Ovăz (Avena sativa): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Ovăzul (Avena sativa) e o cereală anuală din familia gramineelor, cu panicul aplecat și cu spiculețe cu dungi verzi. Se cultivă pentru boabe, din care se fac fulgii de pe masă, și ca nutreț verde. Agenția Europeană a Medicamentului îi are două monografii de utilizare tradițională, adoptate în 2008: partea aeriană, culeasă înainte de înflorire, pentru simptomele ușoare de stres mental și pentru somn, și fructul, pe piele, pentru inflamațiile ușoare, cum e arsura de soare. Fulgii de ovăz sunt însă aliment, nu medicament, iar pentru colesterol, mențiunile europene și studiile privesc beta-glucanii din ovăz, la cel puțin 3 g pe zi. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de ovăzul sălbatic, ce conține, ce spun studiile și cine trebuie să fie atent la gluten.

Ce este ovăzul

Ovăzul e o plantă anuală din familia gramineelor, cultivată drept cereală în regiunile temperate nordice ale lumii și drept nutreț verde.¹ Genul Avena are circa 25 de specii: mai multe se cultivă ca ovăz, iar câteva au ajuns buruieni ale culturilor.¹ Specia Avena sativa a fost descrisă de Linné în 1753.¹

Cuvântul românesc vine din slavă și e atestat încă din 1588. Variantele lui sunt ovăs și, regional, oves și ovăsc.² În dicționar, „ovăz” e numele mai multor plante de nutreț din genul Avena și, cu sens colectiv, al semințelor lor, folosite ca hrană pentru cai.² Agenția Europeană a Medicamentului îi spune în latină Avenae fructus, pentru fruct, și Avenae herba, pentru partea aeriană.^{3, 4}

Din magazinul Hypericum: Fulgi de ovaz 500 g.

Cum arată ovăzul

Ovăzul arată ca o iarbă înaltă, cu tulpina dreaptă, neramificată, și cu florile adunate într-un panicul aplecat. Paniculul e o inflorescență ramificată, ca un ciorchine, iar fiecare dintre micile inflorescențe din care e făcut se numește spiculeț.^{1, 2}

Cum îl recunoști

• Tulpina: dreaptă, singură sau în tufă, înaltă de 40-180 cm, fără ramuri.¹
• Frunzele: lungi de 15-30 cm, late de 4-10 mm, fără peri.¹
• Paniculul: lung de 20-40 cm, lax și deschis sau mai strâns, aplecat.¹
• Spiculețele: lungi de 2-3 cm, de obicei cu 2 flori, uneori cu 3. Gluma, adică bractea de la baza spiculețului, e cât spiculețul și are 7-9 nervuri, care se văd ca dungi în poze.^{1, 2}
• Arista: firul subțire din vârful florii. Când există, are 2,5-3,5 cm și e slab îndoită; uneori e doar schițată sau lipsește.¹
• Bobul: rămâne lipit de înveliș la maturitate. Pentru mâncare, învelișul se scoate, iar boabele se numesc decorticate.^{1, 2}

Unde crește ovăzul

Genul Avena are centrul în regiunea Mediteranei și în sud-vestul Asiei, dar se întinde până în nordul Europei și al Asiei și a fost introdus pe scară largă în alte regiuni temperate și reci.¹ Ovăzul cultivat e o plantă de câmp: se seamănă drept cereală în regiunile temperate nordice și drept nutreț verde. Unde cresc împreună, ovăzul cultivat și cel sălbatic pot da hibrizi.¹

Raportul Agenției Europene a Medicamentului spune că ovăzul se cultiva în Europa acum 4.000 de ani.⁵ O sinteză din 2021 notează că a intrat în cultură la mii de ani după grâu și orz.⁶

Ovăz sau ovăz sălbatic?

Ovăzul sălbatic (Avena fatua) e o buruiană de câmp, mai ales în culturile de grâu și de ovăz, și seamănă de departe cu ovăzul cultivat.¹ De aproape, florile lui au semne ușor de văzut.

Surse: Flora of China; Agenția Europeană a Medicamentului, monografiile din 2008.^{1, 3, 4}

Smocul de peri de la baza fiecărei flori și arista lungă, răsucită, brun-negricioasă sunt semnele ovăzului sălbatic.¹

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește ovăz, în popor ovăs, iar regional se mai aude oves și ovăsc. Cuvântul vine din slavă și are forme asemănătoare în limbile slave: oves în bulgară și în cehă, ovës în rusă, owies în poloneză.² „Avena” e numele latin al plantei și cuvântul pentru ovăz în spaniolă și în italiană.⁷

Surse: dexonline, pentru română și pentru formele slave; GBIF, pentru celelalte limbi.^{2, 7}

Ovăzul sălbatic (Avena fatua) se numește în dicționare ovăz-sălbatic sau, regional, odos, iar ovăz-prost sau ovăz-negru e Avena strigosa.²

Ce parte se folosește

Din ovăz se folosesc două părți, iar monografiile europene le tratează separat.⁵

• Fructul, adică bobul: botanic e o cariopsă, un fruct uscat cu pericarpul lipit de sămânța unică.² Se folosește întreg, decorticat sau măcinat în făină. Un studiu citat de Agenția Europeană a urmărit ce se întâmplă când boabele decorticate sunt aburite și transformate în fulgi: o avenantramidă a scăzut moderat, iar acidul ferulic și vanilina au crescut.⁵ Monografia pentru fruct privește ovăzul mărunțit ca făină și „ovăzul coloidal”, pentru uz pe piele.⁴
• Partea aeriană, culeasă înainte de înflorire: așa-numitul ovăz verde, proaspăt sau uscat. Se folosește mărunțită, pentru ceai, ca extract lichid în apă sau în etanol 15-50%, ca extract uscat sau ca suc stors din planta proaspătă.³

7 lucruri surprinzătoare despre ovăz

1. Cuvântul e atestat din 1588. Dicționarul MDA2 îl notează încă din acel an și îi dă ca origine slavona овєсъ.²
2. Ovăz se numește și un dans. Dicționarul MDA2 trece la ovăz un dans popular și melodia după care se joacă.²
3. Există și un proverb. „Nu-i ovăzul pentru gâște” i se spune cuiva care nu știe să aprecieze un lucru bun.²
4. A intrat târziu în cultură. Ovăzul a apărut în cultură la mii de ani după grâu și orz, spune o sinteză din 2021.⁶
5. Are substanțe pe care nu le au alte cereale. Avenantramidele, polifenoli din boabe, nu se găsesc în alte cereale. Sinteza din 2021 le numește alcaloizi fenolici găsiți exclusiv în ovăz, cu 25 de tipuri descrise.^{5, 6}
6. Cenușa lui ar conține mult siliciu. După raportul Agenției Europene a Medicamentului, cenușa de ovăz ar avea 50-70% dioxid de siliciu.⁵
7. Strămoșul lui sălbatic e altă specie. După dovezile genetice, Flora of China arată ca strămoș sălbatic pe Avena sterilis, iar pe ovăzul sălbatic obișnuit, Avena fatua, îl socotește derivat buruienos.¹

Ce conține ovăzul

În boabele de ovăz, raportul Agenției Europene a Medicamentului descrie zaharuri, între care beta-glucanul și 3-4% zaharuri simple, proteine, grăsimi, acizi organici, flavonoide, saponine și steroli, plus vitamine și minerale.⁵ Cifrele de mai jos descriu boabele, nu fulgii unui anumit produs.

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2008; Paudel și colab., 2021.^{5, 6}

Raportul european dă și un tabel al mineralelor, în mg la 100 g, pentru boabe și pentru ovăzul verde. Nu spune dacă ovăzul verde a fost cântărit proaspăt sau uscat, de aceea cele două coloane nu se compară direct.⁵

Beta-glucanii din ovăz

Beta-glucanul din ovăz e o polizaharidă vâscoasă, făcută din lanțuri de glucoză, din grupa fibrelor solubile. Se află în peretele celulelor din endospermul bobului și e considerat componenta activă principală a ovăzului, mai ales pentru efectul asupra colesterolului.⁶ Conținutul lui variază între 1,8 și 7%.⁶

De aici o întrebare practică: cât ovăz înseamnă 3 g de beta-glucani, cantitatea la care Uniunea Europeană permite mențiunea despre colesterol?⁸ Un calcul simplu, pe cifrele de mai sus, dă răspunsul.

Calcul propriu, pe intervalul de 1,8-7% din sinteza Paudel și colab., 2021.⁶

Așa că pe o etichetă contează cifra beta-glucanilor la 100 g, nu doar numele „ovăz”: fără ea nu se poate ști dacă o porție ajunge la 3 g pe zi. Mențiunea europeană despre colesterol cere cel puțin 1 g de beta-glucani din ovăz pe porție, iar efectul se obține la 3 g pe zi.^{8, 9}

Ce spun studiile

Ovăzul a fost studiat pe trei direcții: beta-glucanii și colesterolul, preparatele pe piele și extractele din ovăz verde. În revizuirea din 2025, Agenția Europeană a Medicamentului a socotit studiile despre ovăzul din alimentație, la colesterol și diabet, legate de ovăzul ca aliment și nerelevante pentru monografii.¹⁰

Surse: Ho și colab., 2016; Regulamentul (UE) nr. 432/2012; Lisante și colab., 2017; Wong și colab., 2012.^{11, 8, 12, 13}

Colesterolul

O meta-analiză din 2014 a adunat 28 de studii randomizate în care oamenii au primit cel puțin 3 g de beta-glucan din ovăz pe zi. Față de dieta de control, colesterolul LDL a scăzut cu 0,25 mmol/l (interval de încredere 95%: 0,20-0,30), adică circa 10 mg/dl, iar colesterolul total cu 0,30 mmol/l (0,24-0,35). Colesterolul HDL și trigliceridele nu s-au schimbat. Nici doza, între 3,0 și 12,4 g pe zi, nici durata, între 2 și 12 săptămâni, nu au schimbat rezultatul, iar efectul a fost mai mare la cei cu LDL mai mare la început. Căutarea studiilor a inclus și rapoarte interne ale firmei CreaNutrition AG, care a cerut mențiunea europeană despre beta-glucanul din ovăz.^{14, 9}

O meta-analiză din 2016, pe 58 de studii randomizate și 3.974 de participanți, a găsit, la o doză mediană de 3,5 g de beta-glucan pe zi, o scădere a colesterolului LDL cu 0,19 mmol/l (0,14-0,23), a celui non-HDL cu 0,20 mmol/l și a apolipoproteinei B cu 0,03 g/l. Autorii notează o eterogenitate mare între studii, adică rezultate foarte diferite de la un studiu la altul.¹¹

Studiile au măsurat cât beta-glucan primeau participanții. Ele nu arată ce se întâmplă cu o porție de fulgi cu o cantitate necunoscută de beta-glucani.

Pielea

Monografia pentru fruct se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice. Agenția a analizat studii cu ovăz pe piele, dar nu a putut trage concluzii ferme, pentru că studiile priveau afecțiuni diferite și preparate diferite, iar durata tratamentului și rezultatele măsurate variau.¹⁵

Un studiu din 2017, pe 90 de copii de la 6 luni la 18 ani, cu dermatită atopică ușoară sau moderată, a comparat o cremă cu 1% ovăz coloidal, fără prescripție, cu o cremă de barieră pe prescripție. După 3 săptămâni, crema cu ovăz nu a fost mai slabă, scorurile s-au îmbunătățit la ambele grupuri și nu au apărut probleme de siguranță. Studiul a comparat două creme, fără grup cu placebo.¹²

Ovăzul verde, stresul și memoria

Monografia pentru partea aeriană se sprijină tot pe folosirea îndelungată. În evaluarea europeană, Agenția a notat studii de laborator pe șobolani, în care ovăzul verde, dat în hrană timp de 7 săptămâni, a redus stresul.¹⁶ Studiile pe oameni din ultimii ani privesc altceva: memoria și alte teste de cogniție, cu extracte speciale de ovăz verde, nu cu ceai.

Într-un studiu din 2020, 132 de adulți sănătoși, de 35-65 de ani, au primit 430, 860 sau 1.290 mg de extract de ovăz verde sau placebo, timp de 29 de zile. Doza de 1.290 mg, luată o dată, și dozele de 430 și 1.290 mg, după patru săptămâni, au îmbunătățit performanța la un test de memorie de lucru și la o sarcină cu mai multe cerințe în același timp. Doza cea mai mare a scăzut și răspunsul fiziologic la un factor de stres, măsurat prin activitatea electrodermală. Starea de spirit nu s-a schimbat.¹⁷ Într-un alt studiu, 37 de adulți sănătoși, de 67 de ani, au luat 1.500 mg de extract pe zi timp de 12 săptămâni, fără niciun efect asupra vreunui test de cogniție.¹³ Agenția Europeană a notat aceste studii, dar le-a socotit nerelevante pentru monografie, pentru că nu privesc indicația recunoscută, stresul și somnul.¹⁰

În laborator și la animale

O sinteză din 2021 notează că avenantramidele au fost descrise ca antioxidante, antiinflamatoare și calmante ale mâncărimii.⁶ La hamsteri, însă, biodisponibilitatea avenantramidelor A și B a fost de doar 1,3%.⁵ Rezultatele de acest fel nu arată ce se întâmplă la oameni.

Raportul european enumeră și alte folosiri populare ale ovăzului, de la renunțarea la fumat și glicemie până la bolile urinare, dar le trece într-un tabel de „alte scopuri”: doar două indicații sunt susținute de datele bibliografice.⁵

Ovăzul nu tratează bolile și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Ovăzul e cunoscut ca aliment de peste 4.000 de ani.⁵ Agenția Europeană nu a găsit probleme importante de siguranță la preparatele din fruct sau din partea aeriană, cu excepția celor alergici la ovăz.⁵

• Gluten și boala celiacă: ovăzul nu e grâu, orz sau secară, dar poate fi contaminat cu grâu.⁵ În studiile cu ovăz pur, necontaminat, 12 luni de consum nu au schimbat simptomele, biopsiile sau analizele de sânge ale celor cu boală celiacă, dar calitatea dovezilor e scăzută.¹⁸ Cine are boală celiacă folosește doar ovăz testat și găsit fără contaminare și întreabă medicul. Monografia pentru partea aeriană cere precauție la cei cu boală celiacă, pentru că lipsesc datele despre conținutul de proteine.³
• Alergia: nu îl folosesc cei alergici la ovăz. Pe piele, la cei cu dermatită atopică sau de contact, pot apărea reacții, cu frecvență necunoscută.⁴
• Vârsta: partea aeriană nu se recomandă sub 12 ani, din lipsa datelor.³
• Sarcina și alăptarea: pentru partea aeriană, siguranța nu a fost stabilită și folosirea nu se recomandă.³ Pentru fruct, pe piele, nu sunt date, dar nu s-a semnalat nicio îngrijorare privind malformațiile la om.⁴
• Conducerea auto: preparatele din partea aeriană pot afecta capacitatea de a conduce și de a folosi utilaje.³
• Medicamentele: monografiile nu menționează interacțiuni; dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.^{3, 4}
• Cât timp: dacă neplăcerile persistă, se întreabă medicul; la fruct, pe piele, după 1 săptămână.^{3, 4}
• Lăstarii foarte tineri: pot conține linamarină, o cianoglicozidă, al cărei conținut scade pe măsură ce planta crește.⁵

În baza europeană de raportări (EudraVigilance, 2017-2024), cel mai des s-a raportat icter, în patru cazuri, toate cu multe alte medicamente sau produse din plante luate în același timp. Agenția nu a putut stabili o legătură cu ovăzul și nu a schimbat monografiile.¹⁰

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, ovăzul are două monografii ale Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, adoptate pe 4 septembrie 2008. Cea pentru partea aeriană (Avenae herba) acoperă ameliorarea simptomelor ușoare de stres mental și ajutorul pentru somn, la adolescenți peste 12 ani, adulți și vârstnici.³ Cea pentru fruct (Avenae fructus) acoperă tratamentul simptomatic al inflamațiilor ușoare ale pielii, cum e arsura de soare, și ajutorul la vindecarea rănilor mici, pe piele.⁴ Ambele se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{16, 15}

La revizuirile din 2018 și din 2025, Agenția a analizat literatura nouă și a lăsat monografiile neschimbate.^{19, 10} La evaluarea din 2008, datele despre genotoxicitate lipseau, așa că ovăzul nu a putut intra în lista europeană a substanțelor vegetale pentru medicamente tradiționale.⁵

Pentru ovăzul ca aliment, Uniunea Europeană a autorizat mențiuni de sănătate despre beta-glucani și fibre, cu condiții stricte. Formulările de mai jos sunt traduse de noi din regulamente.

• Colesterolul: „beta-glucanii contribuie la menținerea unor niveluri normale ale colesterolului din sânge”, doar pentru alimente care au cel puțin 1 g de beta-glucani din ovăz, tărâțe de ovăz, orz, tărâțe de orz sau din amestecul lor pe porție, cu informarea că efectul se obține la 3 g pe zi.⁸
• Beta-glucanul din ovăz: mențiunea aprobată separat, în 2011, spune că beta-glucanul din ovăz s-a dovedit că scade colesterolul din sânge și că un colesterol mare e un factor de risc pentru boala coronariană. Condițiile sunt aceleași: cel puțin 1 g pe porție și 3 g pe zi.⁹
• Glicemia după masă: consumul de beta-glucani din ovăz sau din orz, ca parte dintr-o masă, contribuie la reducerea creșterii glicemiei după acea masă, dacă porția are cel puțin 4 g de beta-glucani la fiecare 30 g de carbohidrați disponibili.⁸
• Tranzitul: fibrele din bobul de ovăz contribuie la creșterea volumului scaunului, pentru alimentele bogate în aceste fibre.⁸

Sunt mențiuni pentru alimente. Ele nu fac din ovăz un medicament și nu înseamnă că orice produs cu ovăz le poate purta: condițiile trebuie îndeplinite.

În România, ovăzul (Avena sativa L.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²⁰

Ovăzul de-a lungul timpului

Ovăzul se cunoaște ca aliment de peste 4.000 de ani, iar folosirea lui medicinală e documentată din secolul al XII-lea.⁵ Hipocrate, Pliniu cel Bătrân și Galen îl recomandau pentru proprietățile lui tonice și hrănitoare. Hildegard von Bingen descria, în secolul al XII-lea, o baie de aburi cu apă în care fusese fiert ovăz, pentru cei epuizați, iar Dodoens îl pomenea, în 1608, pentru tulburările intestinale și ca diuretic.⁵

Pe piele, ovăzul are o tradiție lungă în Europa și în SUA. În 1895, o lucrare franceză îi nota efectul emolient, iar în primele decenii ale secolului XX mai mulți autori îl descriu în băi, pentru mâncărime.⁵ Din 1982, extractele coloidale de ovăz se găsesc în șampoane, săpunuri, creme și geluri.⁵

La noi, cuvântul e atestat din 1588. Dicționarele vechi ale lui Șăineanu și Scriban notează că din făina de ovăz se fac cataplasme, iar boabele serveau drept nutreț cailor.²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu ovăz

Până aici ai citit despre ovăz. De aici încolo, despre produsele noastre. Fulgii de ovăz sunt un aliment: nu tratează și nu previn boli. Monografiile europene privesc partea aeriană, pentru stres mental ușor și somn, și fructul mărunțit, pe piele, nu fulgii de pe masă.^{3, 4} Nu avem în magazin un produs din ovăz verde, așa că mai jos găsești fulgii noștri și, pentru stres ușor și somn, alte plante cu monografie europeană.

Fulgi de ovăz 500 g

• 100% fulgi de ovăz (Avena sativa), pungă de 500 g
• Pe etichetă: 30-50 g pe zi, adică 2-3 linguri, o dată pe zi, ca terci, în smoothie-uri, în iaurt sau în diverse rețete
• E un aliment: nu are monografie europeană, iar pentru mențiunea despre colesterol contează cantitatea de beta-glucani, nu doar numele ovăzului⁸

12,84 lei Prețul inițial a fost: 12,84 lei.8,99 leiPrețul curent este: 8,99 lei.Economisești 3,85 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Fulgii de ovăz, și la 1 kg

Aceiași fulgi de ovăz, 100%, se găsesc și în punga de 1 kg. Valorile nutriționale la 100 g sunt pe eticheta pungii.

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Fulgi de ovaz 1 kg

18,56 lei Prețul inițial a fost: 18,56 lei.12,99 leiPrețul curent este: 12,99 lei.Economisești 5,57 lei

Adaugă în coș

Pentru stres ușor și somn: alte plante cu monografie europeană

Aceeași indicație ca la ovăzul verde, simptome ușoare de stres mental și ajutor pentru somn, o recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului, pe baza utilizării tradiționale, și pentru rădăcina de valeriană, frunza de roiniță și conurile de hamei.^{21, 22, 23}

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Valeriana doze

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Roinita vrac

8,56 lei Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Hamei vrac

9,99 lei Prețul inițial a fost: 9,99 lei.6,99 leiPrețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Fulgi de ovăz, 500 g și 1 kg	30-50 g pe zi, adică 2-3 linguri, o dată pe zi; terci, smoothie-uri, iaurt sau alte rețete	Aliment; fără monografie europeană
Ceai Valeriană, la plic	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; în cursul zilei sau seara, înainte de culcare	În monografie: 0,3-3 g la 150 ml, de până la 3 ori pe zi; pentru somn, o doză cu 30-60 de minute înainte de culcare
Ceai Roiniță, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	În monografie: 1,5-4,5 g la 150 ml, de 1-3 ori pe zi
Ceai Hamei, vrac	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac, apoi se strecoară; 2-3 căni pe zi	În monografie: 500 mg la 150-200 ml, de până la 4 ori pe zi; pentru somn, 500-1.000 mg cu 30-60 de minute înainte de culcare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografiile pentru valeriană, roiniță și hamei nu recomandă folosirea sub 12 ani și în sarcină și alăptare, avertizează că pot afecta capacitatea de a conduce și cer ca, dacă neplăcerile durează peste 2 săptămâni, să se întrebe medicul sau farmacistul.^{21, 22, 23}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Wu Z.-L., Phillips S.M. Avena Linnaeus, Avena sativa Linnaeus și Avena fatua Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
2. dexonline.ro, articolele „ovăz”, „ovăs”, „decorticat”, „panicul”, „spiculeț”, „glumă”, „cariopsă” și „aristă”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (MDA2), DLRLC, CADE și dicționarele lui Scriban și Șăineanu.
3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Avena sativa L., herba, EMEA/HMPC/202966/2007, 4 septembrie 2008.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Avena sativa L., fructus, EMEA/HMPC/368600/2007, 4 septembrie 2008.
5. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Avena sativa L., herba and Avena sativa L., fructus, EMEA/HMPC/202967/2007, 4 septembrie 2008.
6. Paudel D., Dhungana B., Caffe M., Krishnan P. A review of health-beneficial properties of oats. Foods, 2021, 10(11):2591.
7. GBIF Secretariat. Avena sativa L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
8. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
9. Regulamentul (UE) nr. 1160/2011 al Comisiei din 14 noiembrie 2011 privind autorizarea și refuzul de autorizare a anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to assessment report on Avena sativa L., herba and Avena sativa L., fructus, EMA/HMPC/331773/2024, 22 ianuarie 2025.
11. Ho H.V.T., Sievenpiper J.L., Zurbau A. și colab. The effect of oat β-glucan on LDL-cholesterol, non-HDL-cholesterol and apoB for CVD risk reduction: a systematic review and meta-analysis of randomised-controlled trials. British Journal of Nutrition, 2016, 116(8):1369-1382.
12. Lisante T.A., Nuñez C., Zhang P. Efficacy and safety of an over-the-counter 1% colloidal oatmeal cream in the management of mild to moderate atopic dermatitis in children: a double-blind, randomized, active-controlled study. Journal of Dermatological Treatment, 2017, 28(7):659-667.
13. Wong R.H.X., Howe P.R.C., Bryan J., Coates A.M., Buckley J.D., Berry N.M. Chronic effects of a wild green oat extract supplementation on cognitive performance in older adults: a randomised, double-blind, placebo-controlled, crossover trial. Nutrients, 2012, 4(5):331-342.
14. Whitehead A., Beck E.J., Tosh S., Wolever T.M. Cholesterol-lowering effects of oat β-glucan: a meta-analysis of randomized controlled trials. American Journal of Clinical Nutrition, 2014, 100(6):1413-1421.
15. European Medicines Agency. Oat grain, Avena sativa L., fructus: summary for the public, EMA/163216/2019, 15 mai 2019.
16. European Medicines Agency. Oat herb, Avena sativa L., herba: summary for the public, EMA/163549/2019, 15 mai 2019.
17. Kennedy D.O., Bonnländer B., Lang S.C., Pischel I., Forster J., Khan J., Jackson P.A., Wightman E.L. Acute and chronic effects of green oat (Avena sativa) extract on cognitive function and mood during a laboratory stressor in healthy adults: a randomised, double-blind, placebo-controlled study in healthy humans. Nutrients, 2020, 12(6):1598.
18. Pinto-Sánchez M.I., Causada-Calo N., Bercik P. și colab. Safety of adding oats to a gluten-free diet for patients with celiac disease: systematic review and meta-analysis of clinical and observational studies. Gastroenterology, 2017, 153(2):395-409.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to assessment report on Avena sativa L., herba and Avena sativa L., fructus, EMA/HMPC/732731/2017, 27 martie 2018.
20. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Valeriana officinalis L., radix, revizia 1, EMA/HMPC/150848/2015, adoptată la 2 februarie 2016.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Melissa officinalis L., folium, EMA/HMPC/196745/2012, adoptată la 14 mai 2013.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Humulus lupulus L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/682384/2013, versiunea din 6 mai 2014.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai boală celiacă, o alergie sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi ovăz sau extracte din ovăz.