Stevia (Stevia rebaudiana): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Stevia (Stevia rebaudiana) este un arbust mic din familia Asteraceae, din care se extrag glicozidele de steviol, substanțe dulci care se găsesc pe etichete sub codul E 960. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru stevia, iar Uniunea Europeană a autorizat din 2011, ca îndulcitor, doar extractul purificat. Mai jos afli cum arată planta, în ce diferă frunza de extract și de pulberea din magazin, ce spun studiile despre glicemie și tensiune, cât poți consuma pe zi și ce spune legea.

Ce este stevia

Stevia (Stevia rebaudiana) este un arbust mic, din familia Asteraceae, care în locurile ei de origine crește ca plantă perenă.¹ Are patria în nord-estul Paraguayului și în Brazilia.^{1, 2}

Genul Stevia are circa 240 de specii, răspândite din vestul Statelor Unite până în America de Sud.³ Se pare că S. rebaudiana este singura specie a genului cu steviozidă și rebaudiozidă A în frunze, glicozidele care dau dulceața.¹

Dulceața vine din glicozidele de steviol, nu din zahăr. Ele nu sunt digerate în intestinul subțire. În colon, bacteriile le desprind de resturile de zahăr și eliberează steviolul, care e absorbit, legat de acid glucuronic și eliminat prin urină și, în parte, prin bilă.⁴

Trebuie spus de la început că stevia nu are monografie europeană de plantă medicinală: în lista oficială a monografiilor Agenției Europene a Medicamentului nu apare.⁵ Dosarul ei european este unul de siguranță alimentară, făcut pentru aditivul E 960.^{4, 6}

Din magazinul Hypericum: Indulcitor Hyper Stevia Rebaudiana 50ml și Sirop de Afin cu indulcitor Stevia Rebaudiana 250ml.

Cum arată stevia

E o plantă mică, cu tulpini subțiri, frunze mărunte și flori albe, strânse în ciorchini mici.^{2, 7}

Cum o recunoști

• Tulpina: dreaptă, subțire și lemnoasă, cu peri foarte mici în partea de jos.¹ Plantele descrise la Kew în 1906 aveau 30-45 cm, iar o sinteză din 2025 dă pentru plantă 50-120 cm.^{2, 7}
• Frunzele: subțiri, în formă de lopățică alungită, de 2-4 cm lungime și până la 1 cm lățime, cu vârful tocit și îngustate spre bază, fără pețiol bine distins. Marginea e crestată deasupra mijlocului.²
• Florile: capitule mici, cu 5 flori, așezate în ciorchini lați; sub fiecare capitul stau 5 bractei subțiri. Florile sunt de obicei albe.^{2, 7}
• Fructul: o achenă mică, unghiulară, cu circa 20 de peri aspri la vârf, mai scurți decât tubul corolei.²
• Rădăcina: rizomatoasă, cu un sistem de rădăcini bine dezvoltat.¹

Unde crește stevia

Stevia crește sălbatic în înălțimile Amambai din Paraguay, spre izvoarele râului Monday, un afluent al Paranei.² Nici în locul unde a fost descrisă nu e frecventă.¹ Se cultivă în Paraguay, Mexic, America Centrală, Japonia, China, Malaezia și Coreea de Sud, iar în Europa, după un raport din 1999, în Spania, Belgia și Marea Britanie.⁸

• Solul și înflorirea. În mediul ei natural crește mai ales pe soluri nisipoase. În Paraguay înflorește din ianuarie până în martie, iar în emisfera nordică, din septembrie până în decembrie.¹
• Nu rezistă iernii europene. De aceea, în Europa se cultiva în seră, ca plantă de frunze. Se înmulțește prin butași și se recoltează după 3-4 luni, prin tăiere.⁸
• Ziua lungă dă frunze mai dulci. Când e cultivată la zi lungă, crește suprafața frunzelor și concentrația de glicozide dulci din ele.¹
• Se găsește ca răsad. Se vând răsaduri în ghivece mici, ca în poza din stânga, făcută la o piață din Franța.

Stevia sau ștevie?

În română, două cuvinte aproape la fel numesc plante fără nicio legătură. Stevia este planta sud-americană din acest articol. Ștevia, cu ș, este în dicționare Rumex patientia, o plantă erbacee perenă cu frunze ovale, comestibile.⁹ Frunzele ei se gătesc, de pildă în ciorbă.⁹

Dicționarele trimit cuvântul „stevie”, scris fără diacritice, la „ștevie”.⁹ Pentru planta cu îndulcitor, dexonline are cuvântul „stevia”, definit ca îndulcitor acaloric extras din frunzele plantei Stevia rebaudiana, venit din engleză.⁹

Numele de ștevie îl poartă și alte plante: ștevia-de-munte este Astrantia major, ștevia-de-baltă este Rumex palustris, iar ștevia-creață, numită și dragavei, este Rumex crispus.⁹ Dacă ai găsit în natură o plantă numită „stevie sălbatică”, probabil e o plantă din genul Rumex, nu stevia din care se face îndulcitorul.⁹

Surse: dexonline, după DEX ’09, Micul dicționar academic, Scriban, DLRLC și NODEX; Hemsley, 1906.^{2, 9}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română se spune stevia, ca în engleză. Cuvântul „stevie” apare des în căutări, dar în dicționare trimite la ștevie, cum ai văzut mai sus.⁹ În Paraguay, Hemsley nota în 1906 că planta era cunoscută sub numele caá-êhê și azuca-caá.² Guaranii o numeau „iarba dulce”, în grafia kaa-hee.⁷

Surse: Catalogul UE al statutului de aliment nou; GBIF; Hemsley, 1906.^{2, 10, 11}

Numele științific acceptat azi este Stevia rebaudiana (Bertoni) Bertoni, din 1905. Sinonimele sunt Eupatorium rebaudianum Bertoni, numele din 1899, și Stevia rebaudiana Hemsl., numele propus la Kew în 1906.^{10, 12}

Ce parte se folosește: frunza, extractul și amestecurile

Se folosesc frunzele, proaspete sau uscate și pisate. Produsul comercial din frunze uscate poate conține și puține flori, tulpini și semințe.⁸ În Europa, Paraguay și Japonia frunzele se uscau în aer cald, la 70 °C, timp de 3 ore, până la 5-8% umiditate, iar steviozida nu se descompunea.⁸ Frunza, extractul purificat și amestecul din magazin nu sunt același lucru.

Frunza uscată

Frunza uscată e de 30-45 de ori mai dulce decât zahărul.⁸ În 1999, când se cerea autorizarea frunzelor ca aliment nou, în Europa se consumau puține, iar cei care le foloseau puneau circa 90 mg de pulbere într-o ceașcă de ceai sau de cafea.⁸ Comitetul Științific pentru Alimente a găsit informațiile insuficiente: lipseau specificația, standardizarea și studiile de siguranță.⁸

Astăzi, Catalogul UE al statutului de aliment nou are o intrare pentru stevia. Autoritatea franceză DGAL a concluzionat că infuzia apoasă neconcentrată din frunze, făcută numai cu apă și fără extracție selectivă, nu e aliment nou când se bea ca ceai sau ca infuzie, inclusiv ca ceai rece. Frunzele nu sunt aliment nou nici în suplimentele alimentare, fiindcă, după informațiile autorităților din statele membre, se foloseau în ele în Uniune înainte de 15 mai 1997. Alte utilizări ale frunzei ca aliment pot fi considerate noi și ar cere autorizare.^{10, 13} Intrarea nu privește extractele din frunze folosite ca îndulcitor sau ca aromă: ele se supun regulilor pentru aditivi și arome.¹⁰

Extractul purificat, E 960

Aditivul E 960 se obține din frunze prin extracție cu apă și purificare, apoi prin recristalizare din metanol sau din etanol apos. Produsul final are cel puțin 95% glicozide de steviol, pe substanță uscată, și e de 200-300 de ori mai dulce decât zahărul.^{4, 14} De la autorizarea din 2011, aditivul s-a împărțit: E 960a pentru glicozidele de steviol din stevia, E 960c pentru cele produse cu enzime și E 960d pentru cele glucozilate.⁴

Surse: Comitetul Științific pentru Alimente, 1999; Regulamentul (UE) nr. 231/2012; EFSA, 2024; Regulamentul (UE) nr. 1131/2011.^{4, 6, 8, 14}

Pulberea și tableta din magazin

După compoziția de pe etichetă, pulberile Hyper Stevia sunt amestecuri de 90% xilitol cu extract de stevia, iar îndulcitorul lichid e extract de stevia în glicerină și apă. Xilitolul este un poliol, adică un alcool de zahăr, și aduce 2,4 kcal pe gram, după factorii de conversie din regulamentul european.¹⁵ Alimentele cu peste 10% polioli adăugați trebuie să poarte mențiunea „Consumul excesiv poate cauza efecte laxative”.¹⁵ Pulberile cu 90% xilitol nu sunt deci fără calorii.

Pe orice aliment îndulcit citește lista de ingrediente: ingredientele se scriu în ordinea descrescătoare a greutății, iar alimentele care conțin îndulcitori autorizați poartă lângă denumire mențiunea „cu îndulcitor(i)”.¹⁵ Frunza și extractul purificat nu sunt același lucru, nici ca dulceață, nici ca statut legal.

7 lucruri surprinzătoare despre stevia

1. Numele vine de la un medic spaniol. Genul Stevia poartă numele lui Pedro Jaime Esteve, medic și profesor de botanică la Valencia, mort în 1556. Cavanilles l-a descris în 1797.³
2. Frunza e mult mai puțin dulce decât extractul. Frunza uscată e de 30-45 de ori mai dulce decât zahărul, iar extractul purificat, de 200-300 de ori.^{8, 14}
3. A ajuns la Kew printr-un consul. La începutul lui 1901, consulul britanic la Asunción, Cecil W. Gosling, a trimis la Kew fragmente din planta numită caá-êhê și azuca-caá, împreună cu descrierea lui Bertoni. Planșa din 1906 s-a desenat după exemplare mai bune, primite din aceeași sursă prin Barbados.²
4. Anuală sau perenă? Hemsley o descria în 1906 ca plantă anuală, după Bertoni.² Sintezele recente o numesc arbust mic perene.¹ În Europa nu supraviețuiește iernii și s-a cultivat în seră.⁸
5. Registrul european nu o cunoaște. Registrul UE al mențiunilor de sănătate avea, la consultare, 2.330 de intrări. Niciuna nu conține cuvântul „stevia”.¹⁶
6. Copiii mici pot ajunge la limita zilnică. În calculul EFSA din 2024, dacă toate alimentele autorizate ar conține aditivul la nivelul maxim, un copil mic din categoria celor mai mari consumatori ar primi 4,8 mg pe kilogram de corp pe zi, peste doza acceptabilă de 4. EFSA a socotit că estimarea e exagerată.⁴
7. Și-a primit genomul în 2020. Cercetătorii au secvențiat genomul plantei dintr-o singură frunză a unui răsad dintr-o cultură comercială și au citit 22,2 miliarde de baze.¹⁷

Ce conține stevia

Frunza conține un amestec de glicozide dulci, de tip diterpen, și alte substanțe fără gust dulce. Cifrele de mai jos vin din raportul Comitetului Științific pentru Alimente din 1999 și se referă la substanța uscată a frunzei.⁸

Sursă: Comitetul Științific pentru Alimente, Opinion on Stevia Rebaudiana Bertoni plants and leaves, 1999.⁸

Gustul vine din aceleași glicozide. Steviozida dă mai ales postgustul amărui, descris uneori ca de lemn-dulce, iar rebaudiozida A are gustul mai curat.¹⁸ Cifrele de mai sus sunt pentru frunză, nu pentru îndulcitorul din magazin.

Ce spun studiile

Ce a stabilit Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a evaluat glicozidele de steviol ca aditiv alimentar și a stabilit, la 10 martie 2010, o doză zilnică acceptabilă de 4 mg pe kilogram de corp pe zi, exprimată în echivalenți de steviol.⁶ Doza se bazează pe un studiu de doi ani pe șobolani, cu un factor de siguranță de 100.⁴ În 2024, la cererea industriei, EFSA a analizat ridicarea ei la 6 sau la 16 mg pe kilogram și a concluzionat că justificarea este insuficientă.⁴

Surse: EFSA, 2024; Regulamentul (UE) nr. 231/2012; Bai și colab., 2024; Onakpoya și Heneghan, 2015.^{4, 14, 19, 20}

Glicemia

O analiză din 2024 a 12 studii randomizate, cu 871 de adulți, a găsit o scădere mică a glicemiei pe nemâncate, de 4,10 mg/dl (interval de încredere 95%: între 1,65 și 6,55). Hemoglobina glicozilată, HbA1c, nu s-a schimbat: diferența a fost de 0,01 puncte procentuale. Autorii au socotit calitatea dovezilor scăzută.¹⁹

O altă analiză din 2024, cu 26 de studii și 1.439 de participanți, a găsit tot o scădere mică a glicemiei, cu certitudine scăzută, fără efect asupra insulinei și a HbA1c. Scăderea a apărut la doze de peste 3.342 mg pe zi.²¹

Un studiu randomizat din 2008 a dat 1.000 mg de rebaudiozidă A pe zi, timp de 16 săptămâni, la 60 de adulți cu diabet de tip 2, față de 62 care au luat placebo. HbA1c, glicemia, insulina și tensiunea nu au diferit între grupuri.²²

Tensiunea arterială

Două studii din Taiwan, cu steviozidă în capsule, au găsit scăderi ale tensiunii. În primul, 106 adulți cu hipertensiune au luat câte 250 mg de trei ori pe zi, timp de un an: tensiunea grupului cu steviozidă a scăzut după 3 luni de la 166/105 la 153/90 mmHg, iar efectul s-a ținut tot anul.²³ În al doilea, 174 de adulți cu hipertensiune ușoară au luat câte 500 mg de trei ori pe zi, timp de doi ani: tensiunea a scăzut de la 150/95 la 140/89 mmHg, semnificativ față de început și față de placebo.²⁴

Un studiu din Brazilia a dat steviozidă brută, până la 15 mg pe kilogram pe zi, față de placebo. Tensiunea a scăzut și în grupul placebo, iar autorii au concluzionat că steviozida nu a avut efect antihipertensiv.²⁵

O analiză din 2015 a adunat 9 studii cu 756 de participanți. Tensiunea sistolică a scăzut în medie cu 2,98 mmHg, o diferență nesemnificativă statistic: intervalul de încredere merge de la o scădere de 6,23 la o creștere de 0,27 mmHg. Tensiunea diastolică a scăzut semnificativ. Autorii spun că efectele sunt mici, că rezultatele diferă mult de la un studiu la altul și că participanții aveau în cea mai mare parte risc cardiovascular mare. Efectele adverse raportate au fost senzația de plin în abdomen, durerea în partea de sus a abdomenului și amețelile.²⁰

Dozele din cele două studii din Taiwan, 750 și 1.500 mg de steviozidă pe zi, înseamnă, cu factorul 0,40 din regulament, 300 și 600 mg de echivalenți de steviol.¹⁴ Pentru un adult de 70 kg, doza zilnică acceptabilă este de 280 mg, deci dozele din studii sunt de circa 1,1 și de 2,1 ori mai mari decât ea. Efectele asupra glicemiei și tensiunii sunt mici, diferite de la un studiu la altul și cu certitudine scăzută: nu justifică folosirea stevia ca tratament.

Greutatea și microbiomul

În 2023, Organizația Mondială a Sănătății a recomandat, condiționat, să nu se folosească îndulcitorii fără zahăr, între care stevia și derivații ei, pentru controlul greutății sau pentru reducerea riscului de boli netransmisibile. Recomandarea se bazează pe o analiză care nu a găsit beneficii pe termen lung în reducerea grăsimii corporale. Legătura observată între îndulcitori și boli ar putea fi influențată de caracteristicile participanților și de felul în care îi folosesc, de aceea recomandarea este condiționată. Ea nu se aplică celor care au deja diabet și nici poliolilor, cum e xilitolul.²⁶

Într-un studiu randomizat din 2024, 59 de adulți sănătoși au băut patru săptămâni zilnic o băutură cu stevia, în cantitate egală cu un sfert din doza zilnică acceptabilă, sau una cu 30 g de zahăr. Microbiomul intestinal și acizii grași cu lanț scurt din scaun nu au diferit între grupuri. Indicele de masă corporală a crescut cu 0,3 kg/m² în grupul cu zahăr.²⁷

Pe animale

Singurul studiu cu plantă întreagă, citat în 1999, a fost făcut pe șobolani hrăniți cu 10% frunze uscate, de specificație necunoscută: după patru săptămâni, glicemia lor scăzuse. Detaliile studiului nu au fost prezentate comitetului european.⁸

Precauții și siguranță

Glicozidele de steviol purificate sunt un aditiv evaluat, cu o limită zilnică. Pentru frunza întreagă nu există o evaluare asemănătoare: în 1999, comitetul european a găsit date insuficiente.^{4, 8}

• Limita zilnică: 4 mg pe kilogram de corp pe zi, în echivalenți de steviol. Pentru un adult de 70 kg înseamnă 280 mg de echivalenți de steviol, adică circa 700 mg de steviozidă sau circa 850 mg de rebaudiozidă A (factori de conversie 0,40 și 0,33). Pentru un copil de 20 kg, limita e de 80 mg, adică circa 200 mg de steviozidă.^{4, 14} Doza se măsoară în echivalenți de steviol, nu în grame de îndulcitor.
• Copiii mici: în calculul EFSA din 2024, aportul estimat la nivelul percentilei 95 depășește limita la sugari, cu 4,1 mg pe kilogram pe zi, și la copiii mici, cu 4,8. Calculul presupune că toate alimentele autorizate conțin aditivul la nivelul maxim, iar EFSA l-a socotit o supraestimare.⁴ Încă din 2011, Comisia nota că limita ar putea fi depășită la nivelurile maxime propuse și a coborât nivelul permis în băuturile aromatizate.⁶
• Doze mari, ca tratament: studiile în care tensiunea a scăzut au folosit doze care ating sau depășesc limita zilnică. Nu e un motiv să iei stevia în locul medicamentelor.
• Diabetul și tensiunea: dacă ai diabet sau iei medicamente pentru tensiune, nu schimba tratamentul pe cont propriu și spune medicului ce îndulcitori folosești.
• Alergia: s-a publicat un caz de anafilaxie la steviozidă la sugari cu eczemă atopică.²⁸ Pentru frunza întreagă, comitetul european a notat în 1999 că nu s-a prezentat nicio investigație asupra potențialului alergen.⁸
• Amestecurile cu poliol: pulberile cu 90% xilitol aduc energie, iar la un consum excesiv pot avea efecte laxative.¹⁵
• Sarcina și alăptarea: sursele de mai sus nu cuprind studii de siguranță pentru doze mari în aceste perioade. Rămâi la cantitățile din alimente și întreabă medicul.

Ce spune legea

În Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății, stevia nu figurează nici pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase, nici pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în forme dozate.²⁹

Ca îndulcitor, în Uniunea Europeană se poate folosi doar aditivul E 960. Regulamentul (UE) nr. 1131/2011 l-a introdus în lista aditivilor din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu condiții de utilizare pe categorii de alimente și limite exprimate în echivalenți de steviol.⁶ Specificațiile de puritate sunt în Regulamentul (UE) nr. 231/2012: cel puțin 95% glicozide de steviol.^{4, 14} În 2024, E 960 era autorizat în 32 de categorii de alimente.⁴

Frunza intră sub regulamentul privind alimentele noi. Pentru stevia, catalogul european arată că infuzia apoasă neconcentrată și frunzele din suplimente alimentare nu sunt aliment nou, iar celelalte utilizări ale frunzei ca aliment pot fi considerate noi, cum s-a arătat mai sus.^{10, 13}

Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru stevia. Lista din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu o cuprinde, iar registrul UE al mențiunilor nu are nicio intrare care să conțină „stevia” sau „steviol”.^{16, 30} Mențiunile despre plante, numite „substanțe botanice”, nu fuseseră evaluate până la capăt când s-a întocmit lista.³⁰

Lista cuprinde două mențiuni pentru „înlocuitori de zahăr, adică îndulcitori intenși”, alături de xilitol, sorbitol și alții: consumul de alimente sau băuturi care conțin înlocuitori în loc de zahăr duce la o creștere mai mică a glicemiei după consum, față de alimentele cu zahăr, și contribuie la menținerea mineralizării dinților.³⁰ Ele privesc alimentul în care zahărul a fost înlocuit, în condițiile din regulament. Nu privesc planta și nu numesc glicozidele de steviol.³⁰ Registrul păstrează și mențiuni respinse pentru îndulcitorii intenși: că ajută la controlul glicemiei, la menținerea unei greutăți sănătoase sau la controlul aportului de calorii.¹⁶

Pe etichetele alimentelor nu se poate atribui produsului proprietatea de a preveni, de a trata sau de a vindeca o boală.¹⁵ Pentru stevia nu există nicio mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană.

Stevia de-a lungul timpului

De secole, guaranii din Paraguay foloseau frunzele ca să îndulcească ceaiuri de plante și alte băuturi.⁸ Se spune că o puneau și în ceaiul de mate.⁷

În 1899, Moisés Bertoni, născut în 1857 și mort în 1929, a publicat planta ca Eupatorium rebaudianum. În 1905 a mutat-o în genul Stevia.¹² În 1906, botanistul britanic Hemsley a publicat-o la Kew, într-o planșă desenată de M. Smith.²

În jurul anului 1970, planta a ajuns în Japonia, unde în 1992 se vindeau circa 70 de extracte de stevia.⁸ În Europa, în februarie 1998 s-a cerut autorizarea plantelor și a frunzelor uscate ca aliment nou. Comitetul Științific pentru Alimente a răspuns în iunie 1999 că nu există date satisfăcătoare pentru folosirea lor în alimente sau ca înlocuitor al zahărului pentru diabetici și obezi. Raportul pomenea că în Paraguay un ceai din frunze era băut de circa 45 de ani de oameni cu diabet, în scopul de a-și scădea glicemia.⁸

Pe 10 martie 2010, EFSA a stabilit doza zilnică acceptabilă pentru glicozidele de steviol, iar în noiembrie 2011 Comisia Europeană a autorizat aditivul E 960.⁶ În 2024, EFSA a păstrat doza de 4 mg pe kilogram.⁴ Intrarea pentru stevia din catalogul european al alimentelor noi a fost actualizată ultima dată la 23 februarie 2024.¹⁰

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu stevia

Până aici ai citit despre stevia. De aici încolo, despre produsele noastre. Îndulcitorii și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Pentru stevia nu există monografie europeană de plantă medicinală, așa că nu comparăm produsele cu o doză din monografie.⁵ Reperul de siguranță este doza zilnică acceptabilă din evaluarea EFSA.⁴

Îndulcitor Hyper Stevia Rebaudiana 50 ml

• Extract din frunze de stevia (Stevia rebaudiana), 5 ml, în 20 ml de glicerină vegetală și 25 ml de apă demineralizată
• Sticluță de 50 ml, cu dop picurător
• Pe etichetă: se folosește în loc de zahăr, în ceai, cafea, sucuri sau preparate culinare; sunt suficiente câteva picături
• Reper de siguranță: doza zilnică acceptabilă din evaluarea EFSA, 4 mg pe kilogram de corp pe zi, în echivalenți de steviol

18,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Alte produse cu stevia

Stevia intră ca îndulcitor în 34 de produse Hypericum. Pulberile sunt amestecuri de 90% xilitol cu extract de stevia, iar îndulcitorul lichid de 250 ml e același extract, în glicerină și apă. Siropurile sunt extracte din fructe sau din plante, îndulcite cu stevia în loc de zahăr, și sunt suplimente alimentare. Stevia nu are monografie europeană, iar în aceste produse ea este doar îndulcitorul.

Adăugați la lista de dorințe

Indulcitor Hyper Stevia rebaudiana 250ml

72,84 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Indulcitor Hyper Stevia rebaudiana 100g

21,41 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Indulcitor Hyper Stevia rebaudiana 200g

37,13 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Indulcitor Hyper Stevia Rebaudiana 500g

69,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Afin cu indulcitor Stevia Rebaudiana 250ml

19,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Cătină Albă fără zahăr cu Stevia Rebaudiana 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Păducel cu indulcitor natural din Stevia Rebaudiana 250ml

21,41 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Coacaz negru cu indulcitor Stevia rebaudiana 250ml

19,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Îndulcitor Hyper Stevia lichid, 50 ml sau 250 ml	În loc de zahăr, în ceai, cafea, sucuri sau deserturi, în cantități mici, ajustate după gust	Extract de stevia în glicerină și apă
Îndulcitor Hyper Stevia pulbere, 100 g, 200 g sau 500 g	În loc de zahăr, în ceai, cafea sau deserturi, în cantități mici, ajustate după gust	90% xilitol: aduce 2,4 kcal pe gram și poate avea efect laxativ la consum excesiv
Sirop de Afin cu stevia, 250 ml	6 linguri pe zi, câte 2 după mesele principale, în apă; cură de 6 săptămâni, apoi pauză de 7 zile	Fără zahăr adăugat, îndulcit cu stevia
Sirop de Cătină albă fără zahăr, cu stevia, 500 ml	3-4 linguri pe zi, maximum 6, în apă minerală, după mese; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 7 zile	Fără zahăr adăugat, îndulcit cu stevia
Sirop de Păducel cu stevia, 250 ml	2-3 lingurițe, de 3 ori pe zi	Fără zahăr adăugat, îndulcit cu stevia
Sirop de Coacăz negru cu stevia, 250 ml	3-4 linguri pe zi, maximum 6, în apă minerală, după mese; cure de 6 săptămâni, cu pauze de 7 zile	Fără zahăr adăugat, îndulcit cu stevia

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Limita de siguranță pentru stevia este doza zilnică acceptabilă, de 4 mg pe kilogram de corp pe zi, în echivalenți de steviol.⁴

Întrebări frecvente

Referințe

1. Ferrazzano G.F., Cantile T., Alcidi B. și colab. Is Stevia rebaudiana Bertoni a non cariogenic sweetener? A review. Molecules, 2016, 21(1):38.
2. Hemsley W.B. Stevia Rebaudiana, în Hooker J.D. (ed.), Hooker’s Icones Plantarum, vol. 29, partea 1, planșa 2816, Londra, 1906, exemplar scanat de Internet Archive, Wikimedia Commons.
3. Nesom G.L. Stevia Cavanilles, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 21, Oxford University Press, 2006, efloras.org.
4. EFSA Panel on Food Additives and Flavourings (FAF). Scientific opinion on the extension of the authorisation of use of the food additive steviol glycosides (E 960a-d) and the modification of the acceptable daily intake (ADI) for steviol. EFSA Journal, 2024, 22(11):e9045, adoptată la 25 septembrie 2024.
5. European Medicines Agency. Herbal medicine: lista monografiilor și a evaluărilor Comitetului pentru medicamente din plante, extras generat automat din site-ul ema.europa.eu pe 23 septembrie 2026. Stevia nu apare în listă.
6. Regulamentul (UE) nr. 1131/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la glicozidele derivate din steviol. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 295 din 12 noiembrie 2011, p. 205.
7. Wang L., Chang T., Zhu T. și colab. Stevia rebaudiana Bertoni as a sweet herbal medicine: traditional uses, potential applications, and future development. Frontiers in Pharmacology, 2025, 16:1638147.
8. Comisia Europeană, Comitetul Științific pentru Alimente. Opinion on Stevia Rebaudiana Bertoni plants and leaves, SCF/CS/NF/STEV/3 Final, adoptată la 17 iunie 1999.
9. dexonline.ro, articolele „stevia”, „stevie”, „ștevie” și „dragavei”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Scriban, DLRLC și NODEX.
10. Comisia Europeană. EU Novel Food status Catalogue, intrarea „Stevia Rebaudiana (Bertoni) Bertoni”, ultima actualizare 23 februarie 2024, consultat la 1 octombrie 2026.
11. GBIF Secretariat. Stevia rebaudiana (Bertoni) Bertoni, GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
12. International Plant Names Index. Eupatorium rebaudianum Bertoni, Revista Agron. Ci. Aplicadas 2: 35 (1899), și Stevia rebaudiana (Bertoni) Bertoni, Anales Ci. Parag. ser. 1, 5: 3 (1905), ipni.org, consultat în octombrie 2026.
13. Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 11 decembrie 2015, p. 1.
14. Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 83 din 22 martie 2012, p. 1, intrarea E 960, în forma publicată în 2012.
15. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011, p. 18, articolele 7 și 18 și anexele III și XIV.
16. Comisia Europeană. EU Register of nutrition and health claims made on foods, căutările „stevi” și „sweetener”, consultat la 1 octombrie 2026.
17. O’Neill K., Pirro S. The complete genome sequence of Stevia rebaudiana, the Sweetleaf. F1000Research, 2020, 9:751.
18. Manoharan A.S., Selvan R.K. Steviol glycosides (E960) from Stevia rebaudiana: technological innovations, safety assessment, regulatory aspects and their role in sustainable food systems. Food Science & Nutrition, 2026, 14(7):e71891.
19. Bai X., Qu H., Zhang J. și colab. Effect of steviol glycosides as natural sweeteners on glucose metabolism in adult participants. Food & Function, 2024, 15(8):3908-3919.
20. Onakpoya I.J., Heneghan C.J. Effect of the natural sweetener, steviol glycoside, on cardiovascular risk factors: a systematic review and meta-analysis of randomised clinical trials. European Journal of Preventive Cardiology, 2015, 22(12):1575-1587.
21. Zare M., Zeinalabedini M., Ebrahimpour-Koujan S., Bellissimo N., Azadbakht L. Effect of stevia on blood glucose and HbA1C: a meta-analysis. Diabetes & Metabolic Syndrome, 2024, 18(7):103092.
22. Maki K.C., Curry L.L., Reeves M.S. și colab. Chronic consumption of rebaudioside A, a steviol glycoside, in men and women with type 2 diabetes mellitus. Food and Chemical Toxicology, 2008, 46(supl. 7):S47-S53.
23. Chan P., Tomlinson B., Chen Y.J., Liu J.C., Hsieh M.H., Cheng J.T. A double-blind placebo-controlled study of the effectiveness and tolerability of oral stevioside in human hypertension. British Journal of Clinical Pharmacology, 2000, 50(3):215-220.
24. Hsieh M.H., Chan P., Sue Y.M. și colab. Efficacy and tolerability of oral stevioside in patients with mild essential hypertension: a two-year, randomized, placebo-controlled study. Clinical Therapeutics, 2003, 25(11):2797-2808.
25. Ferri L.A., Alves-Do-Prado W., Yamada S.S., Gazola S., Batista M.R., Bazotte R.B. Investigation of the antihypertensive effect of oral crude stevioside in patients with mild essential hypertension. Phytotherapy Research, 2006, 20(9):732-736.
26. Organizația Mondială a Sănătății. WHO advises not to use non-sugar sweeteners for weight control in newly released guideline, comunicat din 15 mai 2023, despre ghidul Use of non-sugar sweeteners: WHO guideline, Geneva, 2023.
27. Kwok D., Scott C., Strom N. și colab. Comparison of a daily steviol glycoside beverage compared with a sucrose beverage for four weeks on gut microbiome in healthy adults. Journal of Nutrition, 2024, 154(4):1298-1308.
28. Kimata H. Anaphylaxis by stevioside in infants with atopic eczema. Allergy, 2007, 62(5):565-566.
29. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
30. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012, considerentul (10) și anexa.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Stevia nu are monografie europeană de plantă medicinală, iar îndulcitorii și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Dacă ai diabet, hipertensiune sau iei medicamente, discută cu medicul înainte de a schimba ce folosești.