e una dintre mai multe plante: una dintre 9 în Ceaiul Gastric, una dintre 7 în Tinctura Gastrică și una dintre 6 în capsulele Hyper Digestiv. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană. Ceaiul Gastric conține și sunătoare, care poate slăbi efectul unor medicamente; dacă iei tratamente, întreabă medicul sau farmacistul.¹⁹

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Coada Soricelului

13,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Gastric vrac

5,99 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Gastric doze

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura Gastrica

13,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Digestiv

30,99 lei

Adaugă în coș

Și alte plante pentru pofta de mâncare și digestie

Pentru pofta de mâncare și pentru neplăcerile digestive ușoare, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru iarba de țintaură, floarea de mușețel, frunza de mentă și fructul de chimen: țintaura, pentru pofta de mâncare și tulburările digestive ușoare; mușețelul, pentru balonare și spasme ușoare; menta, pentru dispepsie și flatulență; chimenul, pentru balonare și flatulență.^{20, 21, 22, 23}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tintaura vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Musetel vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Menta vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Chimen vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Coada Soricelului, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi, între mesele principale	Monografia europeană: 1,5-4 g la 150-250 ml, de 3-4 ori pe zi, între mese
Tinctură de Coada Soricelului	10-20 de picături pe stomacul gol sau 10-15 picături de 3 ori pe zi, înainte de masă	Conține alcool, 38%; extract multifazic, nu tinctura din monografie
Ceai Gastric, vrac sau la plic	1-2 lingurițe sau pliculețe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	9 plante, între ele sunătoarea
Tinctură Gastrică	3 lingurițe pe zi, în ceai Gastric sau în apă, înainte de mesele principale	Conține alcool, 38%; 7 plante
Capsule Hyper Digestiv	3-6 capsule pe zi, câte 1-2 capsule, în timpul meselor	6 plante și enzime din ananas și din papaya
Ceai Țintaură, vrac	1 lingură de plantă la 250 ml de apă fierbinte; 2 căni pe zi, înaintea meselor principale	Nu sub 18 ani și nu în ulcer peptic
Ceai Mușețel, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Nu la alergici la plantele din familia Asteraceae, ca și coada-șoricelului
Ceai Mentă, vrac	Infuzie la 200 ml de apă clocotită; 3 căni pe zi, la nevoie	Nu la arsuri la stomac din reflux; nu sub 4 ani
Ceai Chimen, vrac	1 linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte, înaintea meselor principale	Nu în boli de ficat sau ale căilor biliare; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia de coada-șoricelului se referă la adulți și adolescenți peste 12 ani și nu recomandă planta în sarcină și alăptare. Dacă neplăcerile digestive durează peste 2 săptămâni, iar crampele menstruale sau rănile, peste o săptămână, e nevoie de medic.^{4, 20, 21, 22, 23}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Trock D.K. Achillea și Achillea millefolium, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 19, 20 și 21, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
2. Zhu S., Humphries C.J., Gilbert M.G. Achillea și Achillea millefolium, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 20-21, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2011, efloras.org.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Achillea millefolium L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/376415/2019, 23 septembrie 2020.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Achillea millefolium L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/376416/2019, adoptată pe 23 septembrie 2020 (prima versiune, EMEA/HMPC/290284/2009, adoptată pe 12 iulie 2011).
5. European Medicines Agency. Yarrow herb, Achillea millefolium L., herba. Summary for the public, EMA/513753/2020, 18 noiembrie 2020.
6. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Achillea millefolium L., flos, EMA/HMPC/630682/2018, 16 ianuarie 2019.
7. Lewis C.T., Short C. A Latin Dictionary, articolul „milifolium”, Oxford, Clarendon Press, 1879, Perseus Digital Library.
8. dexonline.ro, articolele „coadă”, „coada-șoricelului”, „coada-hârțului”, „sorocină”, „prâsnel”, „brădățel”, „pătlagină”, „turtă” și „ciur”, după DEX ’09, Micul dicționar academic, Dicționarul limbii române literare contemporane, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și Dicționarul de sinonime.
9. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Achillea millefolium L., flos, EMA/HMPC/143949/2010, 12 iulie 2011.
10. Shikov A.N., Tsitsilin A.N., Pozharitskaya O.N., Makarov V.G., Heinrich M. Traditional and current food use of wild plants listed in the Russian Pharmacopoeia. Frontiers in Pharmacology, 2017, 8:841.
11. Gabbanini S., Neba J.N., Matera R., Valgimigli L. Photochemical and oxidative degradation of chamazulene contained in Artemisia, Matricaria and Achillea essential oils and setup of protection strategies. Molecules, 2024, 29(11):2604.
12. Jenabi E., Fereidoony B. Effect of Achillea millefolium on relief of primary dysmenorrhea: a double-blind randomized clinical trial. Journal of Pediatric and Adolescent Gynecology, 2015, 28(5):402-404.
13. Hajhashemi M., Ghanbari Z., Movahedi M., Rafieian M., Keivani A., Haghollahi F. The effect of Achillea millefolium and Hypericum perforatum ointments on episiotomy wound healing in primiparous women. The Journal of Maternal-Fetal & Neonatal Medicine, 2018, 31(1):63-69.
14. Tadić V., Arsić I., Zvezdanović J., Zugić A., Cvetković D., Pavkov S. The estimation of the traditionally used yarrow (Achillea millefolium L. Asteraceae) oil extracts with anti-inflamatory potential in topical application. Journal of Ethnopharmacology, 2017, 199:138-148.
15. Benedek B., Kopp B. Achillea millefolium L. s.l. revisited: recent findings confirm the traditional use. Wiener Medizinische Wochenschrift, 2007, 157(13-14):312-314.
16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Millefolii herba, EMA/HMPC/57270/2026, și Call for scientific data for the periodic review of the monograph on Millefolii flos, EMA/HMPC/57003/2026, 4 martie 2026.
17. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
18. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Centaurium erythraea Rafn. s.l., herba, EMA/HMPC/277493/2015, 24 noiembrie 2015.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, 7 iulie 2015.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Mentha x piperita L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/572705/2014, 15 ianuarie 2020.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/715092/2013, 7 iulie 2015.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ești alergic la plante din familia Asteraceae, ești însărcinată, alăptezi sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi coada-șoricelului.