Chimen (Carum carvi): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Chimenul (Carum carvi) este planta ale cărei fructe mici, curbate și aromatice se pun în brânzeturi, în pâine și în murături și se beau ca ceai. Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea simptomatică a tulburărilor digestive, cum sunt balonarea și gazele. Mai jos afli cum îl deosebești de chimion și de chimenul negru, ce conține, ce spun studiile, cui nu i se potrivește și ce spune legea.
Pe scurt
- Chimenul este o plantă de obicei bienală, din familia morcovului, înaltă de 15-70 cm, rar până la 150 cm, cu flori mici, albe sau roz, în umbele. Se folosesc fructele, numite obișnuit semințe.
- Agenția Europeană a Medicamentului îl recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru balonare și gaze: ceai din 0,5-2 g de fructe la 150 ml de apă clocotită, de 1-3 ori pe zi, de la 12 ani.
- Uleiul esențial are altă monografie: pe gură doar la adulți, 0,15-0,3 ml pe zi, iar pe abdomen, în preparate de 2%, la orice vârstă.
- Nu se recomandă în bolile de ficat și de bilă, în sarcină și în alăptare, nici celor alergici la plantele din familia morcovului. Dacă simptomele durează peste 2 săptămâni, e nevoie de medic.
- Nu e chimion (cumin) și nu e chimen negru (negrilică). Pentru ceaiul de chimen nu există studii clinice de calitate; studiile favorabile au folosit capsule cu ulei de chimen și ulei de mentă.
Carum carvi L., familia Apiaceae
Ce este chimenul
Chimenul face parte din familia Apiaceae, a morcovului. Tot din ea sunt feniculul, anasonul, țelina, coriandrul și mărarul.1 Genul Carum are circa 20 de specii, răspândite în zona temperată nordică.2
Planta trăiește de obicei doi ani.3 Are o rădăcină pivotantă cilindrică, de până la 25 cm, și o tulpină de obicei unică, de 15-70 cm, rar până la 150 cm.2
Ce numim obișnuit sămânță de chimen este, botanic, un fruct uscat, mai exact o jumătate de fruct, numită mericarp. La plantele din această familie, fructul se desface în două jumătăți, fiecare cu câte o sămânță.4, 3
Agenția Europeană a Medicamentului are două monografii pentru chimen, una pentru fructe și una pentru uleiul esențial, adoptate la 7 iulie 2015.1, 5
Din magazinul Hypericum: Ceai Chimen vrac și Chimen 100g.
Cum arată chimenul
Frunzele sunt de două-trei ori penate, cu segmente foarte fine. Florile sunt mici, albe sau roz pal, strânse în umbele de 2,5-6 cm lățime. După Flora Chinei, chimenul înflorește din mai până în iulie, iar fructele se coc din iulie până în septembrie.2


Cum îl recunoști
- Frunzele: de două-trei ori penate, cu segmente liniare, de 3-5 mm lungime și 1-2 mm lățime. Cele de jos sunt alungite, iar cele de sus se micșorează treptat.2
- Florile: albe sau roz pal, cu cinci petale, în umbele compuse de 2,5-6 cm, cu raze de lungimi foarte diferite.2, 3
- Rădăcina: groasă, pivotantă, cilindrică, de până la 25 cm.2
- Fructul: o jumătate de fruct alungită, de 3-5 mm pe 1-2 mm, cu cinci coaste fine. Dicționarele îl descriu ca lungăreț și încovoiat.2, 6


Unde crește chimenul
Chimenul este răspândit în Asia, în Europa și în regiunea mediteraneană, iar în alte părți a fost adus de om.2 Crește pe pajiști și fânețe, pe marginea drumurilor și în alte locuri lucrate de om.3 În China urcă și în păduri și pajiști de munte, între 1.500 și 4.300 m altitudine.2 Dicționarele românești spun că se găsește sălbatic prin fânețe și pășuni sau cultivat.6
- În America de Nord a scăpat din cultură. A ajuns acolo ca plantă de bucătărie. Potrivit Go Botany, animalele de pășune îl evită, iar pe pășunile prea pășunate poate lua locul vegetației native.3
- Se mănâncă toată planta. Potrivit Go Botany, este comestibilă toată planta, inclusiv rădăcina groasă, asemănătoare pastârnacului, deși semințele se întâlnesc cel mai des.3
- Nu-l culege dacă nu ești sigur. În aceeași familie, pe aceleași tipuri de teren, crește și cucuta (Conium maculatum), atât de otrăvitoare încât o cantitate mică poate ucide un om.7 Ordinul 244/2005 o trece pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman.8
Chimen, chimion și chimen negru
În română, numele de chimen și de chimion au fost date unor plante diferite, iar dicționarele nu se înțeleg între ele. Tabelul arată cum se împart numele și ce reguli au plantele.
| Numele | Ce plantă este | De reținut |
|---|---|---|
| Chimen; regional, chimion-de-câmp, chimion-sălbatic, secărică | Carum carvi | Planta din acest articol, cu două monografii europene |
| Chimion | Cuminum cyminum | Cumin, în engleză; originar din estul Mediteranei; fructul este păros; fără monografie europeană |
| Chimen negru, chimion negru, negrilică, cernușcă | Nigella sativa | Altă familie, cu semințe negre; fără monografie europeană; în Ordinul 244/2005, pe Lista nr. 1 |
| Coriandru; în dicționarele vechi, și chimen | Coriandrum sativum | Tot din familia morcovului; fructul este aproape rotund |
Surse: dexonline, după DEX ’09, Micul dicționar academic, CADE, DLRLC, DLRM, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și Dicționarul de sinonime; GBIF; Go Botany; Agenția Europeană a Medicamentului; Ordinul 244/2005.6, 9, 3, 1, 8
Dicționarele se contrazic. DEX ’09 dă chimionul ca sinonim al chimenului, pe când Micul dicționar academic, DLRLC și DLRM pun chimionul la Cuminum cyminum.6 Cele două cuvinte pornesc din același cuvânt grecesc: chimen vine direct din neogreacă, iar chimion a trecut prin turcă.6 Azi, GBIF dă în română chimen pentru Carum carvi și chimion pentru Cuminum cyminum, iar în engleză, caraway și cumin.9 Pe cele două le deosebește și botanica: la chimion, ovarul și fructul sunt păroși, iar lobii frunzelor au 20-50 mm, față de 5-25 mm la chimen.3


Chimenul negru, numit și negrilică sau cernușcă, este Nigella sativa, o plantă din familia ranunculaceelor, cu flori albe sau albe-albăstrui și cu semințe negre, în capsule.6 Nu face parte din familia chimenului, iar monografiile europene pentru chimen nu o privesc.1


Denumiri populare și nume în alte limbi
Forma din dicționarul ortografic este chimen. Micul dicționar academic mai dă variantele chimin, cimin și chimăn, iar pentru chimion, varianta chimeon.6 Nume regionale ale chimenului sunt chimion-de-câmp, chimion-sălbatic și secărică. Secărică se numește însă și un rachiu din secară.6 În dicționarele vechi, chimen apare și ca nume pentru coriandru.6
| Limba | Chimen (Carum carvi) | Chimion (Cuminum cyminum) |
|---|---|---|
| Engleză | caraway | cumin |
| Germană | Kümmel, Wiesenkümmel | Kreuzkümmel |
| Franceză | carvi, cumin des prés | cumin |
| Italiană | carvi, cumino dei prati | cumino |
| Spaniolă | alcaravea | comino |
| Olandeză | karwij | komijn |
| Poloneză | kminek zwyczajny | kmin rzymski |
| Cehă | kmín kořenný | římský kmín |
| Maghiară | fűszerkömény | római kömény |
| Finlandeză | kumina | roomankumina |
| Suedeză | kummin | spiskummin |
| Daneză | kommen | spidskommen |
Surse: GBIF; Agenția Europeană a Medicamentului, pentru numele fructului de chimen în limbile Uniunii.9, 1
În poloneză, cehă, maghiară și finlandeză, chimionul înseamnă, literal, chimenul roman: kmin rzymski, římský kmín, római kömény, roomankumina. De aceea cine caută chimenul într-o altă limbă poate da ușor peste condimentul greșit.9
Ce parte se folosește
Se folosesc fructele uscate, Carvi fructus, și uleiul esențial obținut din ele, Carvi aetheroleum. Farmacopeea Europeană cere ca fructele să aibă cel puțin 30 ml de ulei esențial la kilogram.4
Uleiul se obține trecând un jet de vapori prin fructele uscate; după răcire, uleiul se separă de apă și poate fi colectat.10 Monografia pentru fructe acceptă fructele întregi sau zdrobite, pentru ceai. Tinctura, capsulele și extractele nu sunt descrise în ea.1 Monografia pentru ulei descrie forme lichide, pentru luat pe gură, și forme semisolide, pentru piele.5
În bucătărie, chimenul este o mirodenie. În dicționarele românești apare la brânză, la cornuri cu sare și la un rachiu dulce, iar în Rusia, la murături de varză și de castraveți, la brânzeturi de casă, la cârnați și la pâine.6, 11 Cantitățile de la gătit nu sunt dozele din monografie, care vorbește doar despre ceai și despre uleiul esențial.1, 5
7 lucruri surprinzătoare despre chimen
- Ce numim sămânță e o jumătate de fruct. Fructul se desface în două jumătăți, iar Farmacopeea Europeană definește fructul de chimen ca mericarpul întreg, uscat.4, 3
- Are o imagine în oglindă în uleiul de mentă. D-carvona din chimen și din mărar are o formă în oglindă, l-carvona, care se află în uleiul de mentă de tip spearmint.4
- Chimen și chimion pornesc din același cuvânt grecesc. Chimen vine direct din neogreacă, chimion a trecut prin turcă, dar rădăcina e aceeași, cuvântul grecesc kyminon.6
- În patru limbi, chimionul se cheamă „chimenul roman”. În poloneză, cehă, maghiară și finlandeză, numele chimionului înseamnă, literal, chimen roman.9
- Rădăcina se mănâncă. Rădăcina groasă, asemănătoare pastârnacului, este comestibilă, potrivit Go Botany, deși semințele sunt partea cel mai des folosită.3
- Cuvântul chimen e în Biblia din 1688. Micul dicționar academic îl atestă acolo prima dată.6
- Un ulei de chimen a oprit complet golirea vezicii biliare. La 12 voluntari sănătoși, 50 mg de ulei de chimen au oprit complet golirea vezicii biliare, la fel ca uleiul de mentă. De aceea monografiile avertizează persoanele cu boli de bilă.4
Știai că?
Chimenul este socotit de tradiție galactogog, adică stimulent al laptelui matern, dar nu există studii clinice valide care să arate asta. Un singur studiu mic și vechi a căutat un efect asupra laptelui și nu a găsit niciunul.12
Ce conține chimenul
Fructele uscate conțin ulei esențial, ulei gras, proteine și glucide, iar în cantități mici acizi fenolici și flavonoide. Cifrele de mai jos vin din raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, care citează ESCOP și Farmacopeea Europeană.4
| Grupa | Cât | Ce știm |
|---|---|---|
| Ulei esențial | 3-7% | Farmacopeea Europeană cere cel puțin 3 ml la 100 g de fructe |
| Carvonă | 50-65% din ulei | Substanța principală a uleiului; forma d-carvonă se află și în mărar |
| Limonen | până la 45% din ulei | Farmacopeea cere 30-45% în uleiul de chimen |
| Ulei gras | 10-18% | Mai ales acid petroselinic (30-43%), linoleic (34-37%), oleic (15-25%) și palmitic (4-5%) |
| Proteine | circa 20% | În fructele uscate |
| Glucide | circa 15% | În fructele uscate |
| Acizi fenolici și flavonoide | cantități mici | Mai ales acid cafeic; urme de quercetină, kaempferol și derivații lor |
Sursa: raportul de evaluare al Agenției Europene a Medicamentului, EMA/HMPC/715093/2013, 7 iulie 2015.4
Cifrele privesc fructele uscate și uleiul lor, nu cana de ceai. Agenția nu a putut calcula cât carvonă ajunge în ceaiul din monografie, dar socotește că este, probabil, mult mai puțin decât în doza maximă de ulei esențial.4 Iar 0,5-2 g de fructe, cât cere monografia pentru o cană, este mult mai puțin decât cei 100 g la care se raportează tabelul.
Ce spun studiile
Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului
Monografiile din 2015 recunosc fructele și uleiul esențial de chimen ca medicamente tradiționale din plante pentru ameliorarea simptomatică a tulburărilor digestive, cum sunt balonarea și gazele, exclusiv pe baza utilizării îndelungate.1, 5 Agenția scrie că eficacitatea este plauzibilă și că există dovezi de folosire fără probleme de siguranță timp de cel puțin 30 de ani, dintre care cel puțin 15 în Uniunea Europeană.13
- Ceai din fructe, de la 12 ani: 0,5-2 g de fructe întregi sau zdrobite la 150 ml de apă clocotită, ca infuzie, de 1-3 ori pe zi.1
- Ulei esențial pe gură, doar la adulți: 0,15-0,3 ml pe zi, împărțiți în 1-3 prize. Sub 18 ani nu se recomandă.5
- Ulei esențial pe piele, la orice vârstă: preparate semisolide de 2%, aplicate o dată pe zi, în strat subțire, pe abdomen.5
- Cât timp: dacă simptomele durează mai mult de 2 săptămâni sau se agravează, e nevoie de medic.1, 5
Monografiile au fost reexaminate de două ori. În 2020, dintre 45 de lucrări noi din PubMed și 248 din Embase, 15 au fost socotite relevante și niciuna nu a cerut schimbarea textului, iar comitetul a hotărât prin consens să nu revizuiască monografiile.14 În noiembrie 2025, la încheierea celei de-a doua revizuiri periodice, comitetul a hotărât că nici acum nu e nevoie de revizuire: dintre lucrările noi, 145 pentru fructe și 153 pentru ulei, niciuna nu a dus la modificarea monografiilor.15, 16
Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2015, 2020 și 2025; Li și colab., 2019.1, 14, 15, 17
Studiile pe oameni
Pentru chimen singur, raportul european spune că nu există studii clinice de calitate suficientă și nici date pentru copii.4 Există doar studii mici, pe voluntari sănătoși, cu uleiul: 50 mg de ulei de chimen au oprit complet golirea vezicii biliare la 12 persoane, fără să schimbe timpul de tranzit de la gură la cec, și au scăzut, în anumite faze, amplitudinea contracțiilor duodenului și ale stomacului la alte 8.4
Studiile clinice favorabile pentru digestia internă au folosit uleiul de chimen împreună cu ulei de mentă, în capsule. Într-un studiu cu 96 de pacienți cu dispepsie funcțională, capsule cu 90 mg ulei de mentă și 50 mg ulei de chimen, luate de două ori pe zi, timp de 28 de zile, au redus intensitatea durerii cu 40%, față de 22% la placebo.18 Într-un alt studiu, cu 114 pacienți, tratați 4 săptămâni, preparatul a fost mai bun decât placebo.19 O meta-analiză din 2019, cu 5 studii și 578 de participanți, a ajuns la aceeași concluzie, dar avertizează că dovezile sunt de calitate scăzută sau foarte scăzută.17
Aceste studii nu arată ce face ceaiul de chimen: au testat capsule cu două uleiuri la oameni cu dispepsie funcțională, nu balonarea de zi cu zi.
Pe piele, un studiu deschis, fără orbire, cu 48 de pacienți cu sindromul intestinului iritabil, a comparat comprese calde cu ulei de chimen cu comprese cu ulei de măsline. Compresa cu chimen a fost mai bună decât cea cu ulei de măsline rece, dar nu și decât cea cu ulei de măsline cald, deci efectul poate veni din căldură.20
În laborator și pe animale
În eprubetă, extractele din fructe au avut efect antispastic pe intestinul subțire de cobai, dar au crescut amplitudinea contracțiilor în zona antrală a stomacului de cobai.4 La șobolani, extractele și uleiul esențial au redus, în modele experimentale, leziunile intestinale din colită și leziunile mucoasei stomacului.4 La femele de șobolan, extractele au avut efecte estrogenice de la doze de 200 mg/kg; raportul nu citează date despre un efect asemănător la oameni, iar monografiile nu recunosc chimenul pentru echilibrul hormonal.4, 1
Rezultatele din laborator și de pe animale nu arată ce face un ceai de chimen la om. Recunoașterea europeană se bazează pe tradiție, nu pe studii clinice.1, 4
Precauții și siguranță
Monografiile europene nu cunosc efecte adverse, iar la evaluarea din 2015 raportările de reacții adverse suspectate nu au ridicat motive de îngrijorare. Raportul spune totuși că testele de genotoxicitate, de carcinogenitate și de toxicitate pentru reproducere nu au fost evaluate complet.1, 4 Precauțiile sunt clare:
- Alergia: nu se folosește în caz de alergie la chimen sau la alte plante din familia morcovului: fenicul, anason, țelină, coriandru și mărar. Pentru fructe, monografia adaugă alergia la pelinariță (Artemisia vulgaris, în engleză mugwort) și la mesteacăn, la care testele la condimentele din familia morcovului ies pozitive mai des. La uleiul esențial, monografia amintește doar plantele din familia morcovului.1, 5, 4, 13, 6
- Ficatul și bila: nu se recomandă în bolile de ficat, în inflamația căilor biliare, în lipsa acidului din stomac, în pietrele la vezica biliară și în alte boli ale bilei. Motivul este golirea oprită a vezicii biliare, văzută la voluntari sănătoși cu ulei de chimen.1, 5, 4
- Copiii: ceaiul nu se recomandă sub 12 ani, iar uleiul esențial pe gură sub 18 ani, fiindcă datele sunt insuficiente. Unele surse mai vechi dau doze și pentru sugari, dar comitetul nu le-a reținut.1, 5, 4 Pe piele, preparatele cu 2% ulei esențial sunt admise la orice vârstă.5
- Supozitoarele: nu sunt descrise în nicio monografie. Dintre cele 40 de raportări de reacții adverse suspectate din baza europeană, până în iunie 2020, 18 priveau folosirea rectală la sugari, iar evaluatorul nu a văzut motive noi de îngrijorare. În revizuirea din 2025 apare un caz grav, al unui nou-născut cu diaree după supozitoare cu chimen.14, 15
- Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar în lipsa datelor folosirea nu se recomandă.1 În laptele femeilor care au băut ceai de fenicul, anason și chimen s-a găsit d-carvonă, una dintre substanțele principale ale chimenului.14
- Pielea: uleiul esențial nu se aplică pe pielea rănită, în jurul ochilor sau pe mucoase.5
- Medicamentele: monografiile nu raportează interacțiuni.1 La șobolani, un extract din fructe a crescut nivelul din sânge al rifampicinei, pirazinamidei și izoniazidei, medicamente pentru tuberculoză; relevanța pentru oameni nu se cunoaște.4 Cine ia tratamente întreabă medicul sau farmacistul.
- Durata: dacă simptomele se agravează sau durează peste 2 săptămâni, e nevoie de medic.1, 5
Ce spune legea
În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, Carum carvi e pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate, precum capsulele. Pe aceeași listă se află și chimionul, Cuminum cyminum. Negrilica, Nigella sativa, figurează în același ordin pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman.8
Uniunea Europeană nu i-a aprobat chimenului nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu îl cuprinde.21 Raportul de evaluare nu a recomandat nici intrarea chimenului în lista europeană a substanțelor vegetale pentru medicamente tradiționale, pentru că lipsesc date despre genotoxicitate.4 Monografiile europene privesc medicamentele tradiționale din plante. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.
Chimenul de-a lungul timpului
Chimenul este una dintre cele mai vechi plante cultivate din Asia, din Africa și din Europa, iar ca plantă medicinală a fost folosit de la Europa de Nord până în regiunea mediteraneană, în Rusia, în Iran, în India, în Indonezia și în America de Nord.4
Manualele europene de fitoterapie descriu fructele și uleiul ca fiind carminative, adică folosite la gaze și balonare. Cea mai veche sursă citată de Agenția Europeană a Medicamentului pentru ceaiul din fructe este din 1938. Ceaiul se vinde în Germania din 1976 și în Polonia dinainte de 1998, iar un unguent cu ulei de chimen, pentru abdomen, în Germania, din 1976.4
În România, sursele etnobotanice din anii 1860-1970 pomenesc semințele de chimen printre remediile pentru copii, pentru crampe, colici, diaree și balonare. Autorii notează că folosirea nu a fost încă studiată clinic la copii.22
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu chimen
Până aici ai citit despre chimen. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Monografia europeană pentru fructe se referă la ceai, iar forma cea mai apropiată de ea este ceaiul nostru din fructe de chimen.1
Ceai Chimen vrac
- Fructe de chimen (Carum carvi), 50 g, fructe uscate vrac
- Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie dintr-o linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte
- În monografia europeană, de la 12 ani: 0,5-2 g de fructe, întregi sau zdrobite, la 150 ml de apă clocotită, ca infuzie, de 1-3 ori pe zi
Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Semințele de chimen pentru bucătărie
Mai avem semințe întregi de chimen, de 100 g, vândute ca produs pentru bucătărie. Monografiile europene descriu ceaiul din fructe și uleiul esențial, nu folosirea în bucătărie.1, 5
Aceeași folosire, alte plante
Pentru balonare și gaze, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii, tot pe baza utilizării tradiționale, și pentru alte plante. Fructele de fenicul și de anason sunt recunoscute pentru tulburările gastro-intestinale ușoare, spastice, inclusiv balonare și gaze.23, 24 Florile de mușețel sunt recunoscute pentru tulburările gastro-intestinale minore, cum sunt balonarea și spasmele ușoare.25 Frunzele de roiniță sunt recunoscute pentru tulburările gastro-intestinale ușoare, inclusiv balonare și gaze.26 Fiecare monografie are propria doză, propria vârstă minimă și propriile contraindicații.
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește, intern | De reținut |
|---|---|---|
| Ceai Chimen vrac | O linguriță de fructe la 200 ml de apă fierbinte | În monografie: 0,5-2 g la 150 ml, de 1-3 ori pe zi, de la 12 ani |
| Chimen 100 g | Condiment, pentru preparate culinare | Monografia descrie ceaiul, nu folosirea în bucătărie |
| Ceai Fenicul vrac | O linguriță de fructe la 250 ml de apă fierbinte; 1-2 căni pe zi | În monografie: 1,5 g la 250 ml, de 3 ori pe zi, la adulți și adolescenți |
| Ceai Anason vrac | 1-2 lingurițe de fructe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi | În monografie: 1-3,5 g la 150 ml, de 3 ori pe zi, de la 12 ani, cel mult două săptămâni |
| Ceai Mușețel vrac | 1-2 lingurițe de flori la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi | În monografie: 1,5-4 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi, la adolescenți și adulți |
| Ceai Roiniță vrac | 1-2 lingurițe de frunze la 200 ml de apă clocotită; 2 căni pe zi | În monografie: 1,5-4,5 g la 150 ml, de 1-3 ori pe zi, de la 12 ani |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pentru uz intern. Dozele din monografii privesc ceaiul preparat ca infuzie.1, 23, 24, 25, 26
Întrebări frecvente
Referințe
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/715092/2013, 7 iulie 2015.
- Pu F., Watson M.F. Carum Linnaeus, inclusiv Carum carvi Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 14, p. 81, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2005, efloras.org.
- Native Plant Trust. Carum carvi L., caraway, în Go Botany, cu cheia din Flora Novae Angliae, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Carum carvi L., fructus and Carum carvi L., aetheroleum, EMA/HMPC/715093/2013, 7 iulie 2015.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Carum carvi L., aetheroleum, EMA/HMPC/715094/2013, 7 iulie 2015.
- dexonline.ro, articolele „chimen”, „chimion”, „secărică”, „negrilică” și „pelinariță”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), CADE, DLRLC, DLRM, NODEX, dicționarele lui Scriban și Șăineanu, Dicționarul de sinonime și DOOM 3.
- Native Plant Trust. Conium maculatum L., poison-hemlock, în Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
- GBIF Secretariat. Carum carvi L., Cuminum cyminum L. și Nigella sativa L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
- European Medicines Agency. Medicament din plante: rezumat destinat publicului. Ulei volatil de chimen (Carum carvi L., aetheroleum), EMA/499012/2015, 20 octombrie 2015, versiunea în limba română.
- Shikov A.N., Tsitsilin A.N., Pozharitskaya O.N., Makarov V.G., Heinrich M. Traditional and current food use of wild plants listed in the Russian Pharmacopoeia. Frontiers in Pharmacology, 2017, 8:841.
- National Institute of Child Health and Human Development. Caraway, în Drugs and Lactation Database (LactMed), Bethesda (MD), 2006, actualizat în 2025.
- European Medicines Agency. Medicament din plante: rezumat destinat publicului. Fruct de chimen (Carum carvi L., fructus), EMA/498568/2015, 20 octombrie 2015, versiunea în limba română.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Carum carvi L., fructus and aetheroleum, EMA/HMPC/351955/2020, 18 noiembrie 2020.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Carum carvi L., fructus, EMA/HMPC/296784/2025, 19 noiembrie 2025.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Carum carvi L., aetheroleum, EMA/HMPC/296779/2025, 19 noiembrie 2025.
- Li J., Lv L., Zhang J. și colab. A combination of peppermint oil and caraway oil for the treatment of functional dyspepsia: a systematic review and meta-analysis. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2019, 7654947.
- May B., Köhler S., Schneider B. Efficacy and tolerability of a fixed combination of peppermint oil and caraway oil in patients suffering from functional dyspepsia. Alimentary Pharmacology and Therapeutics, 2000, 14(12):1671-1677.
- Rich G., Shah A., Koloski N. și colab. A randomized placebo-controlled trial on the effects of Menthacarin, a proprietary peppermint- and caraway-oil-preparation, on symptoms and quality of life in patients with functional dyspepsia. Neurogastroenterology and Motility, 2017, 29(11).
- Lauche R., Janzen A., Lüdtke R. și colab. Efficacy of caraway oil poultices in treating irritable bowel syndrome: a randomized controlled cross-over trial. Digestion, 2015, 92(1):22-31.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. vulgare, fructus, revizia 1, EMA/HMPC/372841/2016, 31 ianuarie 2024, și European Union herbal monograph on Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Mill.) Batt. et Trab., fructus, revizia 1, EMEA/HMPC/372839/2016, 31 ianuarie 2024.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Pimpinella anisum L., fructus, EMA/HMPC/321184/2012, 12 noiembrie 2013.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, 7 iulie 2015.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, 14 mai 2013.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Recunoașterea europeană a chimenului se bazează pe utilizarea tradițională. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, iar pentru orice problemă digestivă care durează mai mult de 2 săptămâni este nevoie de medic.
