Orz (Hordeum vulgare): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Orzul (Hordeum vulgare) e o cereală anuală din familia Poaceae, cu tulpina dreaptă, spic des și ariste lungi, cultivată în toate țările din afara tropicelor.¹ Se folosesc boabele, ca fulgi, arpacaș sau malț, și frunzele tinere, sub numele de orz verde.^{2, 3, 4} Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru orz, dar Uniunea Europeană a autorizat mențiuni de sănătate pentru beta-glucanii și pentru fibrele din boabele lui, în condiții precise.^{5, 6, 7} Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de grâu și de secară, de unde îi vin numele, ce conține, ce spun studiile și cui nu i se potrivește.

Ce este orzul

Orzul e o plantă anuală din familia Poaceae, a gramineelor, cu tulpina dreaptă, de 50-100 cm, și cu florile adunate într-un spic des.^{1, 2} Genul Hordeum are între 30 și 40 de specii, răspândite în regiunile temperate și pe munții subtropicali, iar orzul de cultură e Hordeum vulgare.^{11, 1}

Numele românesc vine din latinescul hordeum.² Fructul orzului se numește cariopsă: la unele soiuri bobul rămâne lipit de pleavă, la altele se desprinde.¹ Boabele se folosesc în alimentația omului, în industrie și ca hrană pentru animale.²

Din magazinul Hypericum: Fulgi de orz 500 g și Extract orz verde instant 90g.

Cum arată orzul

Orzul e o iarbă înaltă, cu spicul des, acoperit de ariste lungi. Tulpina e dreaptă, netedă și fără peri, iar frunzele sunt lungi de 9-25 cm și late de 0,6-2 cm, cu urechiușe la bază.¹

Cum îl recunoști

• Tulpina: dreaptă, netedă, fără peri, înaltă de 50-100 cm.¹
• Frunzele: limbul are 9-25 cm în lungime și 0,6-2 cm în lățime; la bază sunt urechiușe (auricule) și o ligulă membranoasă de 1-2 mm. Teaca e de obicei fără peri.¹
• Spicul: des; la orzul cu șase rânduri toate spiculețele sunt fără picioruș, fertile și la fel între ele, iar axul spicului e flexibil.¹
• Aristele: glumele au ariste de 8-14 mm, iar pleava bobului se termină cu o aristă lungă, de 8-15 cm, sau cu un apendice în trei ramuri.¹
• Bobul: la unele soiuri lipit de pleavă, la altele liber.¹

Nu toți orzii au același spic. La orzul cu șase rânduri, din fiecare grup de trei spiculețe de pe ax se dezvoltă toate trei. La orzul cu două rânduri, spiculețul din mijloc dă bob, iar cele două laterale sunt sterile.^{1, 12, 11} Flora of China le descrie ca specii separate: Hordeum vulgare, cu șase rânduri, și Hordeum distichon, cu două.^{1, 12}

Unde crește orzul

Orzul se cultivă în toate țările din afara tropicelor și în regiunile montane din tropice.¹ Strămoșul lui sălbatic, Hordeum spontaneum, crește în sud-vestul Asiei și în nord-estul Africii și are axul spicului fragil, spre deosebire de orzul cultivat, la care axul e flexibil.^{13, 1, 14}

La noi, un dicționar din 1926-1931 enumeră trei feluri de orz de cultură, despre care afli mai jos.²

Orz, grâu sau secară?

Orzul, grâul și secara sunt cereale din aceeași familie, a gramineelor, și au spice care se aseamănă de la distanță.^{11, 15, 16} Diferența se vede în felul în care sunt prinse spiculețele de axul spicului.

Sursa: Flora of China, genurile Hordeum, Triticum și Secale și specia Hordeum vulgare.^{11, 15, 16, 1}

Cel mai sigur semn al orzului: de obicei trei spiculețe pe fiecare nod al axului, față de unul singur la grâu și la secară. Ovăzul se deosebește mai ușor: floarea lui e un panicul larg și rar, cu spiculețe mari, atârnate.¹⁷

Denumiri populare și nume în alte limbi

Dicționarele românești păstrează mai multe nume pentru felurile de orz. Dicționarul enciclopedic „Cartea Românească”, din 1926-1931, spune că la noi se cultivă trei: orzul românesc sau moldovenesc, cu patru rânduri de grăunțe, orzul mucheriu, cu șase rânduri, și orzoaica, cu două rânduri, numită propriu-zis orzul de bere.²

Sursa: dexonline, după Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, Micul dicționar academic și DEX ’09.²

În maghiară orzul se numește árpa, iar în turcă arpa. Din maghiară vine în română cuvântul arpacaș.^{18, 2}

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{2, 18}

Ce parte se folosește

Se folosesc boabele, în mai multe feluri, și frunzele tinere.^{2, 3, 4}

• Boabele întregi: hrană pentru oameni și pentru animale, materie primă în industrie.²
• Arpacașul: boabe de orz decorticate și șlefuite. Bazele de date de nutriție le numesc, în engleză, „pearled barley”.^{2, 19}
• Grișul de orz: orz sfărâmat.²
• Malțul: boabe încolțite, uscate și măcinate, folosite la fabricarea berii și a spirtului; prăjit, ține loc de cafea.²
• Frunzele tinere: se folosesc, ca extract sau pulbere, sub numele de orz verde.^{3, 4, 10}

7 lucruri surprinzătoare despre orz

1. E una dintre primele plante cultivate. Resturi de boabe de orz din siturile arheologice din Semiluna Fertilă arată că, acum aproximativ 10.000 de ani, orzul a fost adus acolo în cultură, din ruda lui sălbatică, Hordeum spontaneum.¹⁴
2. Arpacașul vine din maghiară. Cuvântul a ajuns la noi din árpakása, în care árpa înseamnă orz.²
3. A dat o expresie. „A strica orzul pe gâște” înseamnă a dărui lucruri bune cuiva care nu știe să le prețuiască. O folosește și Creangă.²
4. Orzișorul din supă poartă numele lui. Se numește orzișor pasta făinoasă în forma și de mărimea unui bob de orz, care se fierbe în supă.²
5. Prăjit, ține loc de cafea. Malțul de orz prăjit se folosește la prepararea unui surogat de cafea.²
6. Perlarea îi scade mineralele și tiamina. La 100 g, orzul decorticat are 133 mg de magneziu și 0,646 mg de tiamină, iar cel perlat, 79 mg de magneziu și 0,191 mg de tiamină.¹⁹
7. Tânăr, e hrană pentru animale, iar în Japonia ajunge și în suc verde. Toate speciile de orz se folosesc ca furaj cât sunt tinere.¹¹ Aojiru, un suc verde japonez, se face din plante ca kale, ashitaba, frunză de dud și orz verde.¹⁰

Ce conține orzul

Boabele de orz conțin în primul rând carbohidrați, apoi fibre, proteine și puține grăsimi. Cifrele de mai jos sunt pentru 100 g de orz crud, în două forme: decorticat și perlat, adică șlefuit.^{19, 2}

Sursa: U.S. Department of Agriculture, FoodData Central, SR Legacy, 2019; beta-glucanii, după Ho și colab., 2016.^{19, 8}

Cifrele sunt pentru boabele crude, nu pentru orzul fiert, pentru fulgi sau pentru extractele din orz verde.¹⁹

Beta-glucanii din orz

Beta-glucanii sunt o fibră solubilă și vâscoasă, în care orzul e bogat.⁸ Mențiunile europene îi numesc ca provenind din orz, din tărâțe de orz, din ovăz sau din tărâțe de ovăz.⁶

În studii, dozele au fost de aproximativ 6,5-6,9 g de beta-glucani din orz pe zi, mai mult decât cei 3 g pe zi din mențiunea europeană.^{8, 7} Mențiunile se aplică doar alimentelor care îndeplinesc condițiile de cantitate; le găsești mai jos, la capitolul despre lege.

Orzul verde

Orzul verde sunt frunzele sau lăstarii tineri ai aceleiași plante, folosiți ca extract sau pulbere. În studii apar ca „extract de frunze tinere de orz” sau „extract de lăstari de orz”.^{3, 4}

Compoziția lor diferă de a boabelor. Autorii unui studiu coreean descriu lăstarii de orz cu 4,97% grăsimi, 52,6% polizaharide și 34,1% proteine, plus vitamine, minerale și polifenoli.⁴ Cifrele sunt ale produsului studiat și nu se aplică oricărui extract.

Frunzele verzi aduc și vitamina K. Într-un studiu japonez pe 41 de produse de tip aojiru, adică suc verde din plante ca kale, ashitaba, frunză de dud și orz verde, pulberile aveau 410-3.300 µg de vitamina K1 la 100 g. Autorii sugerează că cei cărora li s-a prescris warfarină ar trebui să fie atenți la vitamina K din astfel de produse.¹⁰

Pentru orzul verde nu există monografie europeană. Mențiunile de sănătate autorizate pentru orz se referă la fibrele din boabe și la beta-glucani, nu la frunzele tinere.^{5, 6, 7}

Ce spun studiile

Cele mai solide date sunt despre beta-glucanii din orz și colesterol. Despre orzul verde, studiile pe oameni pe care le-am găsit sunt puține și mici.^{8, 3, 4}

Surse: Ho și colab., 2016; Regulamentul (UE) nr. 1048/2012; Byun și colab., 2015.^{8, 7, 4}

Beta-glucanii din orz și colesterolul

O meta-analiză din 2016 a adunat 14 studii randomizate, cu 615 participanți, care au durat cel puțin 3 săptămâni. La o doză mediană de 6,5 g de beta-glucani din orz pe zi, timp de 4 săptămâni, colesterolul LDL a scăzut în medie cu 0,25 mmol/l (interval de încredere 95%: 0,20-0,30), față de dietele de control. Colesterolul non-HDL a scăzut cu 0,31 mmol/l, la o doză mediană de 6,9 g pe zi, dar rezultatele au variat mult de la un studiu la altul. Apolipoproteina B nu s-a schimbat semnificativ.⁸

O meta-analiză mai veche, din 2010, cu 11 studii randomizate publicate între 1989 și 2008, a găsit că orzul și beta-glucanul izolat din orz au scăzut colesterolul total cu 0,30 mmol/l și LDL-colesterolul cu 0,27 mmol/l, față de control. Efectul nu a crescut odată cu doza.²⁰

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a concluzionat, într-un aviz din 2011, că există o legătură cauză-efect între consumul de beta-glucani din orz și scăderea colesterolului LDL din sânge. Pe baza acestui aviz, Comisia a autorizat în 2012 mențiunea despre beta-glucanul din orz.⁷

Orzul verde

Un studiu din 2004 a urmărit 40 de persoane cu lipide crescute în sânge, fumători și nefumători. Ele au primit zilnic 15 g de extract de frunze tinere de orz sau 60 g de adlay, timp de 4 săptămâni. Colesterolul total și LDL-colesterolul au scăzut după ambele tratamente. Rezumatul studiului nu menționează un grup cu placebo.³

Un studiu din 2015, cu placebo, a dat 51 de voluntari sănătoși fie o capsulă zilnică cu extract de lăstari de orz, fie placebo, timp de 12 săptămâni. Colesterolul total și LDL-colesterolul nu au fost mai mici în grupul cu orz decât în cel cu placebo (p = 0,415 și p = 0,351). Autorii au scris că studiul nu a arătat un efect de scădere a lipidelor, posibil din cauza dozei, a duratei sau a numărului mic de participanți.⁴ Pentru orzul verde, dovezile sunt slabe.

Cele două studii nu se pot compara direct: unul a folosit 15 g de extract pe zi, fără placebo menționat, celălalt o singură capsulă pe zi, cu placebo. Nu am găsit studii mai mari sau mai lungi. Orzul nu tratează diabetul, bolile de inimă sau alte boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Boabele de orz se folosesc în alimentația omului.² Câteva situații cer atenție:

• Gluten: boala celiacă e un răspuns imun permanent la glutenul din grâu, orz și secară. Cine o are evită orzul și produsele din orz.⁹ Pentru orzul verde, cere sfatul medicului și caută pe etichetă dacă produsul e declarat fără gluten.
• Warfarina: produsele cu frunze verzi, între ele cele cu orz verde, pot conține multă vitamina K. Cei care iau warfarină întreabă medicul sau farmacistul înainte să le folosească.¹⁰
• Diabetul și colesterolul: beta-glucanii din orz pot scădea colesterolul și pot reduce creșterea glicemiei după masă, în cantitățile precizate în mențiunile europene și în studii. Dacă ai diabet sau iei medicamente pentru colesterol, spune-i medicului că mănânci des orz.^{8, 6}
• Sarcina, alăptarea și copiii: pentru orzul verde nu există recomandări europene oficiale, pentru că nu are monografie. În aceste situații, întreabă medicul.⁵

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, Comitetul pentru produse medicinale pe bază de plante al Agenției Europene a Medicamentului nu are o monografie pentru orz.⁵ În schimb, alimentele pot purta patru mențiuni de sănătate autorizate pentru orz, fiecare cu condiții precise:

• Fibrele din boabele de orz „contribuie la creșterea volumului bolului fecal”. Mențiunea se poate folosi doar pentru alimente bogate în fibre, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006.⁶
• Beta-glucanii „contribuie la menținerea concentrațiilor normale ale colesterolului din sânge”. Alimentul trebuie să aibă cel puțin 1 g de beta-glucani din ovăz, tărâțe de ovăz, orz, tărâțe de orz sau din amestecuri ale lor la o porție, iar consumatorul trebuie informat că efectul apare la un consum zilnic de 3 g.⁶
• Beta-glucanii din ovăz și orz, luați la o masă, „contribuie la o diminuare a creșterii nivelului de glucoză în sânge după masa respectivă”. Alimentul trebuie să aibă cel puțin 4 g de beta-glucani din ovăz sau orz la fiecare 30 g de carbohidrați disponibili dintr-o porție, iar consumatorul trebuie informat că efectul apare dacă beta-glucanii se iau în timpul mesei.⁶
• Beta-glucanul din orz are și o mențiune de reducere a riscului de boală, autorizată în 2012: contribuie la scăderea colesterolului din sânge, iar colesterolul ridicat e un factor de risc pentru afecțiunile cardiace coronariene. Alimentul trebuie să asigure cel puțin 1 g de beta-glucan din orz la o porție, iar consumatorul trebuie informat că efectul apare la un aport zilnic de 3 g.⁷

Cele patru mențiuni se referă la boabe, la tărâțe și la beta-glucanii lor, nu la frunzele tinere de orz.^{6, 7}

În România, orzul (Hordeum vulgare) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²¹

Orzul de-a lungul timpului

Resturile de boabe de orz găsite în siturile arheologice din Semiluna Fertilă arată că planta a fost adusă în cultură acum aproximativ 10.000 de ani, din ruda ei sălbatică, Hordeum spontaneum.¹⁴ Un studiu genetic pe 317 linii sălbatice și 57 de linii cultivate indică zona Israel-Iordania drept locul unde a început cultura orzului. În soiurile locale din Himalaya și din India s-a schimbat pe drum o variantă a unei gene, iar autorii consideră Himalaya o regiune în care orzul s-a diversificat.¹⁴

În Europa, orzul a hrănit și oamenii, și animalele. Dicționarul lui Scriban notează că la popoarele nordice orzul ține locul grâului și se face din el pâine, iar mai spre sud servește și ca nutreț pentru cai.²

În limba română, orzul a lăsat expresii: „a dat orzul în copt” înseamnă că a sosit momentul pentru a face un lucru, „a face orz din grâu” înseamnă a schimba un lucru mai bun cu altul mai rău, iar „a strica orzul pe gâște” înseamnă a dărui lucruri bune cuiva care nu știe să le prețuiască.²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu orz

Până aici ai citit despre orz. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru orz nu există o monografie europeană. Uniunea Europeană a autorizat însă mențiuni de sănătate pentru fibrele din boabele de orz și pentru beta-glucanii din orz, doar pentru alimente care îndeplinesc condiții de cantitate.^{5, 6, 7} Alimentele și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli.

Fulgi de orz

• 100% fulgi de orz (Hordeum vulgare)
• Ambalaj de 500 g
• Pe etichetă: 30-50 g pe zi, adică 2-3 linguri, o dată pe zi; se fierb 10-15 minute în apă sau în lapte
• Orzul conține gluten: produsul nu e pentru cine are boală celiacă⁹

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu orz: fulgi la 1 kg, orz verde și amestecuri

Aceiași fulgi de orz se găsesc și în pachet de 1 kg. Orzul verde îl avem ca extract instant, cu maltodextrină, și în două amestecuri: Hyper Detox, cu lucernă, urzică și spirulină, și Clorofilă lichidă, cu spirulină, chlorella, urzică, lucernă și stevia. Pentru aceste forme nu există monografie europeană, iar mențiunile autorizate pentru orz se referă la boabe, nu la frunze.^{6, 7}

Adăugați la lista de dorințe

Extract orz verde instant 90g

28,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Fulgi de orz 1 kg

16,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Hyper Detox pulbere 70g

28,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Clorofilă lichidă 500 ml

48,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Fulgi de orz, 500 g și 1 kg	30-50 g pe zi, adică 2-3 linguri, o dată pe zi; se fierb 10-15 minute în apă sau în lapte și se pun în terci, supe, salate, panificație sau smoothie-uri	Aliment; conține gluten
Extract orz verde instant, 90 g	1-2 lingurițe în 200 ml de apă; se bea fracționat în cursul zilei, câte 2-3 căni pe zi	Supliment alimentar, cu maltodextrină; produs din frunze verzi, cu atenție la warfarină
Hyper Detox, pulbere 70 g	1-2 lingurițe, adică 5 g, de 2 ori pe zi; cure de 3 luni, cu pauză de o lună	Supliment alimentar cu orz verde, lucernă, urzică și spirulină; produs din frunze verzi, cu atenție la warfarină
Clorofilă lichidă, 500 ml	4-5 linguri, adică 40-50 ml, o dată pe zi; se agită înainte de folosire, iar după deschidere se ține la frigider	Supliment alimentar cu spirulină, chlorella, orz verde, urzică și lucernă

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Orzul conține gluten și nu e pentru cine are boală celiacă. Cine ia warfarină, medicamente pentru diabet sau medicamente pentru colesterol întreabă medicul înainte să folosească produse cu orz verde.^{9, 10}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Hordeum vulgare Linnaeus, în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „orz”, „orzoaică”, „orzișor”, „arpacaș” și „malț”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), Dicționarul limbii române literare contemporane, NODEX și dicționarele lui Scriban și Șăineanu.
3. Yu Y.M., Chang W.C., Liu C.S., Tsai C.M. Effect of young barley leaf extract and adlay on plasma lipids and LDL oxidation in hyperlipidemic smokers. Biological and Pharmaceutical Bulletin, 2004, 27(6):802-805.
4. Byun A.R., Chun H., Lee J., Lee S.W., Lee H.S., Shim K.W. Effects of a dietary supplement with barley sprout extract on blood cholesterol metabolism. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2015, 2015:473056.
5. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista monografiilor și a intrărilor în lista Uniunii elaborate de Comitetul pentru produse medicinale pe bază de plante (HMPC), descărcată la 23 septembrie 2026; nu conține nicio înregistrare pentru Hordeum.
6. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
7. Regulamentul (UE) nr. 1048/2012 al Comisiei din 8 noiembrie 2012 privind autorizarea unei mențiuni de sănătate înscrisă pe produsele alimentare și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire (beta-glucanul din orz), eur-lex.europa.eu.
8. Ho H.V.T., Sievenpiper J.L., Zurbau A. și colab. A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials of the effect of barley β-glucan on LDL-C, non-HDL-C and apoB for cardiovascular disease risk reduction. European Journal of Clinical Nutrition, 2016, 70(11):1239-1245.
9. Rubio-Tapia A., Hill I.D., Semrad C. și colab. American College of Gastroenterology guidelines update: diagnosis and management of celiac disease. American Journal of Gastroenterology, 2023, 118(1):59-76.
10. Sakamaki N., Nakazato M., Matsumoto H. și colab. Determination of vitamin K in aojiru (green juice) products by HPLC (în japoneză). Shokuhin Eiseigaku Zasshi, 2006, 47(2):85-88.
11. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Hordeum Linnaeus (genul), în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
12. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Hordeum distichon Linnaeus, în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
13. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Hordeum spontaneum K. Koch, în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
14. Badr A., Müller K., Schäfer-Pregl R. și colab. On the origin and domestication history of barley (Hordeum vulgare). Molecular Biology and Evolution, 2000, 17(4):499-510.
15. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Triticum Linnaeus (genul), în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
16. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Secale Linnaeus (genul), în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
17. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Avena Linnaeus (genul), în Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
18. GBIF Secretariat. Hordeum vulgare L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
19. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy, aprilie 2019: „Barley, hulled” (FDC 170283) și „Barley, pearled, raw” (FDC 170284), fdc.nal.usda.gov.
20. AbuMweis S.S., Jew S., Ames N.P. β-glucan from barley and its lipid-lowering capacity: a meta-analysis of randomized, controlled trials. European Journal of Clinical Nutrition, 2010, 64(12):1472-1480.
21. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai boală celiacă sau diabet ori iei warfarină sau alte medicamente, discută cu medicul înainte de a folosi produse din orz sau din orz verde.