Stresul: simptome, când mergi la medic și ce spun studiile despre cum îl poți reduce

Stresul este reacția firească a corpului la o presiune sau la o amenințare, reală sau doar așteptată. În doze mici ne mobilizează, dar când ține săptămâni sau luni poate strica somnul, concentrarea și, în timp, sănătatea. De aceea mulți caută o soluție rapidă: o cură, o pastilă, un ceai. Cercetările și ghidurile spun lucruri mai puțin spectaculoase și mai utile: somn suficient, mișcare, respirație lentă, sprijinul celor din jur și, la nevoie, ajutor psihologic. Mai jos găsești ce este stresul, cum îl recunoști, când e nevoie de medic și ce arată studiile, inclusiv despre plantele și suplimentele pe care Uniunea Europeană le recunoaște pentru stresul ușor.

Ce este stresul

Stresul este reacția corpului la o provocare sau la o cerință. Organizația Mondială a Sănătății îl descrie ca pe o stare de îngrijorare sau de tensiune mentală, provocată de o situație dificilă, și ca pe un răspuns natural, care ne îndeamnă să facem față provocărilor.¹ Oricine îl trăiește într-o măsură sau alta, iar felul în care răspundem la el contează mult pentru starea noastră de bine.¹

Dicționarele românești îl definesc în două feluri: ca stare de încordare neuropsihică și ca ansamblu de reacții prin care organismul se apără de un factor agresor.² Medicii deosebesc stresul acut de cel cronic:³

• Stresul acut este de scurtă durată și trece repede: frâna apăsată brusc, o ceartă, o experiență nouă sau captivantă. Ajută la gestionarea situațiilor periculoase și îl trăiește oricine.
• Stresul cronic ține săptămâni sau luni: probleme de bani, o relație grea, necazuri la serviciu, o boală serioasă. Te poți obișnui atât de mult cu el, încât nu mai observi că e o problemă.

Stresul nu este în sine o boală. Un pic de stres este util, iar pentru mulți oameni el scade în timp, când situația se îmbunătățește sau când învață să facă față. Prea mult stres poate provoca însă probleme fizice și psihice și poate cauza sau agrava boli precum anxietatea și depresia.¹

Ce provoacă stresul

Cauzele diferă de la om la om. Printre ele se numără:⁴

• munca: presiunea de la serviciu, șomajul, pensionarea;
• familia: probleme de cuplu, divorțul, îngrijirea unei persoane dragi;
• banii: facturi neașteptate, împrumuturi;
• sănătatea: boala, accidentarea, pierderea cuiva drag.

Pot stresa și evenimentele frumoase, precum cumpărarea unei case, nașterea unui copil sau organizarea unei nunți. Stresul e adesea legat de senzația că pierzi controlul asupra unei situații, dar uneori nu există o cauză evidentă.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre stres

1. Conceptul de stres a pornit de la o scrisoare scurtă și de la șobolani. În 1936, Hans Selye a publicat în revista Nature o scrisoare scurtă despre experimentele lui pe șobolani. A descris „sindromul general de adaptare”, numit mai târziu răspuns la stres: glande suprarenale mărite, timus și ganglioni limfatici micșorați, eroziuni și ulcere ale stomacului.⁵ În limba română, cuvântul „stres” e și mai nou: Micul dicționar academic îl atestă din 1971, ca împrumut din engleză.²
2. Cortizolul crește cel mai mult când nu controlezi situația și ești judecat de alții. Într-o sinteză a 208 studii de laborator, cele mai ample modificări ale cortizolului și cele mai lungi perioade de revenire au apărut la sarcinile care aveau ambele elemente: nu le puteai controla și puteai fi judecat de alții.⁶
3. Cei mai stresați s-au infectat mai des, într-un experiment cu viruși. Într-un studiu din 1991, 394 de voluntari sănătoși au primit picături nazale cu unul dintre cinci virusuri respiratorii. Cu cât stresul psihologic raportat era mai ridicat, cu atât infecția apărea mai des: de la aproximativ 74% la aproximativ 90% dintre voluntari, iar răceala clinică de la aproximativ 27% la 47%.⁷
4. Rănile s-au vindecat mai greu la persoane stresate cronic. Într-un studiu mic, 13 femei care îngrijeau o rudă cu boala Alzheimer și 13 femei din grupul de control au primit câte o rană mică, făcută prin biopsie. La îngrijitoare, vindecarea a durat în medie 48,7 zile, față de 39,3 zile.⁸
5. Somnul prost crește anxietatea din ziua următoare. Un studiu publicat în Nature Human Behaviour a arătat că și scăderile modeste de somn de la o noapte la alta prevăd creșteri ale anxietății în ziua următoare.⁹
6. Între 20 și 30 de minute în natură par cele mai eficiente. Într-un studiu cu 36 de orășeni, urmăriți 8 săptămâni, cortizolul din salivă a scăzut după o ieșire în natură cu 21,3% pe oră, peste scăderea zilnică obișnuită de 11,7% pe oră. Raportat la timpul petrecut, efectul a fost cel mai puternic între 20 și 30 de minute.¹⁰
7. Oboseala nervoasă a avut mai multe nume. Neurastenia, termen vechi pe care dicționarele îl definesc drept formă de nevroză cu dureri de cap, insomnie, oboseală, anxietate și palpitații, este considerată predecesoarea istorică a burnout-ului, termen lansat în 1974 de psihoterapeutul Herbert Freudenberger.^{11, 12}

Cum se manifestă stresul

Stresul poate da simptome foarte diferite, iar uneori nu e ușor să-ți dai seama că el e cauza. Ele apar în corp, în gânduri și în comportament:^{3, 4}

Nu pune orice simptom pe seama stresului. Aceleași semne pot avea alte cauze, iar unele cer medicul de urgență. Le găsești mai jos, la „Când mergi la medic”.

Ce se întâmplă în corp

Când simți o presiune sau o amenințare, corpul eliberează hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul.⁴ Ei fac creierul mai alert, încordează mușchii și accelerează pulsul.³ Pe termen scurt, reacția e utilă: te ajută să te concentrezi și să acționezi.

Când stresul ține săptămâni sau luni, corpul rămâne în alertă, deși nu există niciun pericol. În timp, asta te expune la probleme de sănătate: hipertensiune, boli de inimă, diabet, obezitate, depresie sau anxietate, probleme de piele precum acneea sau eczema și tulburări ale ciclului menstrual. Dacă ai deja o boală, stresul cronic o poate agrava.³

Stresul de durată și sănătatea

Stresul de scurtă durată trece. Cel care ține luni sau ani lasă urme măsurabile, dar cifrele trebuie citite cu grijă.

Surse: analizele lui Kivimäki și colab., din 2012 și din 2015.^{14, 15}

Prima analiză a măsurat stresul la locul de muncă cu chestionare validate și a urmărit participanții în medie 7,5 ani. Riscul de boală coronariană a fost cu 23% mai ridicat la cei cu stres la serviciu (raport de risc 1,23; interval de încredere 95%: 1,10-1,37). Autorii notează că prevenirea stresului la locul de muncă ar reduce numărul cazurilor, dar mult mai puțin decât combaterea factorilor clasici de risc, precum fumatul.¹⁴

Orele multe de muncă contează și ele. Într-o analiză a 25 de studii, cei care lucrau 55 de ore pe săptămână sau mai mult au avut un risc cu 33% mai ridicat de accident vascular cerebral decât cei cu 35-40 de ore (risc relativ 1,33; interval de încredere 95%: 1,11-1,61), iar riscul a crescut treptat cu numărul de ore. Pentru boala coronariană, asocierea a fost mai slabă (1,13).¹⁵ OMS și Organizația Internațională a Muncii estimează că în 2016, 488 de milioane de oameni, adică 8,9% din populația lumii, lucrau 55 de ore sau mai mult pe săptămână, iar 745.194 de decese prin boală ischemică de inimă și accident vascular cerebral au fost atribuite acestei expuneri.¹⁶ Sunt studii de observație: arată o asociere, nu dovedesc singure o cauză.

Stres, anxietate, burnout sau depresie?

Cele patru se confundă des. Diferă prin durată, prin context și prin cât îți încurcă viața.

Surse: NIMH, NHS și OMS.^{13, 17, 18, 19}

Pot apărea împreună: mulți oameni cu depresie au și simptome de anxietate.¹⁹ Dacă simți că nu mai faci față, nu aștepta să treacă de la sine.

Când mergi la medic

Stresul obișnuit nu cere medic. Merită să ceri ajutor dacă:

• nu mai faci față stresului sau ce încerci singur nu ajută;⁴
• simptomele persistă și îți încurcă munca sau viața de acasă;^{1, 3}
• ai senzații de panică, precum amețeală, respirație rapidă sau puls accelerat, ori frici pe care nu le poți controla;³
• ți se întorc în minte amintirile unui eveniment traumatic;³
• schimbarea obiceiurilor de somn nu a ajutat, nu dormi bine de luni de zile sau insomnia îți îngreunează viața de zi cu zi;²⁰
• apar simptome noi sau neobișnuite.³

Poți începe cu medicul de familie, care te poate îndruma spre un psiholog sau spre un psihiatru. Pentru anxietate, cele două tratamente principale sunt psihoterapia și medicamentele, iar mulți oameni beneficiază de o combinație între ele.¹⁷

Când suni la 112

Dacă te gândești să-ți faci rău sau ți-ai făcut deja rău, sună imediat la 112.^{3, 4} Sună la 112 și dacă ai:^{21, 22}

• durere în piept care strânge, care se întinde spre braț, gât sau maxilar, ori lipsă severă de aer;
• o durere de cap care a început brusc și e extrem de puternică;
• o durere de cap împreună cu slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului sau a feței, dificultăți de vorbire, de echilibru sau de memorie, confuzie, febră ridicată sau ceafă rigidă.

Acestea nu se pun pe seama stresului fără un consult.

Ce ajută, după dovezi

Nu există o singură metodă valabilă pentru toți. Paginile OMS, NHS și NIMH despre stres recomandă aceleași lucruri de bază: un program regulat, somn, mișcare, oameni de încredere, mai puțin alcool și cafea și, când nu ajunge, ajutor de specialitate.^{1, 17, 23} Mai jos, ce arată cercetările pentru fiecare.

Somnul

Somnul reface corpul și poate ajuta la anularea efectelor stresului.¹ Adulții au nevoie, în medie, de 7-9 ore pe noapte, iar stresul, anxietatea sau depresia sunt printre cele mai frecvente cauze ale insomniei.²⁰ OMS recomandă:¹

• ore fixe de culcare și de trezire, inclusiv în weekend;
• un dormitor liniștit, întunecat și cu temperatură confortabilă;
• mai puține ecrane înainte de culcare;
• fără mese copioase, cafea sau alcool seara;
• mișcare în timpul zilei, care ajută la adormire.

Dacă schimbarea obiceiurilor nu ajută, dacă nu dormi bine de luni de zile sau dacă insomnia îți îngreunează viața de zi cu zi, discută cu medicul.²⁰ Ghidul european din 2023 recomandă ca prim tratament pentru insomnia cronică terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, aplicată față în față sau digital. Când terapia nu este suficientă, se poate oferi un tratament cu medicamente.²⁴

Mișcarea

Mișcarea zilnică, inclusiv mersul pe jos, poate reduce stresul, spune OMS.¹ NHS precizează că exercițiul nu face stresul să dispară, dar poate reduce din intensitatea emoțiilor și te ajută să abordezi problemele mai calm.²³ O sinteză a 97 de analize sistematice, cu 1.039 de studii și 128.119 de participanți, a arătat că activitatea fizică are efecte medii, față de îngrijirea obișnuită, asupra depresiei (mediana mărimii efectului -0,43), anxietății (-0,42) și distresului psihologic (-0,60). Valorile negative înseamnă mai puține simptome. Beneficiile au crescut odată cu intensitatea. Autorii notează că majoritatea analizelor au avut o calitate metodologică foarte scăzută.²⁵

Respirația și relaxarea

Respirația lentă și controlată este una dintre cele mai simple tehnici. Într-o meta-analiză a 12 studii randomizate, cu 785 de adulți, exercițiile de respirație au fost asociate cu niveluri mai mici de stres decât condițiile de control, cu un efect mic spre mediu (g = -0,35; interval de încredere 95%: -0,55 până la -0,14).²⁶ Pentru exerciții ghidate, OMS a publicat un ghid ilustrat, tradus și în limba română, care cere doar câteva minute pe zi și vine cu exerciții audio.²⁷

Mindfulness și meditația

O analiză a 47 de studii randomizate, cu 3.515 participanți, a găsit dovezi moderate că programele de mindfulness ameliorează anxietatea (mărimea efectului 0,38) și depresia (0,30), ambele după 8 săptămâni, și dovezi slabe pentru stres și distres. Nu a găsit dovezi că ar fi mai bune decât alte tratamente active, precum medicamentele, mișcarea sau alte terapii comportamentale. Autorii concluzionează că programele de meditație pot aduce reduceri mici spre moderate ale mai multor dimensiuni negative ale stresului psihologic.²⁸

Ajutorul psihologic

Când stresul e intens sau ține mult, ajutorul psihologic are dovezi bune. O meta-analiză a 36 de studii experimentale făcute la locul de muncă, cu 55 de intervenții și 2.847 de participanți, a găsit un efect mediu spre puternic al programelor de gestionare a stresului (d = 0,526; interval de încredere 95%: 0,364-0,687). Programele cognitiv-comportamentale au dat constant efecte mai puternice decât celelalte tipuri, iar efectul se micșora dacă li se adăugau alte componente. Rezultatele s-au bazat mai ales pe măsurători psihologice, nu fiziologice.²⁹

NIMH recomandă și să-ți recunoști gândurile negative și neajutorătoare și să le contești.¹⁷ Un medic de familie, un psiholog sau un psihiatru te pot îndruma spre ajutor de specialitate.

Oamenii și natura

Să vorbești cu cineva de încredere ajută: OMS spune că legătura cu ceilalți poate ridica moralul și reduce stresul,¹ iar NHS recomandă o rețea de sprijin formată din colegi, prieteni și familie.²³ Contează și timpul în aer liber: în studiul prezentat mai sus, între 20 și 30 de minute în natură au scăzut cel mai eficient cortizolul din salivă.¹⁰

Ce e bine să limitezi

• Alcoolul, țigările și cafeaua ca remediu. NHS spune că pot da o alinare temporară, dar pe termen lung creează probleme noi,²³ iar NIMH sfătuiește să eviți excesul de cafeină.¹⁷
• Prea multe știri. OMS recomandă să limitezi timpul petrecut cu știrile, dacă ele îți cresc stresul.¹
• Încercarea de a face totul deodată. NHS recomandă ținte mici, pe care le poți atinge.⁴

Câteva lucruri pe care le poți începe azi

• Ține un program zilnic, cu mese, mișcare și timp liber la ore fixe.¹
• Notează într-un jurnal ce te stresează și ce a ajutat.¹⁷
• Concentrează-te pe ce poți controla și acceptă ce nu poți schimba.²³
• Scrie seara trei lucruri care au mers bine.²³

Plante și suplimente: ce recunoaște Uniunea Europeană

Comitetul pentru produse medicamentoase pe bază de plante (HMPC) al Agenției Europene a Medicamentelor a publicat monografii pentru mai multe plante folosite de generații pentru stresul ușor. Pe baza utilizării tradiționale, ele pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic, iar cele mai multe și pentru a ajuta somnul. Monografiile se bazează exclusiv pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice care să dovedească eficacitatea.³⁰ Fiecare spune și cine nu trebuie să le folosească.

Sursa: monografiile HMPC ale fiecărei plante.^{30, 31, 32, 33, 34, 35}

Toate monografiile spun la fel pe câteva puncte. Folosirea sub 12 ani nu a fost stabilită, din lipsă de date. În sarcină și în alăptare nu se recomandă, pentru că siguranța nu a fost stabilită. Valeriana, floarea-pasiunii, roinița, levănțica și hameiul pot afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Dacă simptomele persistă sau se agravează, trebuie consultat un medic sau un alt specialist; pentru floarea-pasiunii, roiniță și hamei, monografiile dau termenul de două săptămâni.^{30, 31, 32, 33, 34, 35}

Ce spun studiile despre plante

Pentru valeriană, o sinteză a 16 studii randomizate, cu 1.093 de pacienți, a arătat că ar putea îmbunătăți calitatea somnului (risc relativ 1,8; interval de încredere 95%: 1,2-2,9, în cele 6 studii care au raportat dacă somnul s-a îmbunătățit sau nu). Majoritatea studiilor aveau probleme metodologice importante, dozele și preparatele diferau mult, iar pentru acest rezultat existau semne de publicare selectivă a studiilor.³⁶ Ghidul european pentru insomnie din 2023 nu recomandă produsele fitoterapeutice pentru tratamentul insomniei.²⁴

Tradiția le-a păstrat în uz, dar dovezile din studiile clinice sunt limitate. Ele nu înlocuiesc somnul bun, mișcarea sau ajutorul de specialitate.

Magneziul

Magneziul are mențiuni de sănătate autorizate în Uniunea Europeană: contribuie la reducerea oboselii și extenuării, la funcționarea normală a sistemului nervos și la funcționarea psihologică normală. Mențiunile se pot folosi doar pentru produse care sunt cel puțin o sursă de magneziu.³⁷ Ele descriu rolul magneziului în organism, nu un efect asupra stresului.

Despre efectul suplimentelor asupra stresului, o sinteză sistematică a 18 studii arată că dovezile existente sugerează un efect benefic asupra anxietății subiective la persoanele vulnerabile la anxietate, dar calitatea lor este slabă, iar niciun studiu nu a folosit o măsură validată a stresului.³⁸ Experții europeni au stabilit pentru magneziul din suplimente o limită de 250 mg pe zi.³⁹

Din magazinul Hypericum

Ceaiuri din plante cu monografie europeană și magneziu

Până aici ai citit despre stres. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile din plante și suplimentele alimentare nu tratează stresul și nu înlocuiesc medicul, somnul bun sau mișcarea. Valeriana, roinița, hameiul și levănțica au monografii europene de utilizare tradițională pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și pentru a ajuta somnul, iar teiul pentru simptomele ușoare de stres psihic. Floarea-pasiunii are și ea monografie, dar nu o avem în magazin.

Ceai de Valeriană, 20 de pliculețe

• Rizomi cu rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis)
• 20 de pliculețe, pentru infuzie
• Pe etichetă: 1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, pe parcursul zilei sau seara, înainte de culcare
• Monografia europeană recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, ceaiul din rădăcină de valeriană pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres psihic și pentru a ajuta somnul, la adolescenți, adulți și vârstnici: 0,3-3 g de plantă în 150 ml de apă clocotită, de până la 3 ori pe zi

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Valeriană, în alte forme

Valeriana mai există la noi ca ceai vrac, în cutie de 40 g, și ca tinctură de 50 ml, cu 38% alcool. Monografia europeană acoperă și tincturile, dar are doze doar pentru cele preparate cu 56-80% alcool. Tinctura noastră are 38% alcool, așa că nu putem aplica dozele din monografie.³⁰

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana vrac

8,56 lei Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura de Valeriana

19,99 lei Prețul inițial a fost: 19,99 lei.13,99 leiPrețul curent este: 13,99 lei.Economisești 6,00 lei

Adaugă în coș

Alte plante cu monografie europeană

Pentru alt gust sau alt moment al zilei: roiniță, hamei, levănțică sau tei. Toate patru au monografii europene de utilizare tradițională.

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita doze

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Levantica vrac

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei doze

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

Magneziu

Dacă medicul sau analizele îți arată că îți lipsește magneziul, există și suplimente. Bisglicinat de Magneziu aduce 126 mg de magneziu la două capsule, adică 34% din valoarea nutrițională de referință, și mai conține 70 mg de acid gamma-aminobutiric (GABA), pentru care nu folosim nicio mențiune de sănătate. Magneziu Complex Ionic aduce 242 mg de magneziu într-o singură capsulă. Nu le lua împreună, pentru că ar depăși limita de 250 mg pe zi pentru magneziul din suplimente.³⁹

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Bisglicinat de Magneziu

57,13 lei Prețul inițial a fost: 57,13 lei.39,99 leiPrețul curent este: 39,99 lei.Economisești 17,14 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Magneziu Complex Ionic

47,13 lei Prețul inițial a fost: 47,13 lei.32,99 leiPrețul curent este: 32,99 lei.Economisești 14,14 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cât și când	De reținut
Ceai de Valeriană	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, lăsate acoperite câteva minute; pe parcursul zilei sau seara, înainte de culcare	Poate afecta capacitatea de a conduce; nu se recomandă în sarcină și alăptare; monografia privește adolescenții și adulții
Tinctură de Valeriană	10-15 picături de 2-3 ori pe zi, ultima doză înainte de culcare	Conține 38% alcool; nu se administrează copiilor sub 12 ani; nu se recomandă în sarcină și alăptare
Ceai de Roiniță	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, 2 căni pe zi; seara, înainte de culcare	Poate afecta capacitatea de a conduce; monografia privește adolescenții de peste 12 ani și adulții
Ceai de Hamei	1 linguriță de plantă la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi	Poate afecta capacitatea de a conduce; monografia privește adolescenții de peste 12 ani și adulții; nu se utilizează în sarcină și alăptare
Ceai de Levănțică	Infuzie în 200 ml de apă clocotită, până la 3 căni pe zi, la nevoie	Poate afecta capacitatea de a conduce; nu se utilizează în sarcină; în alăptare, doar cu acordul unui specialist
Ceai de Tei	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi	Pentru stres, folosirea sub 12 ani nu a fost stabilită, din lipsă de date; nu se recomandă în sarcină și alăptare
Bisglicinat de Magneziu	1 capsulă de 2 ori pe zi, în timpul meselor, timp de 4 săptămâni, apoi 20 de zile pauză	Conține și GABA; nu se recomandă în sarcină și alăptare
Magneziu Complex Ionic	1 capsulă pe zi, seara, timp de 4 săptămâni, apoi 20 de zile pauză	242 mg de magneziu pe capsulă; nu se recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 12 ani

Dozele și modul de preparare sunt cele de pe etichetele produselor. Dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni sau se agravează, mergi la medic. În sarcină, în alăptare și în timpul unui tratament, orice ceai din aceste plante se folosește doar cu acordul medicului.

Înainte să iei un supliment sau un ceai

Nu înlocuiesc tratamentul

Ceaiurile din plante și magneziul nu tratează stresul, anxietatea, depresia sau insomnia. Dacă ai una dintre aceste probleme, discută cu medicul: produsele pot însoți un tratament, dar nu îl înlocuiesc.

Copii, sarcină și alăptare

Monografiile europene spun că folosirea sub 12 ani nu a fost stabilită, din lipsă de date, și că în sarcină și alăptare siguranța nu a fost stabilită. Pe paginile produselor noastre, ceaiurile și capsulele cu magneziu nu se recomandă în sarcină și alăptare.

Conducerea vehiculelor

Valeriana, floarea-pasiunii, roinița, levănțica și hameiul pot afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Cine se simte somnoros nu conduce.

Medicamentele

Dacă urmezi un tratament, mai ales cu anxiolitice, antidepresive, anticonvulsive, diuretice sau anticoncepționale, cere părerea medicului sau a farmacistului înainte. Paginile produselor noastre dau aceeași recomandare.

Magneziul: cât și cu ce

Limita pentru magneziul din suplimente este de 250 mg pe zi.³⁹ O capsulă de Magneziu Complex Ionic are 242 mg, iar două capsule de Bisglicinat de Magneziu au 126 mg. Nu le lua împreună și nu adăuga alt supliment cu magneziu fără acordul medicului. Dacă ai o boală de rinichi sau iei medicamente, întreabă medicul înainte de orice supliment cu magneziu.

Cât timp

Dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni sau se agravează, merită un consult. Monografiile pentru floarea-pasiunii, roiniță și hamei dau acest termen; pentru valeriană, levănțică și tei, ele spun să consulți un medic sau un specialist dacă simptomele persistă.

Întrebări frecvente

Referințe

1. Organizația Mondială a Sănătății. Stress. Întrebări și răspunsuri, 30 martie 2026.
2. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX ’98), Micul dicționar academic (MDA2) și Marele dicționar de neologisme (MDN ’00), articolul „stres”, consultate pe dexonline.ro.
3. MedlinePlus, Biblioteca Națională de Medicină a SUA. Stress and your health. Revizuit la 15 mai 2026.
4. NHS. Stress. Pagină revizuită la 6 martie 2026.
5. Szabo S., Tache Y., Somogyi A. The legacy of Hans Selye and the origins of stress research: a retrospective 75 years after his landmark brief „letter” to the editor of Nature. Stress, 2012, 15(5):472-478.
6. Dickerson S.S., Kemeny M.E. Acute stressors and cortisol responses: a theoretical integration and synthesis of laboratory research. Psychological Bulletin, 2004, 130(3):355-391.
7. Cohen S., Tyrrell D.A., Smith A.P. Psychological stress and susceptibility to the common cold. New England Journal of Medicine, 1991, 325(9):606-612.
8. Kiecolt-Glaser J.K., Marucha P.T., Malarkey W.B., Mercado A.M., Glaser R. Slowing of wound healing by psychological stress. The Lancet, 1995, 346(8984):1194-1196.
9. Ben Simon E., Rossi A., Harvey A.G., Walker M.P. Overanxious and underslept. Nature Human Behaviour, 2020, 4(1):100-110.
10. Hunter M.R., Gillespie B.W., Chen S.Y. Urban nature experiences reduce stress in the context of daily life based on salivary biomarkers. Frontiers in Psychology, 2019, 10:722.
11. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (DEX ’09), articolul „neurastenie”, consultat pe dexonline.ro.
12. Hillert A. Burnout: Historical Background, Concepts, Methodological Problems, Prevention and Different Perspectives on a Striking Phenomenon. Fortschritte der Neurologie · Psychiatrie, 2024, 92(5):194-208. Articol în limba germană, cu rezumat în engleză.
13. Organizația Mondială a Sănătății. Burn-out an „occupational phenomenon”: International Classification of Diseases, 28 mai 2019.
14. Kivimäki M., Nyberg S.T., Batty G.D. și colab. Job strain as a risk factor for coronary heart disease: a collaborative meta-analysis of individual participant data. The Lancet, 2012, 380(9852):1491-1497.
15. Kivimäki M., Jokela M., Nyberg S.T. și colab. Long working hours and risk of coronary heart disease and stroke: a systematic review and meta-analysis of published and unpublished data for 603,838 individuals. The Lancet, 2015, 386(10005):1739-1746.
16. Pega F., Náfrádi B., Momen N.C. și colab. Global, regional, and national burdens of ischemic heart disease and stroke attributable to exposure to long working hours for 194 countries, 2000-2016: a systematic analysis from the WHO/ILO Joint Estimates of the Work-related Burden of Disease and Injury. Environment International, 2021, 154:106595.
17. National Institute of Mental Health. I’m so stressed out! Fact sheet. NIH Publication nr. 20-MH-8125.
18. NHS. Generalised anxiety disorder (GAD). Pagină revizuită la 22 octombrie 2024.
19. NHS. Overview: Depression in adults. Pagină revizuită la 5 iulie 2023.
20. NHS. Insomnia. Pagină revizuită la 19 martie 2024.
21. NHS. Heart attack. Pagină revizuită la 31 martie 2026.
22. NHS. Headaches. Pagină revizuită la 17 aprilie 2024.
23. NHS. 10 stress busters. Pagină revizuită la 26 iunie 2026.
24. Riemann D., Espie C.A., Altena E. și colab. The European Insomnia Guideline: an update on the diagnosis and treatment of insomnia 2023. Journal of Sleep Research, 2023, 32(6):e14035.
25. Singh B., Olds T., Curtis R. și colab. Effectiveness of physical activity interventions for improving depression, anxiety and distress: an overview of systematic reviews. British Journal of Sports Medicine, 2023, 57(18):1203-1209.
26. Fincham G.W., Strauss C., Montero-Marin J., Cavanagh K. Effect of breathwork on stress and mental health: a meta-analysis of randomised-controlled trials. Scientific Reports, 2023, 13(1):432.
27. Organizația Mondială a Sănătății. Cum să faci ceea ce contează în perioade stresante: un ghid ilustrat, versiunea în limba română a ghidului Doing What Matters in Times of Stress: An Illustrated Guide, 19 noiembrie 2020. iris.who.int, handle 10665/336712.
28. Goyal M., Singh S., Sibinga E.M. și colab. Meditation programs for psychological stress and well-being: a systematic review and meta-analysis. JAMA Internal Medicine, 2014, 174(3):357-368.
29. Richardson K.M., Rothstein H.R. Effects of occupational stress management intervention programs: a meta-analysis. Journal of Occupational Health Psychology, 2008, 13(1):69-93.
30. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, EMA/HMPC/150848/2015, Corr. 1, 2 februarie 2016.
31. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Passiflora incarnata L., herba, EMA/HMPC/669740/2013, 25 martie 2014.
32. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, 14 mai 2013.
33. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Lavandula angustifolia Miller, flos, EMA/HMPC/734125/2010, 27 martie 2012.
34. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, EMA/HMPC/682384/2013, 6 mai 2014.
35. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos, EMA/HMPC/337066/2011, 22 mai 2012.
36. Bent S., Padula A., Moore D., Patterson M., Mehling W. Valerian for sleep: a systematic review and meta-analysis. The American Journal of Medicine, 2006, 119(12):1005-1012.
37. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
38. Boyle N.B., Lawton C., Dye L. The effects of magnesium supplementation on subjective anxiety and stress: a systematic review. Nutrients, 2017, 9(5):429.
39. Scientific Committee on Food, EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Tolerable Upper Intake Levels for Vitamins and Minerals. European Food Safety Authority, 2006.
40. NHS. Tension headaches. Pagină revizuită la 1 august 2025.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Stresul prelungit, anxietatea, depresia și insomnia se evaluează și se tratează de medic. Ceaiurile din plante și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată sau tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a folosi orice plantă sau supliment.