Plante medicinale

Pătlagină îngustă (Plantago lanceolata): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Spice de pătlagină îngustă în floare, cu stamine albe, pe un fundal de pajiște verde

Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata) e o plantă de pajiște, cu frunze lungi, ascuțite ca un vârf de lance, adunate într-o rozetă, și cu spice scurte de flori pe tulpini înalte. Agenția Europeană a Medicamentului îi recunoaște frunza, pe baza utilizării tradiționale, pentru iritațiile gurii și ale gâtului cu tuse seacă, pentru tusea asociată răcelii și pentru inflamațiile ușoare ale pielii. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de pătlagina lată, ce nume are în popor, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Pe scurt

  • Pătlagina îngustă e o plantă perenă, din familia Plantaginaceae, cu frunze lungi și înguste, adunate în rozetă, și cu spice scurte de flori albe pe tulpini de 10-60 cm.
  • Se folosește frunza uscată, împreună cu tulpina florală. Conține iridoizi (aucubină și catalpol), mucilag și compuși fenolici.
  • Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza, pe baza utilizării tradiționale, pentru iritația gurii și a gâtului cu tuse seacă, pentru tusea asociată răcelii și pentru inflamațiile ușoare ale pielii. Monografia a fost revizuită în 2025.
  • Pentru tuse, Agenția n-a găsit studii controlate cu extract din frunză. Datele vin dintr-un studiu cu 593 de pacienți, fără grup de comparație.
  • Nu se folosește de cei alergici la polenul de pătlagină îngustă. Nu o confunda cu pătlagina lată (Plantago major), altă specie.
Denumire
Pătlagină îngustă; în engleză, ribwort plantain
Plantago lanceolata L., familia Plantaginaceae
Părți folosite
Frunza și tulpina florală, uscate, Plantaginis lanceolatae folium
Conține
Iridoizi (aucubină, catalpol), 2-3%, mucilag, 2-6,5%, flavonoide și taninuri
Recunoaștere
Monografie europeană de utilizare tradițională, revizuită în 2025, pentru gât iritat, tuse și piele
Atenție la
Alergia la polenul de pătlagină; ceaiul nu se recomandă sub 12 ani; peste o săptămână de simptome, la medic

Ce este pătlagina îngustă

Pătlagina îngustă e o plantă perenă, cu rădăcină pivotantă, lungă și groasă, și cu frunze numai la bază, în rozetă.1 Face parte din genul Plantago, cu circa 200 de specii în toată lumea.1 Numele ei științific, lanceolata, înseamnă „în formă de vârf de lance”, ca frunzele ei.2

Numele românesc, pătlagină, vine din latinescul plantago.2 Specia se numește și pătlagină-îngustă.2 Pentru ceai și pentru extracte se folosește frunza uscată.3

Cum arată pătlagina îngustă

Pătlagina îngustă se recunoaște după rozeta de frunze lungi și înguste și după spicele care se ridică deasupra ei, pe tulpini lungi, fără frunze.1

Rozetă de frunze lungi și înguste de pătlagină îngustă, crescută pe un teren nisiposSpic de pătlagină îngustă în floare, cu un inel de stamine albe în jurul spicului verde, pe fundal verde închis
În stânga, rozeta de frunze lungi și înguste. În dreapta, un spic înflorit, cu staminele albe ieșite în afară.1Foto: Kinori și Javier martin, domeniu public, Wikimedia Commons

Cum o recunoști

  • Frunzele: toate la bază, în rozetă. Au codiță de 2-10 cm, iar limbul e lanceolat, lung de 6-20 cm și lat de 0,5-4,5 cm, cu 3, 5 sau, rar, 7 nervuri arcuite. Marginea e întreagă sau cu dinți rari, iar vârful e ascuțit.1
  • Tulpina florală: lungă de 10-60 cm, cu 5 șanțuri, acoperită cu peri lipiți de ea.1 Botaniștii îi spun scap.2
  • Spicul: la început ovoid-conic, apoi rotunjit sau scurt cilindric, lung de 1-5 cm, uneori până la 8 cm, cu multe flori înghesuite.1
  • Florile: mici, cu corola albă și patru lobi răsfrânți. Cele patru stamine ies în afară, cu antere albe sau gălbui, de 2,5-3 mm.1, 4
  • Fructul: o pixidă, adică o capsulă care se deschide după coacere printr-un căpăcel. E îngust ovoidă, de 3-4 mm, cu una sau două semințe brune, lucioase, de 2-2,6 mm.1, 2
Spice de pătlagină îngustă pe tulpini lungi, într-o pajiște, sub un cer albastru cu noriSpic copt de pătlagină îngustă, cafeniu-roșcat, în lumina de seară, deasupra unui câmp
Spice de pătlagină îngustă pe pajiște și un spic copt, în lumina de seară.Foto: AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Unde crește pătlagina îngustă

Pătlagina îngustă e originară din Eurasia.4 În China, Flora of China o găsește pe țărmuri, pe pajiști, în locuri mlăștinoase, pe pante pietroase de munte, pe prundișuri, pe nisip, pe marginea drumurilor și pe terenuri părăsite, de la nivelul mării până la 900 m altitudine.1

A ajuns și în America de Nord. În Noua Anglie, de exemplu, e una dintre cele mai ușor de recunoscut buruieni, pentru că apare aproape peste tot în gazoane.4

Pătlagină îngustă sau pătlagină lată?

Dicționarul numește „pătlagină” mai multe plante din genul Plantago: pătlagina lată (Plantago major), pătlagina îngustă și pătlagina-moale (Plantago media).2 Cele două se deosebesc ușor. Pătlagina îngustă are frunze lungi și înguste, iar pătlagina lată are frunze late, ovale.1

Planșă botanică veche cu pătlagină îngustă: rozetă de frunze lungi, rădăcini, două spice pe tulpini lungi și detalii ale florii și fructuluiPlanșă botanică veche cu două plante: pătlagina îngustă, cu frunze lungi și spice scurte, și pătlagina lată, cu frunze late și spice lungi, subțiri
În stânga, pătlagina îngustă într-o planșă din 1777, cu rădăcina și cu florile desenate separat. În dreapta, o planșă din 1895 cu ambele specii: pătlagina îngustă, cu spice scurte, și pătlagina lată, cu spice lungi și subțiri.1William Curtis, Flora Londinensis, vol. 2, planșa 10, 1777; Edward Step, Wayside and Woodland Blossoms, 1895, planșa 22. Domeniu public, Wikimedia Commons
Ce comparămPătlagină îngustăPătlagină lată
Numele latinPlantago lanceolataPlantago major
RădăcinaPivotantă, lungă și groasăNumai rădăcini fibroase, multe
FrunzeleLanceolate, 6-20 × 0,5-4,5 cmLate, ovale până la eliptice, 3-18 × 2-11 cm, uneori mai mari
SpiculOvoid, apoi scurt, 1-5 cmCilindric, lung, 1-20 cm, uneori mai mult
Tulpina florală10-60 cm, cu 5 șanțuri2-18 cm, uneori mai lungă
Capsula3-4 mm, cu 1-2 semințe2-3 mm, cu 12-24 de semințe
Semințele2-2,6 mm0,8-1,2 mm
Înflorește, în ChinaMai-iunieIunie-august
În monografia europeanăDa, frunzaNu

Surse: Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2025 și lista monografiilor.1, 3, 5

Mai există și psyllium, obținut din Plantago ovata sau Plantago afra, tot pătlagini, dar din alte specii. Se folosesc semințele și coaja lor, nu frunza, iar monografiile europene sunt pentru constipație.5 Cel mai sigur semn al pătlaginii înguste: frunzele lungi și înguste și spicul scurt.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește pătlagină îngustă sau, mai scurt, pătlagină. Regional are mai multe nume, dintre care unele aparțin și altor plante.2

LimbaNumele plantei
Românăpătlagină îngustă, pătlagină-îngustă; regional, căruțele, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui, limbariță
Englezăribwort plantain
Spaniolăllantén menor
Italianăpiantaggine
Francezăplantain lancéolé
GermanăSpitzwegerich
Maghiarălándzsás útifű
Polonezăbabka lancetowata
Olandezăsmalle weegbree
Portughezătanchagem menor

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2025, pentru celelalte limbi.2, 3

Unele dintre numele românești au și alt sens. Tabelul de mai jos arată la ce să fii atent.

NumeSe spune și despre
limba-oiipătlagina lată (Plantago major) și pătlagina-moale (Plantago media)
coada-șoriceluluiplantele din genul Achillea
limbariță, limba-bălților, limba-broașteilimbarița (Alisma plantago-aquatica), o plantă de locuri umede, din altă familie
pătlagină, regionalpodbal (Tussilago farfara), o plantă de pe lista plantelor periculoase din Ordinul 244/2005
pătlăgea, pătlăgicăde obicei roșie sau vânătă, nu pătlagină

Surse: dexonline; Ordinul nr. 244/2005.2, 6

Ce parte se folosește

Se folosește frunza, împreună cu tulpina florală, uscate. Farmacopeea Europeană descrie drogul ca frunză și scap, întregi sau fragmentate, uscate.7

  • Cât trebuie să conțină: cel puțin 1,5% compuși orto-difenolici, calculați ca acteozidă, în frunza uscată.7
  • Cum se usucă: imediat după recoltare, ca să nu fermenteze. De obicei se usucă la 40-50 °C, dar uscată la temperatura camerei, frunza păstrează de două ori mai multă aucubină.7
  • Forme recunoscute: frunza mărunțită, pentru ceai și macerat, frunza pulbere, extracte uscate, moi și lichide, făcute cu apă sau cu etanol, și sucul presat din planta proaspătă.3

7 lucruri surprinzătoare despre pătlagina îngustă

  1. Numele latin înseamnă „în formă de vârf de lance”. Frunzele au 6-20 cm lungime, dar numai 0,5-4,5 cm lățime.2, 1
  2. Aproape toate numele ei populare le poartă și alte plante. Limba-oii se spune și pătlaginii late, coada-șoricelului e și o plantă din genul Achillea, iar limbarița și limba-bălților sunt și numele unei plante de locuri umede.2
  3. Fructul se deschide ca o cutiuță cu capac. Dicționarul dă chiar pătlagina ca exemplu pentru fructul numit pixidă. La pătlagina îngustă are 1-2 semințe, la cea lată 12-24.2, 1
  4. Monografia europeană a crescut de la o indicație la trei. Cea din 2011 acoperea doar iritația gurii și a gâtului cu tuse seacă. Revizuirea din 2025 a adăugat tusea asociată răcelii și inflamațiile ușoare ale pielii.8, 3
  5. Frunza n-are polen, dar polenul ei e un alergen des întâlnit. La pacienții testați pentru alergie într-un centru din Germania, sensibilizarea la polenul de pătlagină aproape s-a dublat în 20 de ani, de la 26,6% la 50,5%.9 Agenția scrie că extractele din frunză nu conțin polen și nu se inhalează, deci reacțiile alergice la ele sunt puțin probabile.7
  6. Felul în care o usuci îi schimbă compoziția. Uscată la temperatura camerei, frunza are de două ori mai multă aucubină decât uscată la 40-50 °C.7
  7. În alte părți ale lumii se folosea la lucruri foarte diferite. În nord-vestul Greciei, infuzia de frunze se folosea la crampele de stomac, în Turcia frunzele proaspete se puneau pe abcese, iar în Guatemala, la iritația ochilor și la răni.7 Niciuna dintre aceste folosiri nu e în monografia europeană.3

Știai că?

Pentru gargară și comprese, monografia europeană descrie un macerat la rece: 1,4 g de frunză mărunțită la 150 ml de apă rece, lăsată 1-2 ore, amestecând des. Maceratul se folosește imediat după preparare.3, 7

Ce conține frunza de pătlagină îngustă

Frunza conține în principal iridoizi, mucilag și compuși fenolici.7

Ce conțineCât, în frunza uscatăDe reținut
Iridoizi (aucubină, catalpol)Circa 2-3%Aucubina 1-3%, catalpolul până la 1%; în frunzele tinere iridoizii urcă până la 9%, în cele bătrâne rămân doar urme
Mucilag2-6,5%Cantitatea variază
Compuși orto-difenolici (acteozidă)Cel puțin 1,5%Cerință a Farmacopeei Europene
FlavonoidePrezenteApigenină și luteolină
Alte substanțePrezenteTaninuri, acizi fenolici, cumarina esculetină, loliolidă, ulei volatil și urme de saponină

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2025, după Wichtl (2004), Wichtl și Blaschek (2016), Long și colab. (1995) și Blaschek și colab. (2021).7

Cifrele descriu frunza uscată, nu cana de ceai sau un produs anume.

Ce spun studiile

Agenția Europeană a Medicamentului scrie că studii clinice controlate cu preparate din pătlagină îngustă nu au fost făcute. Din acest motiv, o utilizare bine stabilită nu poate fi acceptată, iar recunoașterea se bazează numai pe folosirea îndelungată.7

Niciunstudiu clinic controlat cu preparate din pătlagină îngustă, în raportul Agenției din 2025
593de pacienți în studiul clinic principal din raport, fără grup de comparație
40de adolescenți în studiul cu apă de gură, cu placebo, din 2015
50,5%dintre pacienții testați pentru alergie într-un centru din Germania, în 2008-2017, erau sensibilizați la polenul de pătlagină

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2025; Ferrazzano și colab., 2015; Forkel și colab., 2020.7, 10, 9

Tusea și gâtul iritat

Studiul principal din raportul Agenției a urmărit 593 de pacienți, în medie de 42 de ani, cu boli respiratorii acute, mai ales infecții respiratorii, bronșită acută și tuse iritativă după infecții. Ei au luat în medie 10 zile un sirop cu extract lichid de pătlagină îngustă, în jur de 30 ml pe zi. După 3-14 zile, intensitatea și frecvența tusei scăzuseră cu 67% și, respectiv, 66%, după scorurile date de pacienți și de medici.7 Studiul n-a avut grup de comparație, așa că nu arată dacă tusea ar fi trecut oricum. Agenția spune că, din cauza modului în care a fost făcut, rezultatul nu are relevanță clinică, dar susține folosirea în tusea asociată răcelii.7

O sinteză din 1999 a găsit un raport pozitiv între beneficii și riscuri pentru tusea iritativă cronică moderată, inclusiv la copii, dar a notat că există puține date clinice.11 O sinteză din 2025 a unui grup de lucru al societății italiene de alergologie și imunologie pediatrică a trecut în revistă produsele naturale pentru tusea copiilor, printre ele și cele cu pătlagină îngustă, și a concluzionat că dovezile sunt puține și de calitate slabă.12

Gura și dinții

Într-un studiu din Napoli, 44 de adolescenți de 12-18 ani au fost împărțiți în două grupuri: unul s-a clătit 7 zile cu o infuzie de frunze și flori de pătlagină îngustă, celălalt cu un placebo. La cei 40 care au terminat studiul, streptococii din salivă au scăzut semnificativ în grupul cu pătlagină față de placebo, iar lactobacilii au scăzut doar puțin, fără semnificație statistică.10 Studiul a măsurat bacteriile din salivă, nu apariția cariilor.

Pielea și rănile

În eprubetă și pe animale, extractele din frunză au arătat efecte antiinflamatoare, de calmare a spasmelor și de vindecare a rănilor, dar datele relevante pentru indicațiile propuse sunt limitate.7 În eprubetă, sucul presat și extractele cu apă au avut efect antibacterian asupra unor bacterii, între ele Staphylococcus aureus și Pseudomonas aeruginosa.7 Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Pătlagina îngustă nu tratează infecțiile și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

În studiul principal, efectele adverse au fost rare și ușoare: la 7 din cei 593 de pacienți, cinci dintre ele fiind diaree. Fără grup de comparație, cauza n-a putut fi stabilită.7 Monografia europeană nu menționează reacții adverse cunoscute.3 Până în octombrie 2020, în baza europeană de farmacovigilență existau 20 de raportări spontane, iar Agenția n-a găsit în ele cazuri bine documentate cu o legătură dovedită.7

  • Alergia: nu o folosesc cei alergici la plantă sau la polenul de pătlagină îngustă.3 Polenul ei e un alergen frecvent: într-un studiu din Porto, la 31% dintre cei 372 de pacienți cu alergie respiratorie sezonieră s-au găsit anticorpi IgE specifici pentru el.13 Frunza nu conține polen, deci reacțiile la ceai sunt puțin probabile, dar contraindicația rămâne.7
  • Copiii: pe gură și pe mucoasa gurii, sub 3 ani nu se recomandă, pentru că la această vârstă un copil trebuie văzut de medic înainte de tratament. Ceaiul nu se recomandă sub 12 ani, din lipsa datelor. Pe piele, maceratul nu se recomandă sub 3 ani.3, 7
  • Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, pentru că siguranța nu a fost stabilită.3
  • Semnele de alarmă: dacă apar dificultăți de respirație, febră sau spută purulentă, e nevoie de medic. Dacă simptomele durează peste o săptămână, tot medicul.3
  • Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni.3 Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.
  • Soarele: în literatură sunt descrise două cazuri de reacție fototoxică la soare, după consumul plantei. Monografia europeană nu menționează acest efect.14, 3
  • Metalele grele: într-un studiu din 2022, în toate produsele tradiționale cu frunză de pătlagină îngustă din farmaciile din Polonia s-a găsit cadmiu, dar în cantități foarte mici, 0,73-20,6 μg/L, iar expunerea zilnică estimată a rămas sub limita de 5 μg pe zi.15
  • Ce nu se știe: nu s-au făcut teste de toxicitate asupra reproducerii, de genotoxicitate și de carcinogenitate. Nici efectul asupra conducerii și mașinilor nu a fost studiat.3

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, frunza de pătlagină îngustă are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Prima versiune, adoptată pe 22 noiembrie 2011, acoperea o singură indicație: iritația gurii și a gâtului cu tuse seacă. Revizuirea adoptată pe 9 iulie 2025, cu 25 de voturi din 26, a înlocuit-o și a adăugat tusea asociată răcelii, inflamațiile ușoare ale pielii și contraindicația la polenul de pătlagină.8, 3, 16 Singurul vot împotrivă, al Irlandei, a vizat folosirea la copiii sub 12 ani pentru gât și piele.16 Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.3

Frunza are monografie și în Farmacopeea Europeană.7 Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru pătlagina îngustă.17

În România, pătlagina (Plantago spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.6

Pătlagina îngustă de-a lungul timpului

Folosirea ei e veche. Raportul Agenției o găsește în sursele istorice, între care Dioscoride, Albertus Magnus, Paracelsus și Matthiolus, și în folosirea populară din Danemarca, Lituania, Norvegia, Polonia și Ungaria.7

Pagină dintr-un manuscris bizantin vechi, cu pătlagină îngustă desenată în culori, cu frunze înguste albastru-verzui și spice închise, și cu text grecesc și arab în jurGravură veche colorată de mână cu pătlagină îngustă, cu frunze lungi cu nervuri și spice, sub un titlu în limba germană
În stânga, arnoglosson, „limba mielului”, în Dioscoride de la Viena, un manuscris din secolul al VI-lea, cu desenul catalogat ca pătlagină îngustă. În dreapta, „Plantago longa, vulgo Lanceolata” în ierbarul lui Mattioli, în traducere germană, din 1563.18, 19Wiener Dioskurides, foaia 29v; Pietro Andrea Mattioli, New Kreüterbuch, 1563, p. 170. Domeniu public, Wikimedia Commons

În manualele de fitoterapie, frunza era descrisă ca drog cu mucilag și ca expectorant ușor, pentru inflamațiile căilor respiratorii superioare, iar pe piele pentru răni, ulcere, inflamații ale pielii și ale mucoaselor și înțepături de insecte.7 În Germania, vechea monografie „Spitzwegerichkraut”, pentru partea aeriană a plantei, a fost înlocuită în farmacopeea germană din 2005 cu cea a frunzei din Farmacopeea Europeană, pentru că materialul folosit era format mai ales din frunze și tulpini florale.7

La noi, dicționarul academic o descrie ca plantă folosită în medicina populară pentru proprietățile ei astringente, contra tusei sau la răni.2

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu pătlagină îngustă

Până aici ai citit despre pătlagina îngustă. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza de pătlagină îngustă, pe baza utilizării tradiționale, ca emolient pentru iritațiile gurii și ale gâtului și tusea seacă asociată, pentru tusea asociată răcelii și pentru inflamațiile ușoare ale pielii.3 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Pătlagină vrac

  • 100% frunze de pătlagină îngustă (Plantago lanceolata), uscate
  • Vrac, 20 g
  • Pe etichetă: 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi
  • Monografia europeană descrie 1,4-2 g de frunză mărunțită la 150-250 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi, la adolescenți și adulți3

6,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu pătlagină îngustă: ceaiul la plic

Aceeași frunză de pătlagină îngustă se găsește la noi și la plic: 20 de plicuri, 20 g în total. Monografia europeană se referă la frunza mărunțită, pentru ceai, și la anumite extracte.3 Pentru amestecurile cu pătlagină nu există o monografie europeană.

Și alte plante pentru gât și pentru tuse

Pentru gâtul iritat și tusea seacă, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru floarea de lumânărică, pentru floarea de nalbă și pentru frunza de nalbă.20, 21, 22 Ceaiul nostru de nalbă e din părțile aeriene, iar monografiile se referă la floare și la frunză.

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Ceai Pătlagină, vrac1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe ziMonografia europeană: 1,4-2 g la 150-250 ml, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani; nu la alergicii la polenul de pătlagină
Ceai Pătlagină, la plic1-2 plicuri la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe ziUn plic are în jur de 1 g (20 g în 20 de plicuri)
Ceai Lumânărică, vrac1 linguriță la 200 ml de apă fierbinte; 2 căni pe ziMonografia europeană: 1,5-2 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi; nu sub 12 ani
Ceai Nalbă, vrac1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 1-2 căni pe ziMonografia pentru floare: 1-2 g la 250 ml, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru pătlagina îngustă, monografia europeană nu recomandă folosirea în sarcină și alăptare, iar dacă simptomele durează peste o săptămână sau apar dificultăți de respirație, febră ori spută purulentă, e nevoie de medic.3

Întrebări frecvente

Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata) este o plantă perenă din familia Plantaginaceae, cu frunze lungi și înguste, toate la bază, și cu spice scurte de flori albe pe tulpini de 10-60 cm. Frunza ei uscată are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului.
Are o rozetă de frunze lanceolate, lungi de 6-20 cm și late de 0,5-4,5 cm, cu 3, 5 sau 7 nervuri arcuite. Din rozetă se ridică tulpini cu 5 șanțuri, cu spice ovoide sau scurt cilindrice, de 1-5 cm, cu flori albe și stamine ieșite în afară. Fructul e o capsulă de 3-4 mm, cu 1-2 semințe.
Pătlagina îngustă are frunze lungi și înguste, rădăcină pivotantă și spice scurte, iar capsula are 1-2 semințe. Pătlagina lată (Plantago major) are frunze late, doar rădăcini fibroase, spice lungi și subțiri, iar capsula are 12-24 de semințe. Dintre cele două, doar frunza pătlaginii înguste are monografie europeană.
Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza, pe baza utilizării tradiționale, pentru iritațiile gurii și ale gâtului cu tuse seacă, pentru tusea asociată răcelii și pentru inflamațiile ușoare ale pielii. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.
Agenția Europeană a Medicamentului scrie că nu au fost făcute studii controlate cu extract din frunză. Un studiu cu 593 de pacienți, fără grup de comparație, a raportat scăderea tusei după 3-14 zile de sirop cu extract, dar Agenția spune că, din cauza modului în care a fost făcut, nu are relevanță clinică. Dacă tusea durează peste o săptămână, mergi la medic.
Monografia europeană descrie, la adolescenți și adulți, 1,4-2 g de frunză mărunțită la 150-250 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi, cu o doză zilnică de 4-6 g. Pentru ceaiurile noastre, urmează modul de folosire de pe etichetă.
Monografia descrie 1,4 g de frunză mărunțită la 150 ml de apă rece, lăsată 1-2 ore, amestecând des, de 3-4 ori pe zi, de la 3 ani în sus. Se folosește imediat după preparare. Pe piele se aplică pe zona afectată, cu un pansament curat.
Monografia nu dă o durată fixă, dar spune că, dacă simptomele durează peste o săptămână, trebuie consultat medicul. Dacă apar dificultăți de respirație, febră sau spută purulentă, mergi la medic.
Nu o folosesc cei alergici la plantă sau la polenul de pătlagină îngustă. Ceaiul nu se recomandă sub 12 ani, iar pe gură și pe mucoasa gurii nu se folosește sub 3 ani. Monografia nu menționează reacții adverse cunoscute sau interacțiuni.
Nu se recomandă, pentru că siguranța în sarcină și alăptare nu a fost stabilită. Pentru fertilitate nu există date.
Polenul ei e un alergen frecvent: într-un studiu din Porto, la 31% dintre cei 372 de pacienți cu alergie respiratorie sezonieră s-au găsit anticorpi specifici pentru el. Frunza nu conține polen, iar Agenția consideră reacțiile la extractele din frunză puțin probabile, dar contraindică produsele la cei alergici la polenul de pătlagină.
E numele latin al drogului vegetal din Farmacopeea Europeană și din monografia Agenției Europene a Medicamentului: frunza de pătlagină îngustă (Plantago lanceolata), împreună cu tulpina florală, uscate.
Regional se mai numește căruțele, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui sau limbariță. În unele graiuri cuvântul apare ca pătlagea sau pătlagine, dar pătlăgea și pătlăgică înseamnă de obicei roșie sau vânătă. Mai multe dintre aceste nume aparțin și altor plante.
În maghiară, pătlagina îngustă se numește lándzsás útifű, în italiană piantaggine, iar în engleză ribwort plantain. În spaniolă i se spune llantén menor, în franceză plantain lancéolé, iar în germană Spitzwegerich.

Referințe

  1. Cui H., Li Z., Wei L., Hoggard R.K. Plantaginaceae, Plantago Linnaeus, Plantago lanceolata Linnaeus și Plantago major Linnaeus, p. 495-501, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 19, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2011, efloras.org.
  2. dexonline.ro, articolele „pătlagină”, „lanceolat”, „pixidă”, „scap”, „limba-oii”, „limbariță”, „coada-șoricelului”, „căruțele”, „pătlăgea” și „pătlăgică”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a, 2010), Dicționarul de sinonime (Seche, 2002), CADE, NODEX, Scriban și Dicționarul dendrofloricol (Preda, 1989).
  3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, Final, Revision 1, EMA/HMPC/887979/2022, adoptată la 9 iulie 2025.
  4. Native Plant Trust. Plantago lanceolata (English plantain), în Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
  5. European Medicines Agency. Herbal medicine, lista plantelor cu monografii europene, generată automat din conținutul de pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
  6. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Plantago lanceolata L., folium, Final, Revision 1, EMA/HMPC/887981/2022, 9 iulie 2025.
  8. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, EMA/HMPC/437858/2010 Corr., adoptată la 22 noiembrie 2011, corectată la 28 ianuarie 2014.
  9. Forkel S., Beutner C., Heetfeld A., Fuchs T., Schön M.P., Geier J., Buhl T. Allergic rhinitis to weed pollen in Germany: dominance by plantain, rising prevalence, and polysensitization rates over 20 years. International Archives of Allergy and Immunology, 2020, 181(2):128-135.
  10. Ferrazzano G.F., Cantile T., Roberto L., Ingenito A., Catania M.R., Roscetto E., Palumbo G., Zarrelli A., Pollio A. Determination of the in vitro and in vivo antimicrobial activity on salivary Streptococci and Lactobacilli and chemical characterisation of the phenolic content of a Plantago lanceolata infusion. BioMed Research International, 2015, 2015:286817.
  11. Wegener T., Kraft K. Plantain (Plantago lanceolata L.): anti-inflammatory action in upper respiratory tract infections (în germană). Wiener Medizinische Wochenschrift, 1999, 149(8-10):211-216.
  12. Ciprandi G. și Nutraceutical and Medical Device Task Force of the Italian Society of Pediatric Allergy, Immunology (SIAIP). Natural antitussive products for children and adolescents: darkness and shadow. Minerva Pediatrica, 2025, publicat online la 13 iunie 2025.
  13. Sousa R., Osório H., Duque L., Ribeiro H., Cruz A., Abreu I. Identification of Plantago lanceolata pollen allergens using an immunoproteomic approach. Journal of Investigational Allergology and Clinical Immunology, 2014, 24(3):177-183.
  14. Ozkol H.U., Akdeniz N., Ozkol H., Bilgili S.G., Calka O. Development of phytophotodermatitis in two cases related to Plantago lanceolata. Cutaneous and Ocular Toxicology, 2012, 31(1):58-60.
  15. Jurowski K., Fołta M., Tatar B., Krośniak M. The level of cadmium impurities in traditional herbal medicinal products with Plantago lanceolata L., folium (ribwort plantain leaves) available in Polish pharmacies: comprehensive toxicological risk assessment including regulatory point of view and ICH Q3D elemental impurities guideline. Biological Trace Element Research, 2022, 200(6):2963-2969.
  16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Opinion of the HMPC on a European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, EMA/HMPC/261836/2025, 9 iulie 2025.
  17. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  18. Wikimedia Commons. Arnoglosson.jpg, foaia 29v din Wiener Dioskurides (secolul al VI-lea), commons.wikimedia.org, consultat în octombrie 2026.
  19. Mattioli P.A., Handsch G.H. (trad.). New Kreüterbuch. Georgen Melantrich von Auentin, 1563, p. 170, Biodiversity Heritage Library, prin Wikimedia Commons, consultat în octombrie 2026.
  20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Verbascum thapsus L., V. densiflorum Bertol. (V. thapsiforme Schrad) and V. phlomoides L., flos, EMA/HMPC/611537/2016, 27 martie 2018.
  21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Malva sylvestris L., flos, EMA/HMPC/749511/2016, 20 noiembrie 2018.
  22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr., folium, EMA/HMPC/749510/2016, 20 noiembrie 2018.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o tuse care durează sau dificultăți de respirație ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi pătlagină îngustă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *