Întărirea imunității: se poate? Ce spun studiile despre somn, vitamina D, vitamina C, zinc și plante

Întărirea imunității este una dintre cele mai căutate teme de sănătate, dar medicii o folosesc cu prudență. Sistemul imunitar nu este un mușchi care se antrenează mai tare și nici un buton care se dă pe „mai mult”: este o rețea de celule, țesuturi și proteine care trebuie să lucreze în echilibru, pentru că un răspuns exagerat poate da alergii sau boli autoimune. Ce poți face în practică este să-i susții funcționarea normală. Mai jos găsești cum e construit sistemul imunitar, ce îl slăbește, ce arată studiile despre somn, mișcare, vitamina D, vitamina C, zinc, echinacea și probiotice și ce mențiuni a aprobat Uniunea Europeană.

Ce este sistemul imunitar și se poate „întări”?

Sistemul imunitar nu este un singur organ, ci o rețea. Din ea fac parte măduva osoasă, ganglionii limfatici, timusul, splina, amigdalele, anumite zone ale tubului digestiv, precum și celulele și proteinele din sânge.¹ Rolul lui este să recunoască substanțele străine organismului, numite antigene, de la bacterii și virusuri până la toxine și celule bolnave, și să le neutralizeze.¹

Dincolo de barierele fizice și chimice, precum pielea și mucoasele, sistemul imunitar are două linii de apărare. Imunitatea înnăscută este primul răspuns: pornește în câteva minute sau ore și nu are memorie. Imunitatea adaptativă este specifică fiecărui microb și are memorie, așa că la o nouă întâlnire cu același microb răspunde mai repede și mai eficient.² Cele două colaborează, iar un defect la oricare poate da boală: inflamații nepotrivite, boli autoimune, deficiențe imunitare sau reacții de hipersensibilitate, între care și alergiile.²

Sursa: prezentarea generală a imunologiei din Allergy, Asthma & Clinical Immunology și articolul MedlinePlus despre deficiențele imunitare.^{1, 2}

Se poate „întări” imunitatea?

Expresia circulă peste tot, dar are puțin sens științific. Sistemul imunitar este un sistem, nu o entitate unică, iar pentru a funcționa bine are nevoie de echilibru. Mai multe celule imune nu înseamnă automat mai multă apărare, iar cercetătorii nu au dovedit încă legături directe între stilul de viață și o funcție imunitară „mai bună”.³ Ce se poate face este să se creeze condițiile în care sistemul funcționează normal: somn, mișcare, alimentație, vaccinuri la zi, fără fumat. Aceste măsuri au și alte beneficii dovedite pentru sănătate.³

Un supliment poate corecta o lipsă. La un om fără lipsuri, dovezile pentru un efect asupra infecțiilor sunt slabe sau lipsesc, după cum se vede în capitolele despre vitamine și plante.^{4, 5}

7 lucruri surprinzătoare despre imunitate

1. O răceală poate fi provocată de peste 200 de virusuri diferite. De aceea nu poți deveni „imun la răceală”. Adulții fac în medie între două și patru răceli pe an, iar copiii între șase și opt.^{6, 7} Cifrele acestea nu spun nimic despre o imunitate slabă.
2. Rujeola șterge o parte din memoria imunitară. La 77 de copii nevaccinați, urmăriți înainte și la două luni după rujeolă, boala a eliminat între 11% și 73% din repertoriul de anticorpi, adică din protecția dobândită față de alți microbi. Efectul nu a apărut la sugarii vaccinați cu ROR.⁸
3. Cine doarme sub 6 ore are șanse de peste patru ori mai mari să răcească. În studiul lui Prather, 164 de adulți sănătoși și-au măsurat somnul cu o brățară, apoi au primit în nas picături cu rinovirus. Cei care dormeau sub 5 ore sau între 5 și 6 ore au avut un raport de șanse de 4,50, respectiv 4,24, față de cei care dormeau peste 7 ore.⁹
4. Stresul a crescut șansele de infecție după contactul cu virusul. În studiul din 1991, 394 de voluntari sănătoși au primit virusuri respiratorii în nas. Pe măsură ce nivelul de stres creștea, infecțiile au urcat de la aproximativ 74% la aproximativ 90%, iar răcelile cu simptome de la aproximativ 27% la aproximativ 47%.¹⁰
5. Mișcarea regulată s-a asociat cu 43% mai puține zile de infecție respiratorie. Studiul a urmărit 1.002 adulți timp de 12 săptămâni, toamna și iarna. Cei care făceau exerciții aerobice cel puțin 5 zile pe săptămână au avut cu 43% mai puține zile cu infecții ale căilor respiratorii superioare decât cei aproape sedentari. Este un studiu de observație, nu un experiment.¹¹
6. Vitamina C a înjumătățit răcelile, dar doar la sportivi și soldați. În cinci studii cu 598 de maratoniști, schiori și soldați în exerciții în zone subarctice, riscul de răceală a fost redus la jumătate (raport de risc 0,48). La populația generală, raportul a fost 0,97, adică practic nicio diferență.⁵
7. Echinacea, planta-simbol a imunității, nu a dovedit un beneficiu clar. O analiză Cochrane a adunat 24 de studii dublu-orb, cu 4.631 de participanți. Niciuna dintre cele 12 comparații pentru prevenție nu a găsit o diferență semnificativă statistic, iar dintre cele șapte studii de tratament care au raportat durata răcelii, doar unul a arătat un efect.¹²

Imunitate scăzută sau doar o răceală?

„Imunitate scăzută” este expresia de zi cu zi pentru ceea ce medicii numesc imunodeficiență: un răspuns imun redus sau absent.¹ Nu se stabilește după numărul de răceli. O răceală trece de la sine, iar unele simptome pot dura 10-14 zile. Nu există un leac pentru ea, iar antibioticele nu ajută, pentru că răceala este o boală virală.⁶

Semnale care cer medicul

Medicul se gândește la o imunodeficiență atunci când infecțiile revin sau nu trec, când o infecție gravă este provocată de microbi care nu dau de obicei boală severă, când tratamentul răspunde slab sau când recuperarea este întârziată ori incompletă. Pot fi semne și unele forme de pneumonie sau infecțiile repetate cu drojdii.¹

Ce poate slăbi apărarea organismului

• medicamentele care scad imunitatea, precum cortizonul, unele tratamente pentru poliartrita reumatoidă, bolile inflamatorii intestinale și unele boli de piele, sau chimioterapia;
• bolile, precum infecția cu HIV, unele cancere, malnutriția, mai ales lipsa proteinelor, sau diabetul, care crește riscul pentru anumite infecții;
• îndepărtarea splinei, care crește riscul pentru unele bacterii;
• vârsta, pentru că țesuturile imune se micșorează.¹

La acestea se adaugă obiceiurile din capitolele următoare: somnul prea scurt, stresul și fumatul.

Somnul, stresul și mișcarea

Somnul

Studiile despre somn și răceală au fost făcute în carantină: voluntari sănătoși au primit în nas picături cu rinovirus, virusul răcelii, și au fost urmăriți câteva zile. În studiul lui Cohen, 153 de adulți și-au notat durata somnului timp de 14 zile. Cei care dormeau sub 7 ore au avut de 2,94 ori mai multe șanse să facă o răceală decât cei care dormeau cel puțin 8 ore, iar cei cu o eficiență a somnului sub 92% au avut de 5,50 ori mai multe șanse decât cei cu 98% sau mai mult.¹³ Al doilea studiu a măsurat somnul cu o brățară la încheietura mâinii și a găsit o legătură asemănătoare: sub 5 ore raportul de șanse a fost 4,50, între 5 și 6 ore 4,24, iar între 6 și 7 ore 1,66, o diferență care nu a fost semnificativă statistic.⁹

Pentru adulți, medicii somnologi recomandă cel puțin 7 ore de somn pe noapte.¹⁴

Stresul

În studiul din 1991, creșterea nivelului de stres a mărit șansele de infecție după expunerea la virus. Efectul nu a fost explicat de fumat, alcool, mișcare, alimentație sau calitatea somnului, iar riscul a crescut prin infecții mai frecvente, nu prin simptome mai grave după infecție.¹⁰ Recomandările generale de sănătate includ reducerea stresului printre măsurile care susțin organismul.³

Mișcarea

În studiul lui Nieman, cei cu o condiție fizică bună au avut cu 46% mai puține zile cu infecții ale căilor respiratorii superioare decât cei cu o condiție slabă, iar severitatea simptomelor a fost cu 32-41% mai mică la cei activi și în formă. Oamenii activi pot diferi însă și prin alte obiceiuri, de aceea studiul arată o asociere, nu o dovadă că mișcarea scade infecțiile.¹¹

Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților 150-300 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână sau 75-150 de minute de activitate intensă, plus exerciții de forță.¹⁵

Fumatul, vaccinurile și alte obiceiuri

Fumatul

Fumatul crește riscul de infecții prin schimbări în structura căilor respiratorii și prin scăderea răspunsului imun. Fumătorii au un risc de 2-4 ori mai mare de boală pneumococică invazivă. Riscul de gripă este de câteva ori mai mare, iar boala este mult mai severă decât la nefumători.¹⁶

Vaccinurile

Vaccinurile pregătesc sistemul imunitar să lupte cu o infecție înainte ca aceasta să se instaleze în organism.³ Împotriva răcelii nu există vaccin,⁶ dar vaccinurile recomandate de medic rămân una dintre măsurile cele mai importante, iar exemplul rujeolei, care poate șterge o parte din memoria imunitară, arată de ce autorii studiului vorbesc despre nevoia de vaccinare pe scară largă.⁸

Lista scurtă a obiceiurilor sănătoase

Recomandările generale de sănătate pentru un sistem imunitar care funcționează normal sunt aceleași ca pentru restul organismului:³

• nu fuma;
• mănâncă mult fructe și legume;
• fă mișcare regulat;
• păstrează o greutate sănătoasă;
• bea alcool doar cu moderație;
• dormi suficient;
• evită infecțiile, spălându-te frecvent pe mâini și gătind bine carnea;
• reduce stresul;
• ține vaccinurile la zi.

Spălarea mâinilor cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, și rămânerea acasă când ești bolnav sunt și ele recomandate pentru a reduce șansele de a lua sau de a răspândi o răceală.⁶

Vitamina D, vitamina C și zincul: ce spun studiile

Sistemul imunitar are nevoie de mai mulți micronutrienți, între care vitaminele A, D, C, E, B6 și B12, acidul folic, zincul, fierul, cuprul și seleniul. Lipsa lor, chiar ușoară, poate slăbi apărarea organismului. O revistă de specialitate din 2020 concluzionează că cele mai multe dovezi există pentru vitaminele C și D și pentru zinc și cere studii clinice mai bine făcute, cu doze și combinații clarificate.⁴

Vitamina D

Vitamina D se formează în piele sub acțiunea soarelui, dar iarna, la latitudinile noastre, soarele nu ajută: în Boston, aflat puțin mai la sud decât orice oraș din România, pielea expusă la soare nu a produs deloc vitamina D din noiembrie până în februarie.¹⁷ Într-o analiză a datelor a 55.844 de europeni, 13,0% aveau în medie valori sub 30 nmol/L: 17,7% dintre cei testați în perioada octombrie-martie și 8,3% dintre cei testați între aprilie și noiembrie. Sub 50 nmol/L se aflau 40,4%.¹⁸

Sursa: analiza lui Martineau și colab., pe datele individuale ale participanților, publicată în BMJ în 2017.¹⁹

Vitamina D a scăzut riscul de infecție respiratorie acută în ansamblul studiilor (raport de șanse 0,88). Protecția a apărut la cei care au luat-o zilnic sau săptămânal (0,81), nu la cei care au primit una sau mai multe doze mari, la intervale lungi (0,97). Efectul a fost mai puternic la cei cu valori inițiale sub 25 nmol/L (0,30) decât la cei cu valori de 25 nmol/L sau mai mari (0,75). Vitamina D nu a crescut numărul evenimentelor adverse grave, iar autorii au considerat dovezile de calitate înaltă.¹⁹

Un studiu mare pe populație din Marea Britanie, deschis și fără placebo, a testat altceva: efectul unei oferte de testare și suplimentare. Au fost înrolați 6.200 de oameni: unora li s-a oferit un test de sânge și, dacă aveau valori sub 75 nmol/L, o rezervă pe șase luni de 800 sau de 3.200 UI de vitamina D pe zi, iar celorlalți nu li s-a oferit nimic. Infecțiile respiratorii nu au fost mai rare la cei cărora li s-a oferit testul: raportul de șanse a fost 1,26 la doza mică și 1,09 la doza mare, fără diferență semnificativă statistic.²⁰

Vitamina D pare să ajute mai ales pe cei care au o lipsă mare, nu pe toată lumea. Singura cale de a ști dacă ai o lipsă este analiza de sânge, discutată cu medicul. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară consideră potrivite 15 µg pe zi, adică 600 UI, pentru adulți, iar limita de siguranță este de 100 µg pe zi, adică 4.000 UI, din toate sursele la un loc.^{21, 22}

Vitamina C

Analiza Cochrane despre vitamina C a strâns 29 de comparații cu 11.306 participanți. În comunitatea generală, luată regulat, vitamina C a lăsat practic neschimbat riscul de răceală (raport de risc 0,97, interval de încredere 0,94-1,00). La maratoniști, schiori și soldați în exerciții în zone subarctice, riscul a fost redus la jumătate (0,48). Luată regulat, vitamina C a scurtat răcelile cu 8% la adulți și cu 14% la copii, iar la copii 1-2 g pe zi le-au scurtat cu 18%. După apariția simptomelor, nu s-a văzut un efect constant asupra duratei sau severității.⁵

Concluzia autorilor: suplimentarea de rutină nu este justificată, dar vitamina C poate fi utilă celor expuși la perioade scurte de efort fizic foarte intens.⁵ Necesarul zilnic al adulților este de 110 mg la bărbați și de 95 mg la femei, iar pentru vitamina C nu s-a stabilit o limită superioară.^{23, 24}

Zincul

Analiza Cochrane din 2024 a inclus 34 de studii, cu 8.526 de participanți. Pentru prevenție, zincul a redus puțin sau deloc riscul de răceală (raport de risc 0,93, interval de încredere 95% de la 0,85 la 1,01; 9 studii, 1.449 participanți; dovezi de certitudine scăzută). Când zincul a fost dat pentru tratarea răcelii, durata a fost în medie mai scurtă cu 2,37 zile (de la 0,53 la 4,21 zile; 8 studii, 972 participanți), dar dovezile sunt de certitudine scăzută, iar diferențele dintre studii au fost foarte mari. Efectele adverse ușoare, precum gustul rău sau greața, au fost mai probabile la tratament (raport de risc 1,34).²⁵

Concluzia autorilor: zincul poate avea un efect mic sau deloc în prevenția răcelii și poate scurta o răceală deja instalată, cu mai multe efecte adverse ușoare.²⁵ În analiză, gluconatul de zinc a fost dat în doze de 45-276 mg pe zi, adică peste limita de siguranță de 25 mg de zinc pe zi, din toate sursele.²⁴ Capsulele de uz zilnic nu seamănă cu ceea ce s-a testat, așa că studiile nu spun nimic despre ele.

Cât îți trebuie și care e limita de siguranță

Valorile sunt cele stabilite de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru adulți. Pentru copii, necesarul și limitele sunt mai mici.^{21, 22, 23, 26, 24, 27, 28}

Alți nutrienți cu rol în imunitate

Seleniul, fierul, cuprul, vitaminele A, B6 și B12 și acidul folic au și ele un rol în funcționarea sistemului imunitar.⁴ Lipsa lor se verifică prin analize și se corectează cu medicul.

Ce a aprobat Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, un produs poate vorbi despre efectul unui nutrient doar prin mențiuni de sănătate aprobate. Lista aprobată prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012 conține, pentru zece nutrienți, aceeași mențiune despre sistemul imunitar: „contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar”. Nutrienții sunt vitaminele A, B6, B12, C și D, acidul folic, cuprul, fierul, seleniul și zincul.²⁹

Mențiunea poate fi folosită doar pentru alimente și suplimente care sunt cel puțin sursă din nutrientul respectiv. La vitamina C există și o a doua mențiune, pentru menținerea funcționării normale a sistemului imunitar în timpul și după un efort fizic intens: produsul trebuie să aducă 200 mg pe zi, iar consumatorul trebuie informat că efectul se obține cu 200 mg în plus față de aportul zilnic recomandat.²⁹

Mențiunea descrie rolul normal al nutrientului în organism; ea nu înseamnă că un supliment „întărește” imunitatea. În lista aprobată, nicio plantă, niciun probiotic și niciun extract nu au o mențiune despre imunitate.²⁹ Plantele pot fi recunoscute în Europa prin monografiile Agenției Europene a Medicamentelor, despre care vorbim în capitolul următor.

Echinacea, soc, usturoi și probiotice

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) adoptă, prin comitetul ei pentru medicamente pe bază de plante, monografii pentru plante, pe baza utilizării medicale bine stabilite sau a utilizării tradiționale, pentru indicații precise. Monografiile discutate mai jos privesc răceala și alte indicații precise; niciuna nu vorbește despre „întărirea imunității”.

Echinacea

Analiza Cochrane a strâns 24 de studii dublu-orb, cu 4.631 de participanți. Produsele numite „echinacea” diferă mult prin specie, parte a plantei și extracție, iar studiile au fost prea diferite pentru a fi adunate într-un singur rezultat. Niciuna dintre cele 12 comparații pentru prevenție nu a găsit o diferență semnificativă statistic, deși o adunare ulterioară a rezultatelor sugerează o reducere relativă a riscului de 10-20%. Dintre cele șapte studii de tratament care au raportat durata răcelii, doar unul a arătat un efect. Concluzia autorilor: nu s-a dovedit un beneficiu pentru tratarea răcelii, deși un efect slab, de relevanță clinică îndoielnică, nu poate fi exclus.¹²

Monografia EMA pentru sucul presat din planta proaspătă de Echinacea purpurea recunoaște o utilizare medicală bine stabilită pentru prevenirea și tratarea de scurtă durată a răcelii, cel mult 10 zile, nerecomandată sub 12 ani.³⁰ Pentru rădăcina de E. purpurea și de E. pallida, monografiile recunosc, pe baza utilizării tradiționale, ameliorarea simptomelor răcelii, cu preparate precise: extracte uscate și, la E. pallida, tinctură 1:5 în etanol 50%.^{31, 32} Multe produse de pe piață nu corespund exact acestor preparate.¹²

Echinacea nu este recomandată în bolile autoimune, în imunodeficiențe și în imunosupresie. Monografia nu recomandă folosirea ei nici în bolile sistemice progresive și în bolile sistemului leucocitar, cere ca persoanele cu atopie să întrebe medicul și exclude persoanele alergice la plantele din familia Asteraceae. În sarcină și alăptare, în lipsa unor date suficiente, folosirea nu este recomandată, decât la sfatul medicului.³⁰

Floarea de soc și floarea de tei

Pentru floarea de soc (Sambucus nigra), monografia EMA recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, ameliorarea simptomelor timpurii ale răcelii. Ceaiul se prepară din 2-5 g de plantă la 150 ml de apă clocotită, de trei ori pe zi, pentru adolescenți, adulți și vârstnici. Nu se recomandă sub 12 ani, în sarcină și alăptare, iar dacă simptomele durează peste o săptămână sau apar lipsa de aer, febră sau spută purulentă, trebuie consultat medicul.³³

Pentru floarea de tei (Tilia cordata, T. platyphyllos), monografia recunoaște, tot pe baza utilizării tradiționale, ameliorarea simptomelor răcelii și ameliorarea simptomelor ușoare ale stresului mental. Ceaiul se prepară din 1,5 g de plantă la 150 ml de apă clocotită, de 2-4 ori pe zi, iar pentru răceală se începe la primele semne. Nu se recomandă în sarcină și alăptare, iar sub 4 ani folosirea nu este stabilită.³⁴

Fructele de soc nu au monografie: EMA a concluzionat în 2014 că una nu poate fi stabilită, pentru că lipsesc informațiile complete despre utilizarea tradițională cu doză precisă.³⁵ Aceste recunoașteri privesc ameliorarea unor simptome, nu o „întărire” a imunității.

Usturoiul

Analiza Cochrane despre usturoi a găsit un singur studiu care îndeplinea criteriile, cu 146 de participanți. Cei care au luat zilnic, timp de 12 săptămâni, un supliment cu 180 mg de alicină au avut 24 de răceli, față de 65 în grupul cu placebo, dar durata de recuperare a fost asemănătoare (4,63 față de 5,63 zile). Autorii concluzionează că dovezile sunt insuficiente și că afirmațiile despre eficiență se bazează în mare parte pe studii de calitate slabă.⁷ Monografia EMA acoperă forme solide pentru uz oral, precum pulberea și extractul uscat, și avertizează asupra interacțiunilor: usturoiul se folosește cu prudență la cei care iau anticoagulante, se evită cu 7 zile înainte de operații și este contraindicat la cei care iau saquinavir și ritonavir.³⁶

Probioticele

Analiza Cochrane despre probiotice a inclus 12 studii, cu 3.720 de participanți. Probioticele au fost mai bune decât placebo la numărul celor cu cel puțin un episod de infecție respiratorie acută (raport de șanse 0,53), la durata unui episod (cu 1,89 zile mai scurtă) și la prescrierea de antibiotice (0,65), dar calitatea dovezilor a fost scăzută sau foarte scăzută. Efectele adverse au fost minore, mai ales digestive.³⁷

Ce arată studiile, pe scurt

Niciuna dintre aceste variante nu are dovezi suficient de puternice pentru a fi recomandată tuturor ca „întăritor” al imunității.

Când e nevoie de prudență

• Boli autoimune și imunosupresie. Un răspuns imun exagerat poate da boli autoimune,² iar monografia pentru echinacea nu recomandă folosirea ei în bolile autoimune, în imunodeficiențe și în imunosupresie.³⁰ Orice produs „imunostimulator” se discută cu medicul.
• Copii. Monografiile pentru echinacea și floarea de soc nu recomandă folosirea sub 12 ani.^{30, 33} Limita de siguranță pentru vitamina D este de 50 µg pe zi între 1 și 10 ani și de 100 µg între 11 și 17 ani.²²
• Sarcină și alăptare. Pentru echinacea, soc și tei, siguranța nu este stabilită.^{30, 33, 34}
• Alergii. Echinacea este contraindicată celor alergici la plantele din familia Asteraceae.³⁰
• Medicamente. Usturoiul influențează timpul de sângerare și se folosește cu prudență sub anticoagulante.³⁶
• Suplimentele se adună. Vitamina D, zincul și seleniul au limite de siguranță calculate din toate sursele la un loc, adică alimente și toate suplimentele luate.^{22, 24, 28}
• Antibioticele nu ajută la răceală, care este o boală virală.⁶

Mergi la medic dacă ai lipsă de aer sau respirație rapidă, febră care durează peste 4 zile, simptome care nu se ameliorează în 10 zile sau care se ameliorează și apoi revin.⁶

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu nutrienți pentru sistemul imunitar

Până aici ai citit despre imunitate. De aici încolo, despre produsele noastre. Suplimentele alimentare nu întăresc imunitatea unui om sănătos, nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc o alimentație variată, somnul, mișcarea sau vaccinurile. Ele pot completa aportul de nutrienți pentru care Uniunea Europeană a aprobat mențiuni despre sistemul imunitar. Dacă analizele arată o lipsă sau alimentația nu îți aduce destul, medicul poate recomanda un supliment.

Capsule Vitamina D3 2.000 UI

• 2.000 UI (50 µg) de vitamina D3 pe capsulă, dizolvată în ulei de floarea-soarelui
• Vitamina D contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la menținerea sănătății oaselor și la menținerea funcției musculare normale
• Limita de siguranță pentru adulți este de 100 µg pe zi, din toate sursele: două capsule o ating
• 60 de capsule moi

42,84 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Zinc, seleniu, vitamina D pentru copii și vitamina C din măceș

Zincul și seleniul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. O capsulă de zinc aduce 10 mg de zinc, iar Hyper Seleniu aduce 110 µg de seleniu și 112 mg de fructoborat de calciu într-o capsulă. Vitamina D3 în picături aduce 2,5 µg de vitamina D3 pe picătură. Capsule Vitacan conține 280 mg de vitamina C naturală din măceș pe capsulă; vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar.

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Zinc Picolinat – Rol în creșterea imunității naturale a organismului

47,13 lei

Adaugă în coș

Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Seleniu

42,84 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Vitamina D3 cu extract natural de Zmeura 50ml

19,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Vitacan

35,70 lei

Adaugă în coș

Hyper Seleniu conține fructoborat de calciu, un aliment nou care nu este potrivit pentru cei sub 18 ani, pentru femeile însărcinate și pentru cele care alăptează.³⁸

Ceaiuri din plante cu monografie europeană

Dintre plantele de mai sus, avem produse care corespund monografiilor la floarea de soc și la floarea de tei, sub formă de ceai. Pe baza utilizării tradiționale, floarea de soc este recunoscută de EMA pentru ameliorarea simptomelor timpurii ale răcelii, iar floarea de tei pentru ameliorarea simptomelor răcelii și a simptomelor ușoare ale stresului mental.^{33, 34} Nu sunt mențiuni despre „imunitate”. Produsele noastre cu echinacea nu sunt preparatele din monografii și de aceea nu apar aici.

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Soc vrac

14,27 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Soc doze

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei vrac

14,27 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Tei doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Ceaiul de soc nu se recomandă sub 12 ani și în sarcină sau alăptare, iar cel de tei nu se recomandă în sarcină și alăptare. Dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau apar febră, lipsă de aer ori spută purulentă, mergi la medic.^{33, 34}

Cum se folosesc

Produs	Cât și când	De reținut
Capsule Vitamina D3 2.000 UI	1-2 capsule pe zi, după masa principală	Două capsule dau 100 µg, adică limita de siguranță pentru adulți din toate sursele; pentru copii, doza se stabilește cu medicul
Capsule Zinc Picolinat	1-2 capsule pe zi, în timpul mesei, cu suficient lichid	10 mg de zinc pe capsulă; limita de siguranță pentru adulți este de 25 mg pe zi din toate sursele; cine are poliartrită reumatoidă sau ia diuretice tiazidice, penicilamină ori anumite antibiotice se consultă întâi cu medicul
Capsule Hyper Seleniu	1 capsulă pe zi, înainte de masă, timp de 30 de zile, apoi 1 săptămână pauză	110 µg de seleniu pe capsulă; limita de siguranță pentru adulți este de 255 µg pe zi; nu pentru cei alergici la drojdie, sub 18 ani, în sarcină și alăptare
Vitamina D3 cu extract de zmeură, picături	Adulți: 2-4 picături pe zi; copii: 1-2 picături pe zi, după masă	O picătură aduce 2,5 µg de vitamina D3
Capsule Vitacan	Conform etichetei de pe ambalaj	280 mg de vitamina C din măceș pe capsulă; nu se recomandă în sarcină și alăptare și nici copiilor sub 12 ani
Ceai de soc	1-2 lingurițe de flori la 200-500 ml de apă fierbinte, 3 ceaiuri pe zi	Nu se recomandă în sarcină și alăptare; eticheta exclude copiii sub 3 ani, iar monografia EMA nu recomandă ceaiul sub 12 ani
Ceai de tei	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită, 2-3 căni pe zi	Nu se recomandă în sarcină și alăptare; eticheta exclude copiii sub 3 ani

Dozele sunt cele de pe etichetele produselor. Dacă urmezi un tratament sau ai o boală autoimună, discută cu medicul înainte de a lua orice supliment sau ceai din plante.

Înainte să iei un supliment

Suplimentele nu înlocuiesc nimic

Vitamina D, zincul, seleniul și vitamina C nu tratează infecțiile și nu înlocuiesc somnul, mișcarea, alimentația variată, vaccinurile sau tratamentul prescris. Ele completează aportul de nutrienți.

Analizele, înainte de supliment

Vitamina D se poate verifica printr-o analiză de sânge, la fel ca fierul sau vitamina B12. Medicul hotărăște doza și durata și, la nevoie, repetă analizele.

Vitamina D

Vitamina D se acumulează în organism. Pentru adulți, limita de siguranță este de 100 µg, adică 4.000 UI pe zi, din toate sursele la un loc.²² Dacă iei mai multe produse cu vitamina D, adună cantitățile de pe etichete.

Zincul

Limita de siguranță pentru adulți este de 25 mg de zinc pe zi, din toate sursele.²⁴ Două capsule de Zinc Picolinat aduc 20 mg.

Seleniul

Limita de siguranță pentru adulți este de 255 µg de seleniu pe zi, din toate sursele.²⁸ O capsulă de Hyper Seleniu aduce 110 µg.

Fructoboratul de calciu

Produsele cu fructoborat de calciu, precum Hyper Seleniu, nu sunt pentru cei sub 18 ani, pentru femeile însărcinate și pentru cele care alăptează. Uniunea Europeană permite cel mult 220 mg de fructoborat de calciu pe zi, doar în suplimentele pentru adulți.³⁸

Întrebări frecvente

Referințe

1. National Library of Medicine, MedlinePlus. Immunodeficiency diseases, articol din Enciclopedia medicală MedlinePlus, consultat în octombrie 2026.
2. Marshall J.S., Warrington R., Watson W., Kim H.L. An introduction to immunology and immunopathology. Allergy, Asthma & Clinical Immunology, 2018, 14(Suppl 2):49.
3. Harvard Health Publishing, Harvard Medical School. How to boost your immune system, consultat în octombrie 2026.
4. Gombart A.F., Pierre A., Maggini S. A review of micronutrients and the immune system: working in harmony to reduce the risk of infection. Nutrients, 2020, 12(1):236.
5. Hemilä H., Chalker E. Vitamin C for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2013, 1:CD000980.
6. National Library of Medicine, MedlinePlus. Common cold, pagina despre răceala comună, consultată în octombrie 2026.
7. Lissiman E., Bhasale A.L., Cohen M. Garlic for the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2014, 11:CD006206.
8. Mina M.J., Kula T., Leng Y. și colab. Measles virus infection diminishes preexisting antibodies that offer protection from other pathogens. Science, 2019, 366(6465):599-606.
9. Prather A.A., Janicki-Deverts D., Hall M.H., Cohen S. Behaviorally assessed sleep and susceptibility to the common cold. Sleep, 2015, 38(9):1353-1359.
10. Cohen S., Tyrrell D.A., Smith A.P. Psychological stress and susceptibility to the common cold. New England Journal of Medicine, 1991, 325(9):606-612.
11. Nieman D.C., Henson D.A., Austin M.D., Sha W. Upper respiratory tract infection is reduced in physically fit and active adults. British Journal of Sports Medicine, 2011, 45(12):987-992.
12. Karsch-Völk M., Barrett B., Kiefer D. și colab. Echinacea for preventing and treating the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2014, 2:CD000530.
13. Cohen S., Doyle W.J., Alper C.M., Janicki-Deverts D., Turner R.B. Sleep habits and susceptibility to the common cold. Archives of Internal Medicine, 2009, 169(1):62-67.
14. Watson N.F., Badr M.S., Belenky G. și colab. Recommended amount of sleep for a healthy adult: a joint consensus statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society. Sleep, 2015, 38(6):843-844.
15. Bull F.C., Al-Ansari S.S., Biddle S. și colab. World Health Organization 2020 guidelines on physical activity and sedentary behaviour. British Journal of Sports Medicine, 2020, 54(24):1451-1462.
16. Arcavi L., Benowitz N.L. Cigarette smoking and infection. Archives of Internal Medicine, 2004, 164(20):2206-2216.
17. Webb A.R., Kline L., Holick M.F. Influence of season and latitude on the cutaneous synthesis of vitamin D3: exposure to winter sunlight in Boston and Edmonton will not promote vitamin D3 synthesis in human skin. Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, 1988, 67(2):373-378.
18. Cashman K.D., Dowling K.G., Škrabáková Z. și colab. Vitamin D deficiency in Europe: pandemic? American Journal of Clinical Nutrition, 2016, 103(4):1033-1044.
19. Martineau A.R., Jolliffe D.A., Hooper R.L. și colab. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data. BMJ, 2017, 356:i6583.
20. Jolliffe D.A., Holt H., Greenig M. și colab. Effect of a test-and-treat approach to vitamin D supplementation on risk of all cause acute respiratory tract infection and covid-19: phase 3 randomised controlled trial (CORONAVIT). BMJ, 2022, 378:e071230.
21. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Dietary reference values for vitamin D. EFSA Journal, 2016, 14(10):4547.
22. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for vitamin D, including the derivation of a conversion factor for calcidiol monohydrate. EFSA Journal, 2023, 21(8):8145.
23. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for vitamin C. EFSA Journal, 2013, 11(11):3418.
24. Scientific Committee on Food, EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Tolerable Upper Intake Levels for Vitamins and Minerals. European Food Safety Authority, 2006.
25. Nault D., Machingo T.A., Shipper A.G. și colab. Zinc for prevention and treatment of the common cold. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2024, 5:CD014914.
26. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for zinc. EFSA Journal, 2014, 12(10):3844.
27. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for selenium. EFSA Journal, 2014, 12(10):3846.
28. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for selenium. EFSA Journal, 2023, 21(1):7704.
29. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
30. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Echinacea purpurea (L.) Moench, herba recens, EMA/HMPC/48704/2014 Corr. 1, 2015.
31. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Echinacea purpurea (L.) Moench, radix, revision 1, EMA/HMPC/424583/2016, 2017.
32. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Echinacea pallida (Nutt.) Nutt., radix, revision 1, EMA/HMPC/737380/2017, 2018.
33. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Sambucus nigra L., flos, revision 1, EMA/HMPC/611512/2016, 2018.
34. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos, EMA/HMPC/337066/2011, 2012.
35. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Public statement on Sambucus nigra L., fructus, EMA/HMPC/32465/2013, 2014.
36. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Allium sativum L., bulbus, EMA/HMPC/7685/2013, 2017.
37. Hao Q., Dong B.R., Wu T. Probiotics for preventing acute upper respiratory tract infections. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2015, 2:CD006895.
38. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2129 al Comisiei din 2 decembrie 2021 de autorizare a introducerii pe piață a fructoboratului de calciu ca aliment nou.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Imunitatea scăzută, infecțiile repetate sau severe se evaluează de medic. Suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli, nu „întăresc” imunitatea unui om sănătos și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată, vaccinurile sau tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament sau ai o boală autoimună, discută cu medicul înainte de a folosi orice supliment sau preparat din plante.