Plante medicinale

Pătlagină lată (Plantago major): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Pătlagină lată: frunze late, verzi, cu nervuri paralele, și un spic subțire cu flori mici, cu stamine purpurii, pe fundal crem

Pătlagina lată (Plantago major) e planta cu frunze late, lipite de pământ într-o rozetă, și cu spice lungi și subțiri, pe care o calci pe potecă, pe gazon sau pe marginea drumului. Frunzele ei se folosesc de secole, mai ales la răni și la tuse, dar studiile pe oameni sunt puține și mici. Agenția Europeană a Medicamentului are monografie doar pentru pătlagina îngustă. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de pătlagina îngustă, ce conține, ce spun studiile și cum se folosesc produsele noastre.

Pe scurt

  • Pătlagina lată e o plantă perenă, din familia Plantaginaceae, cu frunze late, ovate, într-o rozetă, cu 5 sau 7 nervuri care pornesc din același punct, și cu spice subțiri, de 1-20 cm.
  • Se folosesc frunzele, proaspete sau uscate. Ele conțin iridoide (aucubină, până la 1,3% în frunzele uscate), derivați ai acidului cafeic (plantamajozidă), flavonoide și polizaharide.
  • Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru pătlagina lată. Are una, de utilizare tradițională, pentru frunza de pătlagină îngustă (Plantago lanceolata): în iritațiile bucale și faringiene cu tuse uscată, în tusea din răceală și în inflamațiile ușoare ale pielii.
  • Dovezile pentru pătlagina lată sunt slabe. Pe oameni există puține studii, mici, de exemplu unul cu 80 de pacienți cu bronșită acută, cu sirop, și două cu preparate de uz extern pe ulcere ale pielii. O sinteză a studiilor pe animale nu a găsit dovezi clare pentru răni.
  • Nu o confunda cu pătlagina îngustă, care are frunze lungi și spic scurt, și nici cu pătlagina de apă (Alisma plantago-aquatica), o plantă din alt gen.
Denumire
Pătlagină lată, pătlagină mare; în engleză, greater plantain
Plantago major L., familia Plantaginaceae
Părți folosite
Frunzele, proaspete sau uscate
Conține
Aucubină, 0-1,3% în frunzele uscate, plantamajozidă, flavonoide, polizaharide și vitamina C
Recunoaștere
Fără monografie europeană pentru pătlagina lată; monografie de utilizare tradițională pentru pătlagina îngustă, revizuită în 2025
Atenție la
Alergia la pătlagină sau la polenul ei; sarcina și alăptarea, din lipsă de date

Ce este pătlagina lată

Pătlagina lată e o plantă perenă din familia Plantaginaceae, cu multe rădăcini subțiri și cu frunze așezate într-o rozetă, la baza plantei.1 Din mijlocul rozetei se ridică tulpini fără frunze, care poartă la capăt spice lungi și subțiri, cu flori mici, verzui-brune.1, 2 Crește pe pajiști, pe terenuri călcate sau lucrate de om, pe gazon și chiar în crăpăturile parcărilor.3

În dicționarele românești, cuvântul „pătlagină” numește mai multe specii: pătlagina lată (Plantago major), cea îngustă (Plantago lanceolata) și Plantago media, numită în dicționare și pătlagină-moale.4 Pentru uz tradițional se folosesc frunzele.2, 5 Dintre toate pătlaginile, doar cea îngustă are monografie europeană pentru frunză.6

Din magazinul Hypericum: Tinctura de Patlagina și Sirop patlagina 250ml.

Cum arată pătlagina lată

Pătlagina lată se recunoaște după frunzele late, ovate sau eliptice, care pornesc direct de la baza plantei, într-o rozetă, și după spicele lungi și subțiri de flori. Nervurile frunzei sunt paralele și pornesc din același punct, la baza ei.1, 3

Rozetă de pătlagină lată crescută într-o crăpătură dintre dale, cu frunze late, ovate, și un spic micPătlagină lată cu mai multe spice lungi și subțiri, ridicate deasupra unei rozete de frunze late, pe o potecă bătătorită
Rozeta de frunze late stă lipită de pământ, iar spicele subțiri se ridică deasupra ei. Planta crește și în crăpăturile pavajului.1, 3Foto: AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Cum o recunoști

  • Frunzele: toate pornesc de la baza plantei, pe codițe de 1-10 cm, uneori mai lungi. Limbul e larg ovat sau larg eliptic, lung de 3-18 cm și lat de 2-11 cm, cu 5 sau 7 nervuri, uneori 3. Marginea e întreagă sau cu dinți rari. Frunzele au peri fini sau sunt aproape fără peri.1
  • Spicele: înguste, cilindrice, lungi de 1-20 cm, de obicei întrerupte la bază, pe tulpini fără frunze de 2-18 cm, uneori mai înalte.1
  • Florile: mici, fără codiță, cu corola albicioasă și cu patru stamine ieșite în afară. Anterele sunt purpurii sau albe.1, 3
  • Fructul: o capsulă de 2-3 mm, care se deschide ca un căpăcel în jurul mijlocului. Are de obicei 12-24 de semințe galben-brune, de 0,8-1,2 mm.1
  • Rădăcina: multe rădăcini subțiri, ca niște fire.1
  • Înălțimea: variază mult după locul în care crește. Go Botany dă 5-25 cm pentru plantă.3, 2
Frunză de pătlagină lată văzută de sus, ovată, cu nervuri paralele care pornesc din același punct, pe fundal albAceeași frunză de pătlagină lată văzută pe dos, cu nervuri groase, paralele, care pleacă din codiță
Aceeași frunză, pe față și pe dos. Nervurile paralele pornesc din același punct, la baza frunzei, și se văd mai bine pe dos.1, 3Foto: Vatadoshu, CC0, Wikimedia Commons

Unde crește pătlagina lată

Pătlagina lată vine din Europa și din Asia, iar oamenii au dus-o apoi în aproape toate părțile lumii.1, 2 În Flora Chinei, crește în pajiști, în locuri umede și pe terenuri părăsite, de la nivelul mării până la 2.800 m altitudine, și înflorește din iunie până în august.1

În nord-estul SUA e una dintre cele mai frecvente buruieni de gazon, după păpădie, și crește chiar și în crăpăturile parcărilor.3 La noi, dicționarele o descriu ca plantă care crește pe câmp, mai ales în locuri umede.4

Pătlagină lată sau îngustă?

Când cauți „pătlagină”, găsești mai multe plante. Cele două mai des confundate sunt pătlagina lată și pătlagina îngustă (Plantago lanceolata), pe care se bazează monografia europeană. Se deosebesc mai ales după frunze și după spic.1, 7

Spic lung și subțire de pătlagină lată, verde, cu primele stamine purpurii ieșite la bază, între frunze late și trifoiDouă spice scurte și groase de pătlagină îngustă, cu stamine albe în jurul fiecărui spic, în iarbă
În stânga, spicul lung și subțire al pătlaginii late, cu primele stamine purpurii. În dreapta, spicele scurte și dese ale pătlaginii înguste, cu stamine albe, lungi.1Foto: AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons
Ce comparămPătlagina latăPătlagina îngustă
Numele latinPlantago majorPlantago lanceolata
FrunzeleLate, ovate sau eliptice, 3-18 × 2-11 cm, cu 5 sau 7 nervuriÎnguste, lanceolate, 6-20 × 0,5-4,5 cm, de obicei cu 5 nervuri
SpiculSubțire, cilindric, 1-20 cm, adesea întrerupt la bazăOvoid la început, apoi scurt cilindric, 1-5 cm, des
StamineleAntere purpurii sau albe, miciAntere albe sau gălbui, de 2,5-3 mm
RădăcinaMulte rădăcini subțiriRădăcină pivotantă, lungă și groasă
Capsula2-3 mm, cu 12-24 de semințe3-4 mm, cu 1 sau 2 semințe
Monografie europeanăNuDa, pentru frunză

Surse: Flora of China, volumul 19; Agenția Europeană a Medicamentului, lista monografiilor.1, 6

Planșă veche, colorată, cu pătlagină lată: rozetă de frunze late cu nervuri paralele, mai multe spice lungi și rădăcini fibroase, plus o floare desenată separatPlanșă veche, colorată, cu pătlagină îngustă: frunze lungi, lanceolate, cu nervuri paralele, două spice scurte pe tulpini lungi și rădăcini, plus o floare desenată separat
Cele două specii în Flora Danica: pătlagina lată, cu frunze late și spice lungi, și pătlagina îngustă, cu frunze lungi și spice scurte, pe tulpini înalte.1Flora Danica, fasc. 8, 1769, tab. 461 și 437. Domeniu public, Wikimedia Commons

Plantago media, numită în dicționare pătlagină-moale, are frunze eliptice, cu peri albi și 7 sau 9 nervuri, iar spicul, cilindric, de 3-8 cm, are stamine liliachii.1, 4 Doar frunza de pătlagină îngustă are monografie europeană.6

Numele „limba-oii” nu te ajută: Scriban îl dă pentru pătlagina lată, pentru cea îngustă și pentru altele.4 Nici denumirea „Plantaginis folium”, de pe unele etichete, nu spune specia. În Farmacopeea elvețiană, de exemplu, aceasta e frunza de pătlagină îngustă.8

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, pătlagina lată are multe nume, mai ales regionale. Dicționarele notează, printre altele, „iarba-bubei”, „limba-boului”, „limba-oii”, „mama-ploaiei”, „minciună”, „pindanică” și „plăcințica-vacii”. Lista completă e în tabelul de mai jos.4 Cuvântul „pătlagină” are și multe variante regionale, de la „patlagină” la „plătagină” și „plotagină”.4 În lucrările despre plantele din medicina populară românească din trecut, planta apare ca „pătlagină mare”.9

În multe limbi, numele spun că e „mare” sau „cu frunză lată”: Breitwegerich în germană, broadleaf plantain și greater plantain în engleză, piantaggine maggiore în italiană.10 Pe unele site-uri apare și numele „Plantago officinalis”, dar baza de date GBIF nu îl are ca nume acceptat. Cea mai apropiată potrivire e Plantago officinarum Crantz, tratat acolo ca sinonim al lui Plantago major.10

LimbaNumele plantei
Românăpătlagină lată, pătlagină mare; regional, iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, mama-ploaiei, minciună, pindanică, plăcințica-vacii
Englezăgreater plantain, broadleaf plantain, common plantain
GermanăBreitwegerich, Großer Wegerich
Francezăplantain majeur, grand plantain
Spaniolăllantén, llantén común
Italianăpiantaggine maggiore
Portughezătanchagem-maior
Olandezăgrote weegbree
Danezăglat vejbred
Suedeză și norvegianăgroblad, adică „frunze care vindecă”
Alte plante numite „pătlagină”pătlagina de apă este limbarnița (Alisma plantago-aquatica); regional, cuvântul se folosește și pentru podbal (Tussilago farfara)

Surse: dexonline și Petran și colab., 2020, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Samuelsen, 2000, pentru înțelesul lui „groblad”.4, 9, 10, 2

Ce parte se folosește

Se folosesc frunzele, proaspete sau uscate.2, 5

  • Frunzele proaspete: frunzele tinere se mănâncă ca legumă verde, în salate, în supe, în omlete, în piureuri și în chiftele.5 Planta a fost folosită ca aliment mai ales primăvara, înainte de recolta legumelor obișnuite.2
  • Frunzele uscate: se folosesc și în loc de ceai.5 Farmacopeea rusă trece frunza de pătlagină lată între plantele cu efect expectorant, cu un decoct din 10 g de frunze la 200 ml de apă, câte 65-100 ml, de 3-4 ori pe zi.5 Este o doză rusă, nu o recomandare a Uniunii Europene.
  • Frunza din monografia europeană: monografia și Farmacopeea Europeană descriu frunza de pătlagină îngustă, nu pe cea de pătlagină lată.7
  • Semințele: au un înveliș care se umflă în apă și formează mucilagiu vâscos.2 Semințele de psyllium vin de la alte specii: Plantago ovata (ispaghula), Plantago afra și Plantago indica.6

7 lucruri surprinzătoare despre pătlagina lată

  1. Numele latin vine de la „talpă”. Plantago vine din latinescul planta, care înseamnă talpa piciorului.2
  2. Indienii i-au spus „urma omului alb”. Planta apărea oriunde ajungeau europenii.2
  3. Semințele călătoresc pe tălpi și pe blană. O singură plantă poate face până la 20.000 de semințe. În vreme umedă, polizaharidele din învelișul semințelor se umflă, iar semințele se lipesc de animale și de oameni și sunt duse mai departe.2
  4. E în nordul Europei de aproape 4.000 de ani. Analizele de polen arată că a ajuns în țările nordice odată cu primele câmpuri cultivate, în epoca de piatră.2
  5. Shakespeare o pune la o tibie ruptă. În „Romeo și Julieta”, Romeo spune: „Your plantain leaf is excellent for that”, adică frunza de pătlagină e „excelentă” pentru o tibie ruptă.2
  6. În Scandinavia i se spune „frunze care vindecă”. Numele suedez și norvegian, groblad, are acest înțeles.2
  7. Rezistă atât de bine, încât e studiată pentru curățarea solurilor. Cercetătorii au folosit-o ca plantă de fitoremediere, adică una care ajută la curățarea solurilor poluate, pentru că suportă bine stresul.11

Știai că?

În dicționarele românești, „pătlagina de apă” nu e o pătlagină, ci limbarnița (Alisma plantago-aquatica). Iar „limba-oii” e numele mai multor pătlagini, nu al uneia anume.4

Ce conține frunza de pătlagină lată

Frunza conține iridoide, derivați ai acidului cafeic, flavonoide, polizaharide și vitamine.2, 12 Cifrele de mai jos vin din studii pe frunze proaspete sau uscate, nu din ceai sau dintr-un produs anume.

Ce conțineCâtDe reținut
Aucubină (iridoid)0-1,3% în frunzele uscateCel mai mult, în iunie; pătlagina îngustă are mai multă
Plantamajozidă și acteozidăFără cifre în sursăDupă un studiu, plantamajozida e derivatul principal al acidului cafeic, iar acteozida (verbascozida) apare în cantități mici; alt studiu a găsit cantități egale
FlavonoidePrezenteBaicaleină, hispidulină, plantaginină, derivați de luteolină
PolizaharidePrezentePectine și xilani; în semințe, mucilagiu
Vitamina C25 mg la 100 g de frunze tinerePlus 31 mg de acid dehidroascorbic
Carotenoide8,5 mg la 100 g de frunze tinereÎntr-un alt studiu, 6 mg de β-caroten (provitamina A) la 100 g de frunze vechi, culese primăvara devreme
Acid oxalic67 ± 36 mg la 100 gCantitate mică

Sursa: Samuelsen, 2000, după studiile citate acolo.2

În plantă au fost găsiți și doi alcaloizi, indicaina și plantagonina.2 O trecere în revistă din 2017 enumeră flavonoide, alcaloizi, terpenoide, derivați ai acizilor fenolici, glicozide iridoide, acizi grași, polizaharide și vitamine.12

Ce spun studiile

Pătlagina lată a fost studiată mai ales în laborator și pe animale.2, 13 Studiile pe oameni, citate mai jos, sunt puține, mici și scurte.

80de pacienți cu bronșită acută, în studiul din 2024 cu sirop de pătlagină lată
130de pacienți cu ulcer de presiune de stadiul 1, într-un studiu triplu-orb
94de pacienți cu ulcer al piciorului diabetic sau de presiune, în studiul cu gel de 10%
4studii pe animale au îndeplinit criteriile sintezei din 2021, toate cu risc mare de părtinire

Surse: Naderi și colab., 2024; Ghiasian și colab., 2021; Ghanadian și colab., 2024; Cardoso și colab., 2021.14, 15, 16, 17

Tusea și bronșita

Un studiu dublu-orb din 2024 a urmărit 80 de adulți, de 20-75 de ani, cu tuse și bronșită acută, cu scor de cel puțin 5 pe Bronchitis Severity Scale. Ei au primit, la întâmplare, sirop de Plantago major sau placebo, câte 30 ml pe zi, timp de 10 zile. După 10 zile, scorul de severitate era mai mic la grupul cu sirop decât la placebo (P = 0,001). Frecvența tusei, producția de spută și durerea în piept au fost și ele mai mici (P = 0,001, 0,005 și 0,008). Niciun grup nu a avut efecte adverse semnificative.14

Este un singur studiu, într-un singur spital, iar rezultatul e pentru siropul din studiu, nu pentru orice produs cu pătlagină. Autorii îi descriu efectul ca paliativ, adică de ameliorare a simptomelor.14 Un studiu bulgar din 1982, pe 25 de pacienți cu bronșită cronică, a raportat un efect rapid asupra simptomelor și a semnelor obiective la 80% dintre ei, după 25-30 de zile de tratament. Rezumatul lui nu menționează un grup de control.18 O trecere în revistă din 2025 a notat că studiile clinice pe oameni despre efectele pătlaginii late asupra plămânilor sunt puține.13

Rănile și ulcerele pielii

Folosirea la răni e veche, dar dovezile sunt slabe. O sinteză sistematică din 2021, a studiilor pe animale, a găsit doar 4 studii care îndeplineau criteriile. Ele au arătat o contracție mai bună a rănilor la concentrații de 10%, 20% și 50%, față de grupurile de control, dar toate aveau risc mare de părtinire și lipsă de rigoare. Autorii au conchis că nu au găsit dovezi că pătlagina lată ajută la vindecarea rănilor la animale.17

Pe oameni există studii mici, cu preparate de uz extern. Într-un studiu randomizat, triplu-orb, pe 130 de pacienți cu ulcer de presiune de stadiul 1, un preparat cu pătlagină a dus, în 14 zile, la o diferență semnificativă între grupuri în rezolvarea leziunii și nu a avut efecte adverse. Preparatul a fost standardizat după cantitatea de quercetină.15

Într-un studiu deschis, fără orbire, 94 de pacienți cu ulcer al piciorului diabetic sau de presiune au terminat două săptămâni de tratament. Dintre ei, 50 au primit, o dată pe zi, un gel de 10% cu extract de frunze, alături de pansament și de îngrijirea obișnuită a rănii, iar 44 au primit un pansament adecvat și îngrijirea obișnuită. În medie, rana s-a micșorat cu 64,90% după o săptămână și cu 86,85% după două, față de 33,11% și 52,87% la grupul de control. Vindecarea completă a fost la 32 din 50 de pacienți (64%), față de 9 din 44 (20,45%).16

Rezultatele sunt pentru preparate de uz extern pregătite pentru studii, nu pentru frunze strivite puse acasă pe răni. Rănile adânci, murdare sau care nu se vindecă se arată la medic.

În laborator

În eprubetă și pe animale, extractele de pătlagină lată au arătat activitate antiinflamatoare, calmantă a durerii, antioxidantă, antibiotică slabă și imunomodulatoare, plus un efect antiulcerogen la animale. Majoritatea testelor au folosit extracte brute, fără să se verifice care substanță are efectul.2 Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Pătlagina lată nu tratează tusea, rănile sau alte boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Studiile pe oameni de mai sus nu au raportat efecte adverse semnificative, nici pentru sirop, nici pentru preparatul pentru ulcerul de presiune. Ele sunt însă puține și durează 10-14 zile.14, 15 Pentru pătlagina lată nu există o monografie europeană cu avertismente. Mai jos sunt precauțiile din monografia pentru pătlagina îngustă, din același gen, și datele care există pentru pătlagina lată.

  • Alergia: monografia pentru pătlagina îngustă are o singură contraindicație, hipersensibilitatea la plantă sau la polenul ei.7 Cine e alergic la polenul de pătlagină ar trebui să evite, din prudență, și preparatele din frunze.
  • Sarcina și alăptarea: pentru pătlagina îngustă, siguranța nu a fost stabilită, iar monografia nu recomandă folosirea.7 Pentru pătlagina lată nu am găsit date.
  • Copiii: monografia pentru pătlagina îngustă nu recomandă folosirea orală sub 3 ani, pentru că e nevoie de sfat medical, iar ceaiul, sub 12 ani, din lipsă de date.7 Pentru pătlagina lată nu există recomandări europene pe vârstă.
  • Medicamentele: monografia pentru pătlagina îngustă nu raportează interacțiuni.7 Pentru pătlagina lată nu am găsit studii despre interacțiuni. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.
  • Semnele de alarmă: dacă apar greutăți la respirație, febră sau spută cu puroi în timpul folosirii, e nevoie de medic.7
  • Alcoolul din tincturi: extractele cu alcool nu sunt potrivite pentru cine nu are voie să consume alcool. Monografia europeană cere o mențiune despre etanol pe etichetă, pentru extractele cu alcool.7
  • Unde se culege: pătlagina lată rezistă la stres și e studiată ca plantă care curăță solurile poluate.11 Din precauție, nu se culege de lângă drumuri, de pe terenuri tratate cu pesticide sau de pe gazonul îngrijit cu produse chimice. Cine culege singur trebuie să fie sigur de specie: raportul Agenției Europene din 2011, despre frunza de pătlagină îngustă, notează că ea poate fi confundată cu frunze de pătlagină lată, de Plantago media sau de Digitalis lanata.8 Într-o analiză din Polonia, toate produsele cu frunză de pătlagină îngustă din farmacii conțineau cadmiu, dar în cantități foarte mici, sub limita zilnică permisă.19
  • Datele de siguranță sunt incomplete: la animale, toxicitatea după administrare orală a fost mică, dar în teste de laborator rezultatele privind efectele asupra materialului genetic au fost contradictorii.2

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, pătlagina lată nu are monografie a Agenției Europene a Medicamentului. Lista monografiilor cuprinde frunza de pătlagină îngustă, semințele de psyllium (Plantago afra și Plantago indica) și învelișul și semințele de ispaghula (Plantago ovata), dar nu și Plantago major.6

Pentru frunza de pătlagină îngustă, monografia are trei indicații de utilizare tradițională: ca demulcent în iritațiile bucale sau faringiene și în tusea uscată asociată, pentru ameliorarea tusei din răceală și în inflamațiile ușoare ale pielii. Ea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Pentru ceai, doza la adolescenți, adulți și vârstnici este de 1,4-2 g de frunze mărunțite la 150-250 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi, adică 4-6 g pe zi. Monografia a fost revizuită în iulie 2025.7 Aceste date nu se aplică pătlaginii late.

Frunza de pătlagină îngustă are monografie și în Farmacopeea Europeană.7 Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru pătlagină.20

În România, genul Plantago e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.21

Pătlagina lată de-a lungul timpului

Folosirea pătlaginii la răni e veche. Medicul grec Dioscoride a descris-o în secolul I, în De materia medica, iar frunzele se prescriau la mușcături de câine. O saga nordică, Vølsunga, arată că și vikingii o foloseau la răni. În secolele XII-XIII, autorul islamic Ibn El Beithar a descris-o, după medicina greacă, iar danezul Henrik Harpestreng († 1244) scria că pătlagina vindecă tot ce e rupt și că, amestecată cu miere, se punea pe răni.2

Pe vremea lui Shakespeare se folosea des. În 1648, danezul Simon Paulli o descria ca pe un remediu foarte eficient pentru răni: nervurile se scoteau din frunze, iar frunzele se puneau pe răni dimineața și seara.2

La noi, dicționarele înfățișează pătlagina ca plantă a rănilor. Dicționarul limbii române literare contemporane spune că frunzele ei se folosesc în medicina populară la vindecarea rănilor și citează o frază de Delavrancea: „Untul de sunătoare nu e așa de bun pentru bube… ca pătlagina”.4 Într-o trecere în revistă a surselor românești din 1860-1970 despre bolile copiilor, frunzele de pătlagină mare apar la tuse și tuse convulsivă, la lipsa sau scăderea urinei, la viermii intestinali și la lovituri.9 Sunt consemnări de folosire tradițională, nu dovezi, iar unele privesc boli serioase, care se văd la medic.

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu pătlagină

Până aici ai citit despre pătlagina lată. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru pătlagina lată și nu a fost autorizată nicio mențiune de sănătate pentru pătlagină.6, 20 Suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Ceaiurile noastre de pătlagină sunt din pătlagină îngustă, nu din pătlagină lată: le găsești la fișa pătlaginii înguste.

Tinctură de Pătlagină

  • Frunze de pătlagină lată (Plantago major), alcool etilic din cereale și apă
  • Tinctură cu alcool, 38% vol.
  • Pe etichetă: 10-15 picături de 3 ori pe zi, dizolvate în apă sau în ceai
  • Pentru pătlagina lată nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană

17,13 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Și un sirop de pătlagină

Siropul de pătlagină are o singură plantă: un extract apos, de minimum 50%, din frunze de pătlagină, cu zahăr invertit enzimatic, vitamina C, acid malic și un conservant, benzoatul de sodiu, la flacon de 250 ml.

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Tinctură de Pătlagină10-15 picături de 3 ori pe zi, dizolvate în apă sau în ceaiConține alcool, 38% vol. Pe pagina produsului scrie că nu se dă copiilor sub 12 ani
Sirop de pătlagină, 250 mlDoza depinde de vârstă și e trecută pe etichetă; se agită înainte de folosireConține zahăr invertit enzimatic; copiilor mici li se dă numai după ce întrebi medicul

Modul de folosire este cel de pe etichetele și paginile produselor. Pentru pătlagina lată nu există o doză europeană. Monografia europeană pentru pătlagina îngustă nu recomandă folosirea orală sub 3 ani. Dacă apar greutăți la respirație, febră sau spută cu puroi, e nevoie de medic.7

Întrebări frecvente

Pătlagina lată (Plantago major) este o plantă perenă din familia Plantaginaceae, cu frunze late, ovate, într-o rozetă, și cu spice lungi și subțiri de flori mici. Crește pe pajiști, pe terenuri călcate sau lucrate de om și pe gazon, iar frunzele ei se folosesc de secole în medicina populară.
Pătlagina lată are frunze late, ovate sau eliptice, de 3-18 cm lungime, cu 5 sau 7 nervuri care pornesc din același punct, strânse într-o rozetă lipită de pământ. Din rozetă se ridică tulpini fără frunze, cu spice subțiri de 1-20 cm, cu flori mici, verzui-albicioase.
Pătlagina lată (Plantago major) are frunze late, ovate, cu 5 sau 7 nervuri, și spic subțire, de 1-20 cm. Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata) are frunze lungi și înguste, de 6-20 cm, și spic scurt, des, de 1-5 cm, cu stamine albe. Doar pătlagina îngustă are monografie europeană pentru frunză.
Nu. Agenția Europeană a Medicamentului are monografie de utilizare tradițională pentru frunza de pătlagină îngustă (Plantago lanceolata), revizuită în iulie 2025, și monografii pentru semințele de psyllium și de ispaghula. Pentru Plantago major nu are.
Tradițional, frunzele se folosesc la răni și la tuse. Studiile pe oameni sunt puține și mici, de exemplu unul cu 80 de pacienți cu bronșită acută, cu sirop, și două cu preparate de uz extern pe ulcere ale pielii. Pătlagina lată nu tratează boli.
Într-un studiu din 2024, cu 80 de pacienți cu bronșită acută, un sirop de Plantago major, 30 ml pe zi timp de 10 zile, a dus la scoruri de severitate mai mici decât placebo. Este un singur studiu, mic. Dacă tusea durează sau apar febră, greutăți la respirație ori spută cu puroi, e nevoie de medic.
Folosirea la răni e tradițională, dar dovezile sunt slabe. O sinteză a studiilor pe animale din 2021 nu a găsit dovezi clare, iar studiile pe oameni au folosit geluri cu extract standardizat, nu frunze strivite. Rănile adânci, murdare sau care nu se vindecă se arată la medic.
Pentru pătlagina lată nu există o doză europeană. Farmacopeea rusă descrie un decoct din 10 g de frunze la 200 ml de apă, câte 65-100 ml de 3-4 ori pe zi. Pentru pătlagina îngustă, monografia europeană descrie 1,4-2 g de frunze mărunțite la 150-250 ml de apă clocotită, de 2-3 ori pe zi, la adolescenți, adulți și vârstnici.
Aucubină (0-1,3% în frunzele uscate), plantamajozidă, flavonoide, polizaharide, vitamina C (25 mg la 100 g de frunze tinere) și carotenoide.
Nu o folosesc cei alergici la pătlagină sau la polenul ei. Pentru pătlagina îngustă, monografia europeană nu recomandă folosirea în sarcină și alăptare, din lipsă de date, și nici orală sub 3 ani, iar ceaiul, sub 12 ani. Pentru pătlagina lată nu există date mai bune.
Frunzele tinere se mănâncă. Se pun în salate, supe, omlete, piureuri și chiftele, iar frunzele uscate se folosesc în loc de ceai. Frunzele tinere au 25 mg de vitamina C la 100 g. Se culeg din locuri curate, nu de lângă drumuri.
Dicționarele românești notează iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, mama-ploaiei, minciună, pindanică și plăcințica-vacii. „Limba-oii” se spune și altor pătlagini.
În engleză, pătlagina lată se numește greater plantain sau broadleaf plantain, în spaniolă llantén, în italiană piantaggine maggiore, în germană Breitwegerich, iar în franceză grand plantain.
Nu apare ca nume botanic acceptat în baza de date GBIF. Cea mai apropiată potrivire este Plantago officinarum Crantz, tratat acolo ca sinonim al lui Plantago major.

Referințe

  1. Cui H., Li Z., Wei L., Hoggard R.K. Plantago Linnaeus: P. major, P. lanceolata și P. media, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 19, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2011, efloras.org.
  2. Samuelsen A.B. The traditional uses, chemical constituents and biological activities of Plantago major L. A review. Journal of Ethnopharmacology, 2000, 71(1-2):1-21.
  3. Native Plant Trust. Plantago major (common plantain), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
  4. dexonline.ro, articolele „pătlagină”, „pindanică”, „limba-oii”, „iarba-bubei”, „limba-boului”, „plăcințica-vacii”, „iarbă-de-cale” și „iarbă-mare”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), DLRLC, Scriban și Dicționarul de sinonime, consultate în octombrie 2026.
  5. Shikov A.N., Tsitsilin A.N., Pozharitskaya O.N., Makarov V.G., Heinrich M. Traditional and current food use of wild plants listed in the Russian Pharmacopoeia. Frontiers in Pharmacology, 2017, 8:841.
  6. European Medicines Agency. Herbal medicines: Plantaginis lanceolatae folium, Psyllii semen, Plantaginis ovatae seminis tegumentum și Plantaginis ovatae semen, lista monografiilor pe plante, ema.europa.eu, generată la 23 septembrie 2026.
  7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, Final, Revision 1, EMA/HMPC/887979/2022, adoptată pe 9 iulie 2025.
  8. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Plantago lanceolata L., folium, Final, EMA/HMPC/437859/2010, 22 noiembrie 2011.
  9. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
  10. GBIF Secretariat. Plantago major L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune și potrivire de nume, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
  11. Aioub A.A.A., Zuo Y., Li Y. și colab. Transcriptome analysis of Plantago major as a phytoremediator to identify some genes related to cypermethrin detoxification. Environmental Science and Pollution Research, 2021, 28(5):5101-5115.
  12. Adom M.B., Taher M., Mutalabisin M.F. și colab. Chemical constituents and medical benefits of Plantago major. Biomedicine & Pharmacotherapy, 2017, 96:348-360.
  13. Boskabadi S.J., Farzameh F., Mohammadnejad K., Boskabady M.H. The therapeutic effects of Plantago major and its main constituents on respiratory diseases: a narrative review. Naunyn-Schmiedeberg’s Archives of Pharmacology, 2025, 398(12):16693-16711.
  14. Naderi A., Mozaffarpur S.A., Shirafkan H., Bayani M., Memariani Z. Effect of Plantago major on cough severity in acute bronchitis: a double-blind randomized clinical trial. Caspian Journal of Internal Medicine, 2024, 15(4):651-658.
  15. Ghiasian M., Niroomandi Z., Dastan D., Poorolajal J., Zare F., Ataei S. Clinical and phytochemical studies of Plantago major in pressure ulcer treatment: a randomized controlled trial. Complementary Therapies in Clinical Practice, 2021, 43:101325.
  16. Ghanadian M., Soltani R., Homayouni A., Khorvash F., Jouabadi S.M., Abdollahzadeh M. The effect of Plantago major hydroalcoholic extract on the healing of diabetic foot and pressure ulcers: a randomized open-label controlled clinical trial. The International Journal of Lower Extremity Wounds, 2024, 23(3):475-481.
  17. Cardoso F.C.I., Breder J.C., Apolinário P.P. și colab. The effect of Plantago major on wound healing in preclinical studies: a systematic review. Wound Management & Prevention, 2021, 67(1):27-34.
  18. Matev M., Angelova I., Koichev A., Leseva M., Stefanov G. Clinical trial of a Plantago major preparation in the treatment of chronic bronchitis (în bulgară). Vutreshni Bolesti, 1982, 21(2):133-137.
  19. Jurowski K., Fołta M., Tatar B., Krośniak M. The level of cadmium impurities in traditional herbal medicinal products with Plantago lanceolata L., folium (ribwort plantain leaves) available in Polish pharmacies: comprehensive toxicological risk assessment including regulatory point of view and ICH Q3D elemental impurities guideline. Biological Trace Element Research, 2022, 200(6):2963-2969.
  20. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  21. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o rană care nu se vindecă, o tuse care durează sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi pătlagină.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *