Despre produsele Hypericum

Statine naturale: există? Orezul roșu fermentat, fitosterolii și ce spun studiile despre colesterol

Orez roșu fermentat cu drojdia Monascus purpureus, boabe roșii-închis

Statinele naturale nu sunt un grup de plante. Cea mai cunoscută „statină naturală” este monacolina K, cea mai abundentă monacolină din orezul roșu fermentat, care, în forma ei de lactonă, este aceeași moleculă cu lovastatina, un medicament pentru colesterol.1, 2 Celelalte „alternative naturale”, precum fitosterolii sau fibrele din ovăz și din psyllium, nu sunt statine, iar în meta-analize au scăzut LDL mai puțin. Mai jos găsești ce este colesterolul și când e prea mare, cât ajută statinele, ce arată studiile despre orezul roșu fermentat și despre celelalte ingrediente, ce spune legea europeană și ce poți schimba din alimentație.

Pe scurt

  • Colesterolul mare nu dă simptome și se descoperă din analize. Ținta pentru LDL depinde de riscul cardiovascular: sub 3,0 mmol/L (116 mg/dL) la risc scăzut și sub 1,4 mmol/L (55 mg/dL) la risc foarte mare.3, 4
  • Statinele au dovezi solide, din studii mari. La fiecare 1,0 mmol/L de LDL scăzut, evenimentele vasculare majore au fost cu 22% mai rare.5
  • Cea mai cunoscută „statină naturală” este monacolina K din orezul roșu fermentat, aceeași moleculă cu lovastatina. EFSA nu a putut stabili un aport fără risc, iar statele membre au votat în mai 2026 un proiect de interzicere totală a ei în alimente.6, 7
  • Fitosterolii, beta-glucanii din ovăz și psyllium au scăzut LDL cu 6-12%, cu 0,25 mmol/L și, respectiv, cu 0,33 mmol/L în meta-analize. Pentru fitosteroli lipsesc studiile care să urmărească infarctele.8, 9, 10, 11
  • Nu opri și nu înlocui o statină pe cont propriu. Pentru mulți oameni, primul pas este alimentația potrivită și mai multă mișcare.12, 3
Ce este
O substanță grasă din sânge și din toate celulele; prea mult LDL se depune în artere
Cum se află
Prin analiză de sânge: colesterol total, HDL, non-HDL și LDL
Pe cine afectează
Mai ales după 50 de ani, la bărbați și după menopauză; poate fi ereditar
Cum se tratează
Alimentație și mișcare; statine sau alte medicamente când riscul este mare
Atenție la
Durerea de strângere în piept sau lipsa de aer cer ajutor de urgență, nu un supliment

Ce este colesterolul și când e prea mare

Colesterolul este o substanță grasă, ca o ceară, care se găsește în toate celulele corpului. Ficatul îl produce, iar o parte vine din alimente, precum carnea și lactatele. Corpul are nevoie de puțin colesterol ca să funcționeze: ajută, între altele, la fabricarea vitaminei D și a unor hormoni.13, 12

În sânge, colesterolul circulă legat de proteine, în particule numite lipoproteine. LDL, numit „colesterolul rău”, se depune în pereții arterelor și, împreună cu alte substanțe, formează plăci; boala se numește ateroscleroză. HDL, „colesterolul bun”, duce colesterolul din corp înapoi la ficat, de unde este eliminat.13

Când plăcile se formează în arterele inimii, vorbim despre boală coronariană: arterele se îngustează, iar inima primește mai puțin oxigen. Poate apărea angina, adică durerea în piept, iar dacă fluxul de sânge se oprește complet, infarctul.13

Ce înseamnă „prea mult”? Serviciul de sănătate britanic dă, pentru adulții sănătoși, ca orientare: colesterol total sub 5 mmol/L, colesterol non-HDL sub 4 mmol/L și HDL peste 1,0 mmol/L la bărbați, respectiv peste 1,2 mmol/L la femei. Ținta pentru fiecare om depinde însă de vârstă, de bolile pe care le are și de riscul de boli cardiovasculare.3

Ghidul european din 2019 pornește de la risc, nu de la o cifră unică. Cu cât riscul este mai mare, cu atât ținta pentru LDL este mai joasă:4

Riscul cardiovascularȚinta pentru LDL
Foarte mareSub 1,4 mmol/L (55 mg/dL) și o scădere de cel puțin 50% față de valoarea de la care ai pornit
MareSub 1,8 mmol/L (70 mg/dL) și o scădere de cel puțin 50% față de valoarea de la care ai pornit
ModeratSub 2,6 mmol/L (100 mg/dL)
ScăzutSub 3,0 mmol/L (116 mg/dL)

Încadrarea într-o categorie o face medicul, după vârstă, tensiune, bolile pe care le ai și valorile din analize.3

7 lucruri surprinzătoare despre colesterol

  1. Monacolina K, „statina” din orezul roșu, a fost descrisă în 1979. Cercetătorul japonez Akira Endo a descris atunci monacolina K, produsă de o specie din genul Monascus, ciuperca folosită la fermentarea orezului roșu.14 Astăzi, EFSA consideră că monacolina K, în forma de lactonă, este identică cu lovastatina,1 prima statină aprobată ca medicament.15
  2. Creierul are aproape un sfert din colesterolul corpului și pare să-l fabrice singur. Sistemul nervos central reprezintă 2,1% din greutatea corpului, dar conține 23% din colesterolul din tot organismul. Nu există dovezi că ar primi colesterol din sânge: cel necesar creșterii pare să provină exclusiv din sinteză locală.16
  3. Același „orez roșu”, de aproximativ 100 de ori mai multă substanță activă. Într-o analiză de laborator publicată în 2010, făcută pe 12 produse cu orez roșu fermentat, toate etichetate „600 mg pe capsulă”, monacolina K a variat între 0,10 și 10,09 mg pe capsulă. Patru produse aveau niveluri crescute de citrinină, o micotoxină toxică pentru rinichi la animale.17
  4. O dietă a scăzut LDL aproape cât lovastatina, într-o lună. În studiul canadian cu 46 de adulți cu colesterol mare, o dietă cu steroli vegetali, proteină de soia, fibre vâscoase și migdale a scăzut LDL cu 28,6%, față de 30,9% cu lovastatină 20 mg pe zi și 8,0% cu dieta de control. Diferența dintre dietă și lovastatină nu a fost semnificativă. Studiul a fost mic și a durat o lună.18
  5. Din 15 raportări de dureri musculare la cei care iau statine, doar una se datorează medicamentului. Analiza a 19 studii cu placebo, cu 123.940 de participanți, a găsit dureri sau slăbiciune musculară la 27,1% dintre cei cu statină și la 26,6% dintre cei cu placebo. Excesul a apărut în primul an, cu 11 cazuri la 1.000 de persoane pe an, iar după primul an nu a mai fost semnificativ.19
  6. O formă ereditară de colesterol mare apare la un om din 313. Hipercolesterolemia familială a fost găsită la 0,32% din populația generală, într-o meta-analiză pe peste 10 milioane de oameni, dar la 6,7% dintre cei cu boală ischemică a inimii apărută devreme, adică 1 din 15.20
  7. O mențiune de sănătate autorizată cere o doză pe care legea a interzis-o. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 permite mențiunea despre monacolina K și colesterol doar pentru produsele care dau 10 mg pe zi.21 Din 2022, porția zilnică trebuie să dea mai puțin de 3 mg de monacoline.2 Cele două cifre nu pot fi respectate în același produs.

Știai că?

Coenzima Q10 a fost testată pentru durerile musculare provocate de statine. O meta-analiză a 6 studii randomizate, cu 302 pacienți care luau statine, nu a găsit un efect semnificativ nici asupra durerii musculare, nici asupra creatinkinazei din sânge. Autorii cer studii mai mari.22

Cauze, analize și semnale de alarmă

Colesterolul mare nu dă, de obicei, simptome. Îl poți afla doar dintr-o analiză de sânge.3

Ce poate ridica LDL-ul:13, 3

  • grăsimile saturate și colesterolul din alimente;
  • greutatea mare, care tinde să ridice LDL, să scadă HDL și să crească colesterolul total;
  • lipsa de mișcare, care poate duce la îngrășare, iar aceasta ridică LDL;
  • fumatul, care scade HDL, iar cu mai puțin HDL este mai greu de scos LDL din artere;
  • alcoolul;
  • vârsta și sexul: riscul crește după 50 de ani, la bărbați și după menopauză;
  • ereditatea: colesterolul mare poate fi ereditar;
  • unele boli și medicamente, precum diabetul, boala cronică de rinichi, steroizii, unele medicamente pentru tensiune și unele medicamente pentru HIV.

Hipercolesterolemia familială

Este forma ereditară de colesterol mare. Într-o meta-analiză pe peste 10 milioane de oameni, a apărut la 0,32% din populația generală, adică 1 din 313. Frecvența a fost de 10 ori mai mare la cei cu boală ischemică a inimii, de 20 de ori mai mare la cei cu boală ischemică apărută devreme și de 23 de ori mai mare la cei cu LDL de 190 mg/dL sau peste.20 Un colesterol foarte mare, mai ales dacă în familie au apărut infarcte la vârste mici, cere medicul.

Cum afli: analiza de sânge

Analiza măsoară colesterolul total, HDL-ul și non-HDL-ul (diferența dintre colesterolul total și HDL), iar laboratorul poate da și LDL-ul.3, 13 Nu contează mult dacă ai mâncat înainte de recoltare sau nu.3 Cât de des o repeți depinde de vârstă, de factorii de risc și de istoricul familial.13

Un medic al armatei SUA testează nivelul colesterolului unei paciente vârstnice, la o zi dedicată pensionarilor
Testarea colesterolului la o acțiune de sănătate pentru pensionari.Foto: Marny Malin, Armata SUA, domeniu public, Wikimedia Commons

Semnalele care cer medicul

Colesterolul mare în sine nu dă semne, dar ateroscleroza poate da: durere de strângere în piept, care se poate întinde spre braț, gât sau maxilar, lipsa de aer, greață, transpirații sau o senzație de indigestie. Aceste semne cer un apel la 112, nu un supliment.23

Artera coronară cu ateroscleroză, la microscop: perete îngroșat, lumen îngustat și calcificări în partea dreaptă sus
Artera coronară cu ateroscleroză, la microscop: peretele s-a îngroșat, iar în partea de sus se văd calcificări.Foto: Mikael Häggström, CC0, Wikimedia Commons

Cum se tratează: statinele și celelalte medicamente

Pentru mulți oameni, primul pas este schimbarea alimentației și mai multă mișcare. Medicamentele se adaugă dacă nivelul nu a scăzut după aceste schimbări sau dacă riscul de infarct ori de accident vascular cerebral este mare.3

Statinele

Statinele sunt cele mai folosite medicamente pentru colesterolul mare. Ele scad cantitatea de colesterol pe care o produce corpul, se iau o dată pe zi, sub formă de tabletă, și de obicei pe termen lung.3, 12 Principalele sunt atorvastatina, fluvastatina, pravastatina, rosuvastatina și simvastatina.12

Pot primi statine cei cu risc mai mare de boli cardiovasculare, dacă schimbările din stilul de viață nu au ajutat sau nu vor ajuta singure, și cei care au deja o boală cardiovasculară. Nu se iau în caz de boală severă de ficat, în sarcină sau când încerci să rămâi însărcinată, nici de femeile fertile care nu folosesc contracepție.12

Cât ajută, cu cifre

În studiul 4S, 4.444 de pacienți cu boală coronariană au primit simvastatină sau placebo. Pe o urmărire mediană de 5,4 ani, au murit 256 de pacienți cu placebo, adică 12%, și 182 cu simvastatină, adică 8%. Simvastatina a scăzut LDL cu 35% și colesterolul total cu 25%.24

4.444pacienți cu boală coronariană în studiul 4S
12% și 8%au murit, cu placebo, respectiv cu simvastatină, pe o urmărire mediană de 5,4 ani
35%scăderea medie a LDL cu simvastatină
22%mai puține evenimente vasculare majore la fiecare 1,0 mmol/L de LDL scăzut

Surse: studiul 4S și meta-analiza Cholesterol Treatment Trialists.24, 5

Meta-analiza CTT, pe 26 de studii și 170.000 de participanți, a calculat efectul la fiecare 1,0 mmol/L de LDL scăzut: evenimentele vasculare majore au fost cu 22% mai rare, iar decesele din orice cauză cu 10% mai rare. Efectul a apărut la toate tipurile de pacienți studiați, inclusiv la cei care porneau de la un LDL sub 2 mmol/L, iar autorii nu au găsit un prag al efectului în intervalul de colesterol studiat. Nu au apărut efecte semnificative asupra deceselor prin cancer sau asupra numărului de cancere.5

La oamenii fără boală cardiovasculară cunoscută, analiza Cochrane din 2013, pe 18 studii și 56.934 de participanți, a găsit mortalitate mai mică din orice cauză (raport de șanse 0,86) și cu 25% mai puține evenimente cardiovasculare fatale și nefatale (risc relativ 0,75), fără semne de efecte adverse grave.25

Efecte adverse

Efectele frecvente sunt durerile de cap, amețelile, greața, oboseala, flatulența, constipația sau diareea, durerile musculare și problemele de somn. Dacă crezi că medicamentul îți face rău, vorbește cu medicul: poate schimba doza sau statina.12

Durerea musculară este cea mai discutată. În analiza CTT din 2022, durerea sau slăbiciunea musculară a fost raportată de 27,1% dintre cei cu statină și de 26,6% dintre cei cu placebo. În primul an, excesul a fost de 11 cazuri la 1.000 de persoane pe an, ceea ce înseamnă că doar una din 15 raportări se datora statinei. Autorii au concluzionat că statinele provoacă un mic exces de dureri musculare, de obicei ușoare, și că peste 90% dintre raportările de simptome musculare la cei cu statină nu s-au datorat medicamentului.19

Un studiu britanic a urmărit 200 de oameni care opriseră sau voiau să oprească statina din cauza durerilor musculare. Ei au primit, în șase perioade de câte două luni, atorvastatină 20 mg sau placebo. Scorurile durerii nu au diferit semnificativ între perioade (diferența medie dintre statină și placebo: -0,11 puncte pe o scală de la 0 la 10; interval de încredere 95%: de la -0,36 la 0,14). Au renunțat din cauza simptomelor greu de suportat 9% în perioadele cu statină și 7% în cele cu placebo, iar două treimi dintre cei care au terminat studiul au raportat că au reluat tratamentul de lungă durată cu statine.26

Alte medicamente și interacțiuni

Dacă statinele nu sunt suficiente sau nu pot fi luate, medicul poate folosi alte tablete, precum ezetimib, fibrați sau acid bempedoic, ori injecții, precum alirocumab, evolocumab și inclisiran.12 Statinele pot interacționa cu unele plante, precum sunătoarea, și cu grepfrutul sau sucul de grepfrut, care poate crește efectele adverse. Spune medicului și farmacistului tot ce iei.12

Nu opri și nu schimba tratamentul pe cont propriu. După oprirea statinei, nivelul colesterolului se poate schimba. Discută mai întâi cu medicul sau cu farmacistul.12

Orezul roșu fermentat: „statina naturală”

Orezul roșu fermentat se obține fermentând orezul cu drojdii, mai ales cu Monascus purpureus. În timpul fermentației apar monacolinele, dintre care cea mai abundentă este monacolina K. În China, orezul roșu fermentat se folosește în mod tradițional drept colorant alimentar și ca remediu tradițional pentru digestie și circulația sângelui.2

Un sac cu orez roșu fermentat, turte de drojdie pentru vin și un borcan cu borhot roșu de orezBorcan cu vin de orez roșu nefiltrat, la două luni de la pornire, cu boabe roșii la fund
Orez roșu fermentat (sacul), turte de drojdie pentru vin și un borcan cu borhot roșu; în a doua poză, vin de orez roșu nefiltrat, la două luni de la pornire.Foto: Gluo88, CC0, Wikimedia Commons

De ce se numește „statină naturală”

EFSA a considerat că monacolina K, în forma de lactonă, este identică cu lovastatina, substanța activă din mai multe medicamente autorizate în UE pentru hipercolesterolemie. De aceea, prin suplimente, expunerea la monacolina K poate ajunge în intervalul dozelor terapeutice ale lovastatinei.1, 2 Monacolina K nu este o alternativă la statine: este una dintre ele.

Ce arată studiile despre eficiență

O meta-analiză din 2024, pe 14 studii dublu-orb cu durate de 4-24 de săptămâni, a găsit că extractul de orez roșu a scăzut LDL cu 35,82 mg/dL în medie (interval de încredere 95%: de la 28,29 la 43,36), adică aproximativ 0,93 mmol/L, și colesterolul total cu 37,43 mg/dL.27

În studiul american Becker, 62 de pacienți cu dislipidemie, care opriseră statina din cauza durerilor musculare, au primit 1.800 mg de orez roșu de două ori pe zi sau placebo, timp de 24 de săptămâni, plus un program de schimbare a stilului de viață. LDL a scăzut cu 1,11 mmol/L la săptămâna 12 și cu 0,90 mmol/L la săptămâna 24 în grupul cu orez roșu, față de 0,28 și 0,39 mmol/L cu placebo. Creatinfosfokinaza și durerile nu au diferit între grupuri. Autorii au notat că studiul a fost mic, la un singur centru și de scurtă durată.28

Ce a găsit EFSA despre siguranță

În 2018, EFSA a concluzionat că monacolinele din orezul roșu, luate ca supliment, au reprezentat o problemă de siguranță semnificativă la 10 mg pe zi și că au fost raportate cazuri individuale de reacții adverse severe de la 3 mg pe zi. Au fost afectați mușchii, inclusiv prin rabdomioliză, și ficatul.1 În 2025, după ce producătorii au depus date noi, EFSA a reiterat îngrijorările: datele nu permit stabilirea siguranței monacolinelor sub 3 mg pe zi și nici identificarea unui aport zilnic fără risc, pentru populația generală sau pentru grupurile vulnerabile.6

O meta-analiză pe 53 de studii randomizate, cu 8.535 de participanți, nu a asociat monacolina K cu un risc mai mare de tulburări musculo-scheletice (raport de șanse 0,94; interval de încredere 95%: de la 0,53 la 1,65).29 EFSA a explicat însă că raportările de efecte adverse nu pot fi neglijate sau infirmate de studii relativ mici, care nu au fost concepute pentru a le depista, mai ales când monacolina K este lovastatina, ale cărei efecte adverse sunt bine documentate.2

Calitatea produselor

Cantitatea de monacoline diferă mult de la un produs la altul: în analiza din 2010, monacolinele totale au variat între 0,31 și 11,15 mg pe capsulă, iar monacolina K între 0,10 și 10,09 mg.17 Unele produse conțin citrinină. După ce datele au arătat niveluri înalte în unele preparate, Regulamentul (UE) 2019/1901 a coborât, începând cu 1 aprilie 2020, limita maximă pentru citrinina din suplimentele pe bază de orez roșu fermentat la 100 µg/kg.30

Ce spune legea europeană

Regulamentul (UE) 2022/860, aplicabil din iunie 2022, a trecut monacolinele din orezul roșu fermentat în lista substanțelor restricționate și sub controlul Uniunii. Condițiile pentru suplimente sunt:2

  • porția zilnică trebuie să dea mai puțin de 3 mg de monacoline din orez roșu fermentat;
  • eticheta trebuie să indice numărul maxim de porții pe zi, un avertisment de a consuma mai puțin decât 3 mg de monacoline pe zi și conținutul de monacoline pe porție;
  • eticheta trebuie să conțină avertismentele: „Se recomandă să nu fie consumat de femei gravide sau lactante, copii cu vârsta sub 18 ani și adulți cu vârsta de peste 70 de ani”; „Solicitați sfatul unui medic cu privire la consumul acestui produs în cazul în care aveți probleme de sănătate”; „Se recomandă să nu fie consumat dacă luați medicamente pentru scăderea concentrației colesterolului sanguin”; „Se recomandă să nu fie consumat dacă deja consumați alte produse care conțin orez fermentat cu drojdie roșie”.

Preambulul regulamentului citează un raport belgian care vorbește despre un risc mai mare de efecte toxice la femeile însărcinate, la persoanele cu boli de ficat, de rinichi sau musculare, la cele de peste 70 de ani, la copii și la adolescenți. EFSA a arătat că, din lipsă de date, siguranța pentru grupurile vulnerabile nu poate fi evaluată, și a semnalat incertitudini la consumul împreună cu alimente sau medicamente care inhibă enzima CYP3A4, implicată în metabolismul monacolinelor.2

În martie 2026, Comisia Europeană a notificat Organizației Mondiale a Comerțului un proiect de regulament care mută monacolinele din orezul roșu fermentat în lista substanțelor interzise în alimente, inclusiv în suplimente.31 Pe 13 mai 2026, statele membre au votat proiectul în comitetul permanent al Comisiei, potrivit unui comunicat al firmei Valbiotis. Urmează controlul Parlamentului European și al Consiliului, apoi publicarea în Jurnalul Oficial, iar produsele aflate deja pe piață ar avea o perioadă de tranziție de 12 luni.7, 31 Informațiile despre legislație sunt valabile la începutul lunii octombrie 2026.

Fitosteroli, fibre și alte suplimente: ce spun studiile

Orezul roșu nu este singurul ingredient studiat pentru colesterol. Mai jos, ce au arătat meta-analizele pentru cele mai căutate.

Fitosterolii

Fitosterolii, adică sterolii și stanolii din plante, au în plante un rol asemănător cu al colesterolului în celulele animale și abundă în semințe și în uleiurile obținute din ele. În intestin, ei interferează cu solubilizarea micelară a colesterolului, iar corpul îi absoarbe foarte puțin.11

Într-o meta-analiză a 84 de studii, o doză medie de 2,15 g de fitosteroli pe zi a scăzut LDL cu 0,34 mmol/L, adică 8,8%.32 Alta, pe 124 de studii, a găsit că dozele de 0,6-3,3 g pe zi au scăzut LDL treptat, cu 6-12% în medie, iar efectul a continuat să crească până la aproximativ 3 g pe zi, la un efect mediu de 12%.8 Lipsesc însă studiile clinice care să urmărească evenimentele cardiovasculare, precum infarctul, după consumul de fitosteroli.11

Alimentele cu adaos de fitosteroli au reguli de etichetare. Ele trebuie să spună că sunt destinate exclusiv celor care vor să-și scadă colesterolul, că cei care urmează un tratament pentru colesterol le consumă doar sub supraveghere medicală, că pot să nu fie potrivite pentru femeile însărcinate, cele care alăptează și copiii sub 5 ani și că nu trebuie depășiți 3 g pe zi de steroli sau stanoli adăugați.33

Ovăzul și orzul

Ovăzul și orzul conțin beta-glucani, fibre solubile. O meta-analiză a 28 de studii a arătat că cel puțin 3 g de beta-glucan din ovăz pe zi au scăzut LDL cu 0,25 mmol/L și colesterolul total cu 0,30 mmol/L, fără schimbări ale HDL sau ale trigliceridelor. Efectul a fost mai mare la cei care aveau LDL mai mare la început.9

Planșă botanică veche cu ovăz: Avena sativa (A) și Avena orientalis (B), cu spiculețe și boabe măritePlanșă botanică veche cu in (Linum usitatissimum): tulpina înflorită, floarea, capsula și semințele mărite
Ovăzul (Avena sativa) în atlasul lui Thomé, 1885, și inul (Linum usitatissimum) în atlasul lui Köhler, 1887.Domeniu public, Wikimedia Commons

Psyllium

O meta-analiză a 28 de studii, cu 1.924 de participanți, a găsit că o doză mediană de aproximativ 10,2 g de psyllium pe zi a scăzut LDL cu 0,33 mmol/L, colesterolul non-HDL cu 0,39 mmol/L și apolipoproteina B cu 0,05 g/L. Calitatea dovezilor a fost moderată pentru LDL și pentru non-HDL.10

Berberina

O meta-analiză a 16 studii, cu 2.147 de participanți, a găsit că berberina a scăzut colesterolul total cu 0,47 mmol/L, LDL cu 0,38 mmol/L și trigliceridele cu 0,28 mmol/L. Autorii au avertizat că studiile au fost foarte diferite între ele și, în mare parte, de calitate slabă, așa că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.34

Uleiul de pește

O meta-analiză a 47 de studii pe oameni cu lipide crescute a arătat că 3,25 g pe zi de EPA și DHA au scăzut trigliceridele cu 0,34 mmol/L, fără schimbarea colesterolului total și cu o ușoară creștere a LDL, de 0,06 mmol/L.35

Pe scurt: ce s-a testat

IngredientulCum a fost testatRezultatul
Orez roșu fermentat14 studii dublu-orb, 4-24 de săptămâniLDL mai mic cu 35,82 mg/dL; EFSA nu a putut stabili un aport fără risc
Fitosteroli84 de studii, în medie 2,15 g pe ziLDL mai mic cu 0,34 mmol/L (8,8%); lipsesc studiile pe infarct
Beta-glucani din ovăz28 de studii, cel puțin 3 g pe ziLDL mai mic cu 0,25 mmol/L
Psyllium28 de studii, în medie 10,2 g pe ziLDL mai mic cu 0,33 mmol/L
Berberină16 studii, 2.147 de participanțiLDL mai mic cu 0,38 mmol/L, dar studii în mare parte de calitate slabă
Ulei de pește47 de studii, 3,25 g de EPA și DHA pe ziTrigliceride mai mici cu 0,34 mmol/L; LDL ușor mai mare

Valorile sunt cele din rezumatele meta-analizelor citate mai sus; doza și populația diferă de la un studiu la altul.

Un supliment nu înlocuiește un medicament prescris, iar un tratament prescris nu se oprește fără medic. Orice produs din plante sau supliment se discută cu medicul, mai ales dacă iei statine.12

Ce mențiuni de sănătate a aprobat UE

Un aliment sau un supliment nu are voie să spună că previne, tratează sau vindecă o boală.33 Poate folosi doar mențiunile de sănătate din lista Uniunii, cu condițiile lor. În Regulamentul (UE) nr. 432/2012, mențiunile despre colesterol sunt formulate astfel: „ingredientul contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge”. Efectul benefic se obține doar la cantitățile din tabel.21

IngredientulCât trebuie pe ziCondiții de folosire
Beta-glucani din ovăz, tărâțe de ovăz, orz sau tărâțe de orz3 gAlimentul trebuie să conțină cel puțin 1 g de beta-glucani la o porție
Acid alfa-linolenic (AAL)2 gAlimentul trebuie să fie cel puțin o sursă de acizi grași omega 3
Acid linoleic10 gAlimentul trebuie să conțină cel puțin 1,5 g de acid linoleic la 100 g și la 100 kcal
Pectine6 gAvertisment privind riscul de sufocare, la cei cu dificultăți la înghițire sau la un aport inadecvat de lichid
Glucomanan (konjac)4 gAcelași avertisment privind riscul de sufocare
Steroli și stanoli vegetaliCel puțin 0,8 gConsumatorul trebuie informat despre cantitatea zilnică
Monacolin K din orez roșu fermentat10 mgPeste limita de 3 mg din Regulamentul (UE) 2022/860

Lista completă din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 mai conține chitosanul, hidroxipropil metilceluloza și guma de guar.21

Pentru sterolii vegetali există și o mențiune despre reducerea riscului de boală: „S-a dovedit că sterolii din plante reduc colesterolul sanguin. Colesterolul crescut este un factor de risc pentru boala coronariană”. Ea cere un consum zilnic de 1,5-3 g de steroli vegetali.36

Alte două mențiuni privesc grăsimile din alimentație: reducerea consumului de grăsimi saturate și înlocuirea lor cu grăsimi nesaturate contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge. Ele se pot folosi doar pentru alimentele cu conținut scăzut de grăsimi saturate sau, respectiv, bogate în grăsimi nesaturate.21 Berberina și psyllium nu apar în lista de mențiuni din Regulamentul (UE) nr. 432/2012.21 Pentru EPA și DHA, lista conține mențiunea despre funcția normală a inimii, la un consum zilnic de 250 mg, nu una despre colesterol.21

Alimentația și stilul de viață

Poți scădea colesterolul mâncând sănătos și mișcându-te mai mult, iar unii oameni au nevoie și de medicamente.3 Mai jos, ce arată un studiu cu o dietă special construită și ce poți face din ce știm deja.

Fulgi de ovăz, în prim-planFelii de roșii cu brânză și busuioc, pesmet cu roșii și brânză, măsline și ulei de măsline, pe o tavă neagră
Fulgi de ovăz și o masă în stil mediteraneean, cu roșii, brânză, măsline și ulei de măsline.Foto: Slick și DanielaElenaTentis, CC0, Wikimedia Commons

O dietă care a imitat o statină

În studiul canadian cu 46 de adulți, dieta „portofoliu” a avut, la fiecare 1.000 de kilocalorii, 1,0 g de steroli vegetali, 21,4 g de proteină de soia, 9,8 g de fibre vâscoase și 14 g de migdale. Pentru o alimentație de 2.000 de kilocalorii pe zi, cantitățile se dublează. Dieta de control era foarte săracă în grăsimi saturate, pe bază de cereale integrale de grâu și lactate cu puțină grăsime, iar grupul cu lovastatină a urmat aceeași dietă. După o lună, LDL scăzuse cu 28,6% cu dieta portofoliu, cu 30,9% cu lovastatină 20 mg pe zi și cu 8,0% cu dieta de control.18

Ce poți face

  • Alege grăsimile nesaturate în locul celor saturate. Grăsimile saturate și colesterolul din alimente ridică LDL, iar UE a autorizat mențiunea că înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge.13, 21
  • Pune ovăz sau orz în meniu. Mențiunea UE cere 3 g de beta-glucani pe zi, iar cantitatea din fiecare aliment se citește pe etichetă.21, 9
  • Ține greutatea sub control. Greutatea mare tinde să ridice LDL și să scadă HDL.13
  • Mișcă-te. Lipsa de mișcare poate duce la îngrășare, care poate ridica LDL, iar mai multă mișcare ajută la scăderea colesterolului.13, 3
  • Renunță la fumat. Fumatul scade HDL, care ajută la scoaterea LDL din artere.13
  • Limitează alcoolul. Alcoolul se numără printre cauzele colesterolului mare.3
  • Repetă analizele la intervalele stabilite de medic.

Din magazinul Hypericum

Orez roșu, ovăz, orz, in și omega-3 de la Hypericum

Până aici ai citit despre colesterol. De aici încolo, despre produsele noastre. Alimentele și suplimentele nu tratează și nu previn colesterolul mare și nu înlocuiesc medicamentele prescrise. Primul este suplimentul nostru cu orez roșu fermentat și fitosteroli din soia, cu monacolina mult sub limita legală și cu avertismentele cerute de lege. După el găsești produse cu ingrediente pentru care Uniunea Europeană a aprobat mențiuni despre colesterol sau despre inimă, cu condițiile lor.

Capsule Natural Statine Forte

  • Per porția zilnică de 3 capsule: 172,5 mg drojdie de orez roșu (Monascus purpureus), cu 0,69 mg monacolină, și 517,5 mg extract de soia (Glycine max), cu 491,63 mg fitosteroli; capsule vegetale
  • Pe etichetă: 3 capsule pe zi, timp de 2 luni, apoi o pauză de 20 de zile; cel mult 4 capsule pe zi
  • Monacolina, 0,69 mg pe zi, rămâne mult sub limita de 3 mg din Regulamentul (UE) 2022/860
  • Nu se folosește în sarcină și alăptare, sub 18 ani, peste 70 de ani, împreună cu medicamente pentru colesterol sau cu alte produse cu orez roșu fermentat; dacă ai o problemă de sănătate, întreabă medicul

51,41 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Fulgi de ovăz 1 kg

  • Fulgi de ovăz 100% (Avena sativa), ambalaj de 1 kg
  • Beta-glucanii contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge. Efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 3 g de beta-glucani din ovăz, tărâțe de ovăz, orz, tărâțe de orz sau din amestecuri de astfel de beta-glucani
  • Pe pagina produsului: 30-50 g pe zi, dimineața, ca terci sau adăugați în iaurt ori în smoothie; cantitatea de beta-glucani la 100 g se citește pe etichetă

18,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Orz, in și omega-3

Fulgii de orz au și ei beta-glucani, iar mențiunea UE pentru orz este aceeași ca la ovăz. Uleiul de in este o sursă de acid alfa-linolenic: AAL contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge, în condițiile unui consum zilnic de 2 g de AAL. Capsulele Omega 3 conțin ulei de pește cu EPA și DHA, care contribuie la funcția normală a inimii, în condițiile unui consum zilnic de 250 mg. Uleiul de pește nu scade colesterolul LDL, așa cum arată studiile de mai sus.21, 35

Cum se folosesc

ProdusCât și cândDe reținut
Capsule Natural Statine Forte3 capsule pe zi, timp de 2 luni, apoi 20 de zile pauză; cel mult 4 capsule pe zi3 capsule au 0,69 mg de monacolină; nu se iau cu medicamente pentru colesterol, cu alte produse cu orez roșu, în sarcină și alăptare, sub 18 ani sau peste 70 de ani
Fulgi de ovăz30-50 g pe zi, dimineața, ca terci sau adăugați în iaurt ori în smoothieMențiunea UE cere 3 g de beta-glucani pe zi; cantitatea de beta-glucani la 100 g e pe etichetă; în caz de intoleranță la gluten sau la cereale, întreabă medicul
Fulgi de orz30-50 g pe zi; se fierb 10-15 minute în apă sau în lapte, sau se adaugă în supe și în iaurtAceeași condiție de 3 g de beta-glucani pe zi; întreabă medicul în caz de alergii sau intoleranțe la cereale
Ulei de in presat la rece, 100 ml1-2 linguri pe zi, de preferință dimineața, în salate sau în alte preparate reciNu se încălzește; mențiunea UE cere 2 g de AAL pe zi, iar cantitatea de AAL se citește pe etichetă
Capsule Omega 31-2 capsule moi de 2 ori pe zi, în timpul mesei, cu apă; cură de 3 luni, apoi 30 de zile pauzăO capsulă are 330 mg de EPA și 220 mg de DHA; nu depăși 5 g de EPA și DHA pe zi, în total

Dozele sunt cele de pe paginile și etichetele produselor. Dacă urmezi un tratament pentru colesterol sau pentru altă boală, discută cu medicul înainte de a lua orice produs nou.

Înainte să iei un produs

Ovăzul, orzul, uleiul de in și uleiul de pește nu tratează colesterolul mare. Dacă medicul ți-a prescris o statină sau alt medicament, aceste produse pot însoți tratamentul doar cu acordul lui, dar nu îl înlocuiesc.
Spune medicului și farmacistului ce produse iei. Statinele pot interacționa cu unele plante, precum sunătoarea, și cu grepfrutul, care poate crește efectele adverse.12
Fibrele alimentare se iau cu suficiente lichide: pagina produsului recomandă o hidratare corespunzătoare pe parcursul zilei.
Pagina produsului spune că uleiul de in nu se supune tratamentului termic, pentru că ar degrada acizii grași. Se consumă rece, în salate sau în alte preparate reci.
Capsulele Omega 3 conțin ulei de pește. Eticheta recomandă să nu depășești 5 g de EPA și DHA pe zi, cumulat din toate sursele.

Întrebări frecvente

Cea mai cunoscută „statină naturală” este monacolina K din orezul roșu fermentat, care, în forma de lactonă, este identică cu lovastatina, un medicament pentru colesterol.1 Nu este o alternativă mai blândă la statine: are un profil de efecte adverse similar, iar EFSA nu a putut stabili un aport fără risc.2, 6 Celelalte ingrediente, precum fitosterolii și fibrele din ovăz, nu sunt statine.
Nu există un clasament al „statinelor naturale”. Cea mai mare scădere a LDL în meta-analizele citate mai sus a avut-o orezul roșu fermentat, dar EFSA nu a putut stabili un aport fără risc pentru el.27, 6 Fitosterolii, beta-glucanii din ovăz și psyllium au scăzut LDL cu 0,34, 0,25 și, respectiv, 0,33 mmol/L, la dozele din tabelul de mai sus.32, 9, 10
Nu. Monacolina K este ea însăși o statină, iar eticheta produselor din UE trebuie să spună că nu se consumă dacă iei medicamente pentru scăderea colesterolului.2 O statină prescrisă nu se oprește fără medic.12
EFSA a concluzionat în 2018 că monacolinele din orezul roșu au fost o problemă de siguranță semnificativă la 10 mg pe zi și că au fost raportate reacții adverse severe, inclusiv rabdomioliză și afectarea ficatului, de la 3 mg pe zi.1 În 2025, EFSA a spus că datele noi nu permit stabilirea siguranței sub 3 mg pe zi.6 Studiile randomizate nu au găsit mai multe tulburări musculare, dar au fost relativ mici și nu au fost concepute pentru a depista efecte rare.29, 2
Din iunie 2022, porția zilnică trebuie să dea mai puțin de 3 mg de monacoline, iar eticheta trebuie să conțină avertismente pentru femeile însărcinate sau care alăptează, pentru copiii și adolescenții sub 18 ani, pentru adulții de peste 70 de ani și pentru cei care iau medicamente pentru colesterol.2 În mai 2026, statele membre au votat un proiect care interzice complet monacolinele din orezul roșu în alimente; produsele deja aflate pe piață ar avea 12 luni de tranziție.7, 31
Într-o meta-analiză a 84 de studii, 2,15 g de fitosteroli pe zi, în medie, au scăzut LDL cu 0,34 mmol/L, adică 8,8%.32 Alta, pe 124 de studii, a găsit scăderi de 6-12% la 0,6-3,3 g pe zi.8 Lipsesc studiile clinice cu infarctul sau cu alte evenimente cardiovasculare ca rezultat.11
Meta-analiza a 28 de studii a arătat că cel puțin 3 g de beta-glucan din ovăz pe zi au scăzut LDL cu 0,25 mmol/L.9 Mențiunea UE cere 3 g de beta-glucani pe zi, iar alimentul trebuie să conțină cel puțin 1 g de beta-glucani la o porție.21 Cantitatea de beta-glucani la 100 g de fulgi se citește pe etichetă.
Nicio mâncare singură nu o face. În studiul canadian cu 46 de adulți, o dietă cu steroli vegetali, proteină de soia, fibre vâscoase și migdale a scăzut LDL cu 28,6% într-o lună, față de 8,0% la dieta de control.18 Mențiunile UE despre colesterol privesc, între altele, beta-glucanii, pectinele, acidul alfa-linolenic și înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate.21
Pentru adulții sănătoși, serviciul de sănătate britanic dă ca orientare: colesterol total sub 5 mmol/L, non-HDL sub 4 mmol/L, HDL peste 1,0 mmol/L la bărbați și peste 1,2 mmol/L la femei.3 Ținta pentru LDL depinde de risc: sub 3,0 mmol/L (116 mg/dL) la risc scăzut și sub 1,4 mmol/L (55 mg/dL) la risc foarte mare.4
De obicei nu. Colesterolul mare se descoperă din analiza de sânge, iar excesul de colesterol poate înfunda vasele de sânge și crește riscul de boli ale inimii și de accident vascular cerebral.3
Medicul le propune când riscul de boli cardiovasculare este mare și schimbările din stilul de viață nu au ajutat sau nu vor ajuta singure, ori când există deja o boală cardiovasculară. Decizia se ia după analize și după factorii de risc, nu după o singură cifră.12
Pot da, dar în studiile mari majoritatea durerilor raportate de cei cu statină nu s-au datorat medicamentului: 27,1% dintre cei cu statină și 26,6% dintre cei cu placebo au raportat dureri musculare, iar excesul a apărut în primul an.19 Dacă ai dureri, vorbește cu medicul: poate schimba doza sau statina.12
O meta-analiză a 6 studii randomizate, cu 302 pacienți, nu a găsit un beneficiu semnificativ al coenzimei Q10 asupra durerii musculare provocate de statine. Autorii cer studii mai mari.22
O meta-analiză a 16 studii a găsit scăderi ale LDL de 0,38 mmol/L, dar studiile au fost foarte diferite între ele și, în mare parte, de calitate slabă. Autorii cer studii riguroase.34 Berberina nu apare în lista de mențiuni de sănătate din Regulamentul (UE) nr. 432/2012.21

Referințe

  1. EFSA Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food (ANS). Scientific opinion on the safety of monacolins in red yeast rice. EFSA Journal, 2018, 16(8):5368.
  2. Regulamentul (UE) 2022/860 al Comisiei din 1 iunie 2022 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește monacolinele din orezul fermentat cu drojdie roșie. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 151, 2.6.2022, p. 37.
  3. Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii (NHS). High cholesterol, inclusiv paginile despre nivelurile colesterolului și despre tratament. nhs.uk/conditions/high-cholesterol, pagini revizuite la 13 martie 2026.
  4. Mach F., Baigent C., Catapano A.L. și colab. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk. European Heart Journal, 2020, 41(1):111-188.
  5. Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) Collaboration, Baigent C., Blackwell L., Emberson J. și colab. Efficacy and safety of more intensive lowering of LDL cholesterol: a meta-analysis of data from 170,000 participants in 26 randomised trials. The Lancet, 2010, 376(9753):1670-1681.
  6. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens (NDA). Scientific opinion on additional scientific data related to the safety of monacolins from red yeast rice submitted pursuant to Article 8(4) of Regulation (EC) No 1925/2006. EFSA Journal, 2025, 23(2):9276.
  7. Valbiotis. Monacolins from red yeast rice: on May 13, EU Member States voted in favor of the draft regulation aimed at banning monacolins from red yeast rice. Comunicat de presă, La Rochelle, 27 mai 2026.
  8. Ras R.T., Geleijnse J.M., Trautwein E.A. LDL-cholesterol-lowering effect of plant sterols and stanols across different dose ranges: a meta-analysis of randomised controlled studies. British Journal of Nutrition, 2014, 112(2):214-219.
  9. Whitehead A., Beck E.J., Tosh S., Wolever T.M. Cholesterol-lowering effects of oat β-glucan: a meta-analysis of randomized controlled trials. American Journal of Clinical Nutrition, 2014, 100(6):1413-1421.
  10. Jovanovski E., Yashpal S., Komishon A. și colab. Effect of psyllium (Plantago ovata) fiber on LDL cholesterol and alternative lipid targets, non-HDL cholesterol and apolipoprotein B: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. American Journal of Clinical Nutrition, 2018, 108(5):922-932.
  11. Cofán M., Ros E. Use of plant sterol and stanol fortified foods in clinical practice. Current Medicinal Chemistry, 2019, 26(37):6691-6703.
  12. Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii (NHS). Statins. nhs.uk/conditions/statins, pagină revizuită la 5 mai 2026.
  13. MedlinePlus, Biblioteca Națională de Medicină a SUA. LDL: the „bad” cholesterol. medlineplus.gov/ldlthebadcholesterol.html, consultat la 6 octombrie 2026.
  14. Endo A. Monacolin K, a new hypocholesterolemic agent produced by a Monascus species. The Journal of Antibiotics, 1979, 32(8):852-854.
  15. Tobert J.A. Lovastatin and beyond: the history of the HMG-CoA reductase inhibitors. Nature Reviews Drug Discovery, 2003, 2(7):517-526.
  16. Dietschy J.M., Turley S.D. Thematic review series: brain lipids. Cholesterol metabolism in the central nervous system during early development and in the mature animal. Journal of Lipid Research, 2004, 45(8):1375-1397.
  17. Gordon R.Y., Cooperman T., Obermeyer W., Becker D.J. Marked variability of monacolin levels in commercial red yeast rice products: buyer beware! Archives of Internal Medicine, 2010, 170(19):1722-1727.
  18. Jenkins D.J., Kendall C.W., Marchie A. și colab. Effects of a dietary portfolio of cholesterol-lowering foods vs lovastatin on serum lipids and C-reactive protein. JAMA, 2003, 290(4):502-510.
  19. Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) Collaboration. Effect of statin therapy on muscle symptoms: an individual participant data meta-analysis of large-scale, randomised, double-blind trials. The Lancet, 2022, 400(10355):832-845.
  20. Beheshti S.O., Madsen C.M., Varbo A., Nordestgaard B.G. Worldwide prevalence of familial hypercholesterolemia: meta-analyses of 11 million subjects. Journal of the American College of Cardiology, 2020, 75(20):2553-2566.
  21. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
  22. Banach M., Serban C., Sahebkar A. și colab. Effects of coenzyme Q10 on statin-induced myopathy: a meta-analysis of randomized controlled trials. Mayo Clinic Proceedings, 2015, 90(1):24-34.
  23. Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii (NHS). Heart attack. nhs.uk/conditions/heart-attack, consultat la 6 octombrie 2026.
  24. Scandinavian Simvastatin Survival Study Group. Randomised trial of cholesterol lowering in 4444 patients with coronary heart disease: the Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S). The Lancet, 1994, 344(8934):1383-1389.
  25. Taylor F., Huffman M.D., Macedo A.F. și colab. Statins for the primary prevention of cardiovascular disease. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2013, 1:CD004816.
  26. Herrett E., Williamson E., Brack K. și colab. Statin treatment and muscle symptoms: series of randomised, placebo controlled n-of-1 trials. BMJ, 2021, 372:n135.
  27. Trogkanis E., Karalexi M.A., Sergentanis T.N., Kornarou E., Vassilakou T. Safety and efficacy of the consumption of the nutraceutical „red yeast rice extract” for the reduction of hypercholesterolemia in humans: a systematic review and meta-analysis. Nutrients, 2024, 16(10):1453.
  28. Becker D.J., Gordon R.Y., Halbert S.C. și colab. Red yeast rice for dyslipidemia in statin-intolerant patients: a randomized trial. Annals of Internal Medicine, 2009, 150(12):830-839.
  29. Fogacci F., Banach M., Mikhailidis D.P. și colab. Safety of red yeast rice supplementation: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Pharmacological Research, 2019, 143:1-16.
  30. Regulamentul (UE) 2019/1901 al Comisiei din 7 noiembrie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime pentru citrinină în suplimentele alimentare pe bază de orez fermentat cu drojdie roșie Monascus purpureus. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 293, 14.11.2019, p. 2.
  31. Complife Group. Project for a European Commission Regulation: monacolins towards a definitive ban. 14 aprilie 2026.
  32. Demonty I., Ras R.T., van der Knaap H.C. și colab. Continuous dose-response relationship of the LDL-cholesterol-lowering effect of phytosterol intake. The Journal of Nutrition, 2009, 139(2):271-284.
  33. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 304, 22.11.2011, p. 18.
  34. Ju J., Li J., Lin Q., Xu H. Efficacy and safety of berberine for dyslipidaemias: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. Phytomedicine, 2018, 50:25-34.
  35. Eslick G.D., Howe P.R., Smith C., Priest R., Bensoussan A. Benefits of fish oil supplementation in hyperlipidemia: a systematic review and meta-analysis. International Journal of Cardiology, 2009, 136(1):4-16.
  36. Regulamentul (CE) nr. 983/2009 al Comisiei din 21 octombrie 2009 privind autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 686/2014 al Comisiei din 20 iunie 2014.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Colesterolul mare se evaluează și se tratează de medic. Suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc un tratament prescris sau o dietă variată și echilibrată. Dacă iei statine sau alte medicamente, discută cu medicul înainte de a folosi orice supliment.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *