Goji (Lycium barbarum): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Goji (Lycium barbarum) e un arbust spinos din familia Solanaceae, cu flori violete și fructe roșii sau galben-portocalii, care se vând azi uscate, drept „superfruct”. În dicționarele românești apare sub alt nume, cătină-de-garduri, și e descris ca plantă otrăvitoare. Studiile pe oameni sunt puține și mici: meta-analizele au găsit scăderi modeste ale trigliceridelor și ale glicemiei, iar în literatura medicală sunt descrise alergii și interacțiuni cu unele medicamente. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie despre goji, iar în România genul Lycium figurează pe Lista nr. 1 din Ordinul 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman. Mai jos afli cum îl recunoști, ce conțin fructele, ce spun studiile, ce precauții se impun și ce spune legea.
Pe scurt
- Goji e un arbust spinos din familia Solanaceae, înalt de 0,8-3 m, cu flori violete și fructe roșii sau galben-portocalii, lungi de 0,4-2 cm, cu 4-20 de semințe mici.
- Se consumă fructele, uscate sau ca suc. În studiile din fișă, doza a fost de 15-28 g de fructe uscate sau de 120 ml de suc pe zi, între 30 de zile și 16 săptămâni.
- Efectele din studii sunt mici. În meta-analize, trigliceridele au scăzut în medie cu 0,14 mmol/L, HDL-colesterolul a crescut cu 0,06 mmol/L, iar glicemia à jeun a scăzut cu 0,36 mmol/L. Studiile sunt puține și cu puțini participanți.
- Au fost descrise alergii, inclusiv anafilaxie, și interacțiuni cu medicamente: cel puțin trei cazuri cu warfarina și unul cu flecainida.
- Nu are monografie europeană și nicio mențiune de sănătate autorizată. În Uniunea Europeană fructul nu e aliment nou, dar în România genul Lycium e pe Lista nr. 1 din Ordinul 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman.
Lycium barbarum L., familia Solanaceae
Ce este goji
Goji e un arbust spinos din familia Solanaceae, înalt de 0,8-3 m, cu tulpini fără peri și ramuri cu spini.1, 2 Numele lui științific este Lycium barbarum, iar în cultură poate crește ca un pom mic.1 Genul Lycium are 80-90 de specii, răspândite pe mai multe continente.1, 2
Din plantă se folosesc fructele, numite în China gouqizi.3 În engleză li se spune goji berries sau wolfberries.2 Cuvântul „goji” nu e un nume vechi: în dicționarele românești planta apare ca „cătină-de-garduri”, iar povestea numelor o găsești mai jos.4
Cum arată goji
Goji se recunoaște după ramurile subțiri și spinoase, frunzele mici și înguste, florile violete, în formă de pâlnie, și fructele roșii, alungite, care atârnă de ramuri.1, 2


Cum îl recunoști
- Tulpina: arbust erect, înalt de 0,8-3 m, cu scoarța bej-argintie, tulpini fără peri și ramuri cu spini.1, 2
- Frunzele: lanceolate sau lung-eliptice, lungi de 2-6 cm, singure sau în ciorchini mici, fără peri.1, 2
- Florile: singure sau câte 2-4 la un loc. Corola e în formă de pâlnie, violetă, lungă de 8-13 mm, cu tubul mai lung decât lobii, iar staminele ies ușor în afară. În America de Nord, goji înflorește din martie până în octombrie.1, 2
- Fructele: bace roșii sau galben-portocalii, ovale sau alungite, lungi de 0,4-2 cm și late de 5-10 mm, cărnoase, cu 4-20 de semințe galben-brune, de circa 2 mm.1, 2
Flora Chinei descrie două varietăți: var. barbarum, cu frunze late, mai mult de 15 semințe și fructe roșii, și var. auranticarpum, cu frunze înguste și cărnoase, 4-8 semințe și fructe galben-portocalii.1
Unde crește goji
Goji e originar din China, unde Flora Chinei îl dă în Gansu, nordul provinciei Hebei, Mongolia Interioară, Ningxia, Qinghai, nordul provinciei Shanxi, Sichuan și Xinjiang.1, 2 Se cultivă mai ales în nordul Chinei, în provincia Ningxia.2
Din China s-a răspândit în alte părți ale lumii: e naturalizat în America de Nord, în Europa și în Asia, în Australia și în Noua Zeelandă. În America de Nord crește pe marginea drumurilor, în locuri virane și pe câmpuri, până la 2.300 m altitudine.2
La noi, dicționarele îl descriu ca arbust care crește cultivat sau spontan pe lângă garduri și îl numesc cătină-de-garduri.4


Goji, Lycium chinense și cătina
Numele „goji” se dă fructelor a două specii foarte apropiate: Lycium barbarum și Lycium chinense. Flora Americii de Nord le dă amândurora numele de goji, notează că sunt greu de deosebit și că unele flore le-au tratat ca pe o singură specie. O cercetare din 2011, făcută pe plante din China, a arătat însă că sunt specii diferite. Se deosebesc mai ales după lungimea lobilor corolei față de tubul ei.2
| Ce comparăm | Goji | Lycium chinense |
|---|---|---|
| Numele latin | Lycium barbarum | Lycium chinense |
| Corola | Violetă, cu tubul mult mai lung decât lobii | Violet-pal, cu tubul mai scurt decât lobii sau cam cât ei |
| Frunzele | Lanceolate sau lung-eliptice, de 2-6 cm | Ovate, romboidale sau lanceolate, de 1,5-5 cm |
| Fructul | Bacă roșie sau galben-portocalie, de 0,4-2 cm | Bacă roșie, de 0,7-1,5 cm |
| Semințele | De obicei 4-20 | Numeroase, galbene, de 2,5-3 mm |
| Unde crește în China | În 8 provincii și regiuni, mai ales în nord și în nord-vest; cultivat în Ningxia | În 25 de provincii și regiuni, din nord până în sud, și în alte țări din Asia |
| În Ordinul 244/2005 | Lista nr. 1 (Lycium spp.) | Lista nr. 1 (Lycium spp.) |
Surse: Flora of China; Flora of North America; Ordinul 244/2005.1, 2, 5


O altă specie din genul Lycium, Lycium ruthenicum, se deosebește ușor de goji: are fructe negre-violete, rotunde, frunze foarte înguste și cărnoase și spini câte unul la fiecare nod.1, 4
Nu-l confunda nici cu cătina-albă. În dicționarele românești, „cătină” are mai multe sensuri: cătina-albă este Hippophae rhamnoides, un arbust spinos cu fructe galbene-portocalii, iar cătina-de-garduri este Lycium.4 Pentru goji, singurul nume care nu încurcă este cel științific, Lycium barbarum.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, planta apare în dicționare sub numele cătină-de-garduri, cu variantele regionale licină, lițian, răchișoară și zaharică. Dicționarele o trec sub numele științific vechi Lycium vulgare, iar un alt nume vechi, Lycium halimifolium, apare cu varianta regională răchișoară. Azi, ambele sunt considerate sinonime ale lui Lycium barbarum.4, 6
De unde vine „goji”?
Cuvântul nu apare în dicționarele românești ca nume de plantă. În Micul dicționar academic, „goji” e doar o variantă regională a verbului „a govi”, cu sensuri ca „a boli” sau „a tuși tare”, fără nicio legătură cu planta.4 În engleză, Wiktionary îl socotește probabil o pronunție alterată a chinezescului gǒuqǐ (枸杞) și notează că folosirea lui largă a început abia în 2003-2004.7
| Limba | Numele plantei |
|---|---|
| Română | goji; cătină-de-garduri; regional, licină, lițian, răchișoară, zaharică |
| Engleză | goji berry, wolfberry, Chinese wolfberry, matrimony vine, Barbary matrimony vine, Duke of Argyll’s teaplant |
| Germană | Gewöhnlicher Bocksdorn, Bocksdorn |
| Franceză | lyciet commun, lyciet de Barbarie |
| Italiană | spina santa di Barberia |
| Olandeză | gewone boksdoorn |
| Poloneză | kolcowój szkarłatny |
| Cehă | kustovnice cizí |
| Daneză | almindelig bukketorn |
| Suedeză | bocktörne |
| Portugheză | cambroeira |
| Chineză | 宁夏枸杞 (ning xia gou qi), adică „goji din Ningxia” |
Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi europene; Flora of China, pentru chineză.4, 6, 1
Ce parte se folosește
Se folosesc în primul rând fructele, uscate sau sub formă de suc. În China, frunzele proaspete se mănâncă și ca legumă, iar scoarța rădăcinii e folosită în medicina tradițională.3


- Fructele uscate: în studiul despre ochi din 2021, participanții au mâncat 28 g pe zi, de cinci ori pe săptămână, timp de 90 de zile.8 În studiul din Singapore, cei din grupul cu goji au gătit și au mâncat 15 g pe zi, la mesele principale, timp de 16 săptămâni.9
- Sucul: într-un studiu din 2009 s-a folosit un suc standardizat după polizaharidele din goji, notate LBP, în doză de 120 ml pe zi, timp de 30 de zile.10
- Formula cu lapte: într-un studiu din 2011, o formulă proprie pe bază de lapte și goji, în doză de 13,7 g pe zi, timp de 90 de zile.11
- Alte produse: pe piață se găsesc și vinul de goji și iaurtul cu goji.3
Forma contează: o meta-analiză din 2022 a găsit efecte mai clare la fructele întregi decât la extracte.12 Nu există o doză recomandată de o autoritate europeană, pentru că goji nu are monografie.13
7 lucruri surprinzătoare despre goji
- Dicționarele românești îl descriu ca otrăvitor. În Micul dicționar academic, cătina-de-garduri e un „arbust spinos, otrăvitor”, cu fructe roșii alungite, iar dicționarul enciclopedic „Cartea Românească”, din 1926-1931, numește „otrăvitoare” bobițele ei roșii.4 Azi, aceleași fructe se vând drept „superfruct”.14
- În dicționare, „a goji” înseamnă altceva. Micul dicționar academic trece „goji” ca variantă regională a verbului „a govi”, care înseamnă, între altele, „a ține de urât miresei” și „a boli”.4
- Genul a pornit din America de Sud. Flora Americii de Nord spune că genul Lycium pare să fi apărut în America de Sud, de unde s-a răspândit în America de Nord și, printr-un singur eveniment de răspândire la mare distanță, în Lumea Veche, unde crește și goji.2
- Numele chinezesc spune de unde vine. 宁夏枸杞 (ning xia gou qi) înseamnă „goji din Ningxia”, provincia din nordul Chinei unde se cultivă mai ales.1, 2
- Și frunzele se mănâncă. În China, frunzele proaspete se mănâncă ca legumă.3 La o specie înrudită, Lycium chinense, se consumă lăstarii tineri, frunzele și fructele, proaspete sau uscate.2
- O porție de 28 g are de peste 7 ori mai multă zeaxantină decât suplimentul din studiu. În studiul din 2021, 28 g de fructe uscate au adus 28,8 mg de zeaxantină, față de 4 mg în suplimentul cu luteină și zeaxantină folosit pentru comparație. Cifra descrie un lot de fructe din Ningxia.8
- Poți fi sensibilizat la goji fără să-l fi mâncat. Într-un studiu din Spania, la persoane alergice la alimente vegetale, testul cutanat la goji a fost pozitiv la 77% dintre ele, iar 89% dintre cele cu test pozitiv nu mâncaseră niciodată goji. Legătura era cu piersica și cu o proteină din multe fructe și legume, numită LTP.15
Știai că?
În mai multe limbi europene, numele plantei pomenesc Barbaria, nu China: lyciet de Barbarie în franceză, spina santa di Barberia în italiană, Barbary matrimony vine în engleză. Planta e totuși originară din China.6, 2
Ce conțin fructele de goji
Fructele uscate de goji sunt în mare parte carbohidrați, cu puține grăsimi, și conțin carotenoide, în special zeaxantină. În genul Lycium s-au descris, în afară de polizaharide, 355 de substanțe, între care 32 de flavonoide, 72 de alcaloizi, 57 de steroli și derivați ai lor și 39 de terpenoide.8, 3
| Ce conține | Cât, în 28 g de fructe uscate | De reținut |
|---|---|---|
| Energie | 95,1 kcal | 28 g sunt o porție, în studiul din 2021 |
| Carbohidrați | 21,4 g, din care 15,1 g zaharuri | Principalul component |
| Fibre și proteine | 2,7 g de fibre și 2,8 g de proteine | Măsurate în lotul din studiu |
| Grăsimi | 0,4 g | Foarte puține |
| Zeaxantină | 28,8 mg | Carotenoidul principal din analiza studiului |
| Beta-caroten | 225 µg, din care 110 µg trans | Mult mai puțin decât zeaxantina |
| Luteină | 0,15 mg | Estimare după alt studiu, nu măsurătoare proprie |
| Alte substanțe | 355 descrise în genul Lycium, fără polizaharide | Flavonoide, alcaloizi, steroli, terpenoide, amide, acizi organici |
Surse: Li și colab., 2021, pentru fructele de goji organice din Ningxia analizate în studiu; Qian și colab., 2017, pentru genul Lycium.8, 3
Cifrele din tabel descriu un lot de fructe din Ningxia, nu orice pachet de fructe uscate. Preparatele din goji sunt uneori standardizate după polizaharide, notate LBP, cum era sucul din studiul din 2009.10 Despre alcaloizii tropanici, atropina și scopolamina, găsești detalii în capitolul despre siguranță.
Ce spun studiile
Goji a fost cercetat în studii mici, de câteva săptămâni sau luni, și în câteva meta-analize. Cele mai multe măsoară valori din sânge sau semne din ochi, nu boli. Primul autor al studiului din 2011 e afiliat la Nestlé, iar cel al studiului din 2009, la FreeLife International.11, 10
Surse: Toh și colab., 2022; Guo și colab., 2017; Bucheli și colab., 2011.12, 16, 11
Grăsimile din sânge și tensiunea
O meta-analiză din 2022 a ales 10 studii randomizate din 785 de articole găsite. Față de grupurile de control, trigliceridele au scăzut în medie cu 0,14 mmol/L (interval de încredere 95%: 0,09-0,19), iar HDL-colesterolul a crescut cu 0,06 mmol/L (0,02-0,09). Efectele au fost mai clare la fructele întregi decât la extracte. Celelalte grăsimi din sânge, lipoproteinele și tensiunea nu s-au schimbat. Malondialdehida, un marker al stresului oxidativ, a fost mai mică în grupurile cu goji.12
Într-un studiu randomizat din Singapore, 40 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată au primit sfaturi pentru o alimentație sănătoasă. Cei din grupul cu goji au gătit și au mâncat în plus 15 g de fructe uscate pe zi, la mesele principale, timp de 16 săptămâni. La final, grupul cu goji avea HDL-colesterolul mai mare decât grupul de control, iar riscul cardiovascular estimat pe termen lung și „vârsta vasculară” erau mai mici. La ceilalți indicatori ai funcției vasculare nu au apărut diferențe.9
Glicemia
Meta-analiza din 2017 a adunat 7 studii randomizate, cu 548 de participanți. Glicemia à jeun a scăzut în medie cu 0,36 mmol/L, adică 6,5 mg/dl (interval de încredere 95%: 0,10-0,62 mmol/L). Colesterolul total și trigliceridele au scăzut cu 0,30, respectiv 0,20 mmol/L, dar diferențele nu au fost semnificative statistic. Greutatea corporală și tensiunea nu s-au schimbat clar. Autorii notează că studiile anterioare dăduseră rezultate inconsistente și vorbesc doar despre „unele dovezi” pentru un efect favorabil asupra glicemiei.16
Ochii
Un studiu randomizat, dublu-orb, a urmărit 150 de vârstnici sănătoși, de 65-70 de ani. Șaptezeci și cinci au primit, timp de 90 de zile, câte 13,7 g pe zi dintr-o formulă proprie pe bază de lapte și goji, iar ceilalți 75, placebo. În grupul cu placebo au apărut zone cu mai puțin pigment în macula (pata galbenă), partea centrală a retinei, și mai multe depozite mici, numite druze moi, în timp ce în grupul cu goji situația a rămas stabilă. Zeaxantina din sânge a crescut cu 26%, iar capacitatea antioxidantă totală, cu 57%. Autorii spun că mecanismul e neclar, pentru că schimbarea zeaxantinei din sânge nu s-a legat de cea a maculei.11
Într-un studiu pilot din 2021, 27 de adulți sănătoși, de 45-65 de ani, au primit, timp de 90 de zile, fie 28 g de goji, fie un supliment cu luteină și zeaxantină, de cinci ori pe săptămână. Densitatea optică a pigmentului macular a crescut în grupul cu goji, nu și în cel cu supliment, iar carotenoidele din piele au crescut tot în grupul cu goji. Studiul a fost mic, iar participanții au știut ce primesc.8 Ambele studii au măsurat semne din ochi, nu vederea, și nu arată că goji previne vreo boală a ochilor.
Stresul oxidativ
În 2009, un studiu randomizat, dublu-orb, de 30 de zile, pe 50 de adulți chinezi sănătoși, de 55-72 de ani, a comparat 120 ml pe zi de suc de goji standardizat cu placebo. În grupul cu suc, enzimele superoxid dismutaza și glutation peroxidaza din sânge au crescut cu 8,4%, respectiv 9,9%, iar malondialdehida a scăzut cu 8,7%. Sunt markeri din sânge, nu boli.10
În laborator și pe viermi
Pe viermele Caenorhabditis elegans, sucul de goji a scurtat viața cu 50% și a crescut cu 45-50% producția de specii reactive de oxigen, la toate concentrațiile încercate, de la 1 la 20 mg/µL. Autorii atribuie efectul unei acțiuni pro-oxidante a polifenolilor și a carotenoidelor și spun că folosirea sucului trebuie luată în considerare cu grijă până apar studii pe mamifere.17 Rezultatele pe viermi nu se pot transfera direct la om, la fel ca rezultatele antioxidante din eprubetă.
Goji nu tratează și nu previne nicio boală, iar studiile despre el nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic.
Precauții și siguranță
În studiile de mai sus, efectele adverse au fost puține: în cel din 2011 nu s-au raportat evenimente adverse legate de produs, iar în cel din 2021 a apărut doar un disconfort ușor, gaze intestinale, la o persoană.11, 8 Din literatura medicală se cunosc însă cazuri izolate, mai ales la persoane alergice și la cele care iau anumite medicamente.
- Alergia: în studiul din Spania, testul cutanat la goji a fost pozitiv la 77% dintre persoanele alergice la alimente vegetale, în special la cele sensibile la piersică și la proteina LTP. Autorii spun că riscul trebuie luat în seamă la cei cu alergii alimentare, mai ales la LTP.15 În 2015, o lucrare scurtă publicată în Annals of Allergy, Asthma & Immunology descrie anafilaxie provocată de goji.18
- Soarele: un bărbat de 53 de ani a avut o erupție cu mâncărime pe zonele expuse la soare, după 5 luni în care mâncase goji. Pielea lui a devenit mai sensibilă la radiațiile UVB după goji, nu și după o altă plantă pe care o lua în același timp, iar sensibilitatea a revenit la normal când a oprit produsele. Este primul caz de fotosensibilitate descris pentru goji, în 2011.19
- Warfarina: au fost descrise cel puțin trei cazuri de INR crescut, uneori cu sângerări, la persoane care luau warfarină și au băut ceai concentrat, suc sau vin de goji. La o femeie de 61 de ani, INR a ajuns la 4,1 după patru zile în care a băut 3-4 pahare pe zi de ceai concentrat din fructe de goji.20 O femeie de 71 de ani a fost internată cu sângerări după patru zile de suc de goji.21 Autorii unui al treilea raport spun că doze mari, de peste 6-12 g, pot crește efectul warfarinei.22 Cine ia warfarină nu trebuie să bea ceai, suc sau vin de goji fără acordul medicului.21
- Flecainida: o femeie de 75 de ani, tratată cu flecainidă pentru extrasistole atriale, a ajuns la urgență după ce leșinase. Bea ceai de goji pentru a se feri de COVID-19. Medicii au tratat o toxicitate a flecainidei și au presupus că goji a încetinit enzima CYP2D6, care prelucrează medicamentul.14
- Alcaloizii tropanici: goji face parte din familia Solanaceae, în care sunt și plante toxice. O sinteză din 2017 notează că siguranța genului Lycium a fost pusă la îndoială după ce s-au raportat atropină și hiosciamină în fructe de goji din India și scopolamină la L. halimifolium, un nume vechi al lui goji, în cantități peste doza toxică. Un alt cercetător, care a vrut să verifice, a găsit în goji din mai multe surse doar 3,0 ppb de atropină, mult sub doza care otrăvește, iar o analiză pe trei soiuri de goji nu a găsit substanțe toxice în fructe, frunze, tulpini și rădăcini. Autorii sintezei spun că cei trei alcaloizi raportați ar veni de la o altă specie, Lycium europaeum, nu de la goji, și că genul e probabil netoxic.3 În 2020, cercetători chinezi au pus la punct o metodă care măsoară atropina, anisodamina și scopolamina în fructe de goji, cu limite de cuantificare de 3,2, 4,6 și 4,5 µg/kg, și au aplicat-o pe fructe din 30 de zone din China.23
- Sarcina și alăptarea: în sursele consultate nu există studii de siguranță la gravide sau la femei care alăptează. Sarcina și alăptarea cer sfatul medicului.
- Doza: nu există o doză sigură stabilită de o autoritate europeană. În studiile citate, dozele au fost de 13,7-28 g de fructe sau de preparat pe zi sau de 120 ml de suc pe zi.8, 11, 10
Ce spune legea
Ordinul 244/2005
În România, genul Lycium (Lycium spp.), deci și goji (L. barbarum), este trecut pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”, din anexa Ordinului nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății.5 Ordinul definește plantele periculoase drept „plante improprii consumului uman”. Lista cuprinde doar denumirile științifice ale plantelor, fără să spună de ce a fost trecută fiecare.5
Ordinul interzice vânzarea plantelor de pe Lista nr. 1 ca produse prelucrate sau preparate, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. Ministerul Agriculturii poate acorda o derogare doar dacă un dosar toxicologic și analitic arată că preparatul nu conține caracteristicile sau substanțele toxice ale plantei.5
Uniunea Europeană
În Uniunea Europeană, fructul de goji nu este considerat aliment nou. Autoritatea finlandeză pentru alimente, care rezumă Catalogul european al statutului alimentelor noi, îl dă ca exemplu de produs folosit ca aliment, într-o măsură semnificativă, în Uniune înainte de 15 mai 1997. Catalogul are rol orientativ.24 Statutul de aliment nou și Lista nr. 1 sunt reguli diferite: prima privește dacă un aliment a fost consumat în Uniune înainte de 1997, a doua enumeră plantele pe care România le consideră improprii consumului uman.
Goji nu are monografie a Agenției Europene a Medicamentului: nu apare în lista substanțelor din plante evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante, consultată la 23 septembrie 2026.13 Nicio mențiune de sănătate nu este autorizată pentru el în Regulamentul (UE) nr. 432/2012.25
În România, genul Lycium, deci și goji, figurează pe Lista nr. 1 a plantelor periculoase pentru consumul uman.
Goji de-a lungul timpului
Genul Lycium e folosit de mii de ani ca medicament și ca aliment în Asia, mai ales în China. Fructele se mănâncă în supe, în terci de orez și în ceai, iar medicina tradițională chineză le atribuie rolul de a reface „esența vitală”, de a îmbunătăți vederea și de a hrăni ficatul și rinichii.3 Sunt credințe tradiționale, nu rezultate de studii.
În Europa, goji e azi naturalizat.2 Dicționarul enciclopedic „Cartea Românească”, din 1926-1931, îl descrie drept cătină-de-garduri, un arbust care crește cultivat sau spontan pe lângă garduri și are bobițe roșii, otrăvitoare.4
Faima de „superfruct” e recentă. Cuvântul „goji” s-a răspândit în engleză abia în 2003-2004, potrivit Wiktionary.7 Astăzi fructele se vând uscate, ca suc, ca vin sau în iaurturi.3 Faptul că un aliment e popular nu arată că tratează o boală: pentru goji, dovezile din studii sunt modeste, iar în România planta e pe lista celor periculoase pentru consumul uman.
Întrebări frecvente
Referințe
- Zhang Z.Y., Lu A.M., D’Arcy W.G. Lycium Linnaeus, Lycium barbarum Linnaeus, Lycium chinense Miller și Lycium ruthenicum Murray, în Flora of China, vol. 17 (de la Verbenaceae la Solanaceae), Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, p. 301-303, efloras.org.
- Levin R.A., Miller J.S. Lycium Linnaeus, Lycium barbarum Linnaeus și Lycium chinense Miller, în Flora of North America, vol. 14, efloras.org, consultată în octombrie 2026.
- Qian D., Zhao Y., Yang G., Huang L. Systematic review of chemical constituents in the genus Lycium (Solanaceae). Molecules, 2017, 22(6):911.
- dexonline.ro, articolul „cătină” (Micul dicționar academic, ed. a II-a; Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, 1926-1931; DEX ’98; NODEX), căutarea „Lycium” (Dicționar dendrofloricol; Dicționar de sinonime) și căutarea „goji” (Micul dicționar academic, articolul „govi”), consultate în octombrie 2026.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
- GBIF Secretariat. Lycium barbarum L., GBIF Backbone Taxonomy: sinonimele Lycium vulgare și Lycium halimifolium și numele comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
- Wiktionary. goji, secțiunea „Etymology”, en.wiktionary.org, consultat în octombrie 2026.
- Li X., Holt R.R., Keen C.L., Morse L.S., Yiu G., Hackman R.M. Goji berry intake increases macular pigment optical density in healthy adults: a randomized pilot trial. Nutrients, 2021, 13(12):4409.
- Toh D.W.K., Xia X., Sutanto C.N., Low J.H.M., Poh K.K., Wang J.W., Foo R.S., Kim J.E. Enhancing the cardiovascular protective effects of a healthy dietary pattern with wolfberry (Lycium barbarum): a randomized controlled trial. American Journal of Clinical Nutrition, 2021, 114(1):80-89.
- Amagase H., Sun B., Borek C. Lycium barbarum (goji) juice improves in vivo antioxidant biomarkers in serum of healthy adults. Nutrition Research, 2009, 29(1):19-25.
- Bucheli P., Vidal K., Shen L., Gu Z., Zhang C., Miller L.E., Wang J. Goji berry effects on macular characteristics and plasma antioxidant levels. Optometry and Vision Science, 2011, 88(2):257-262.
- Toh D.W.K., Low J.H.M., Kim J.E. Cardiovascular disease risk reduction with wolfberry consumption: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. European Journal of Nutrition, 2022, 61(3):1177-1186.
- European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, consultată în septembrie 2026.
- Guzmán C.E., Guzmán-Moreno C.G., Assad-Morell J.L., Carrizales-Sepúlveda E.F. Flecainide toxicity associated with the use of goji berries: a case report. European Heart Journal Case Reports, 2021, 5(6):ytab204.
- Larramendi C.H., García-Abujeta J.L., Vicario S. și colab. Goji berries (Lycium barbarum): risk of allergic reactions in individuals with food allergy. Journal of Investigational Allergology and Clinical Immunology, 2012, 22(5):345-350.
- Guo X.F., Li Z.H., Cai H., Li D. The effects of Lycium barbarum L. (L. barbarum) on cardiometabolic risk factors: a meta-analysis of randomized controlled trials. Food & Function, 2017, 8(5):1741-1748.
- de Freitas Rodrigues C., Ramos Boldori J., Valandro Soares M. și colab. Goji berry (Lycium barbarum L.) juice reduces lifespan and premature aging of Caenorhabditis elegans: is it safe to consume it? Food Research International, 2021, 144:110297.
- Zauli D., Mirarchi M.G. Anaphylaxis induced by Goji berries. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 2015, 114(6):535-536.
- Gómez-Bernal S., Rodríguez-Pazos L., Martínez F.J., Ginarte M., Rodríguez-Granados M.T., Toribio J. Systemic photosensitivity due to Goji berries. Photodermatology, Photoimmunology & Photomedicine, 2011, 27(5):245-247.
- Lam A.Y., Elmer G.W., Mohutsky M.A. Possible interaction between warfarin and Lycium barbarum L. Annals of Pharmacotherapy, 2001, 35(10):1199-1201.
- Rivera C.A., Ferro C.L., Bursua A.J., Gerber B.S. Probable interaction between Lycium barbarum (goji) and warfarin. Pharmacotherapy, 2012, 32(3):e50-e53.
- Zhang J., Tian L., Xie B. Bleeding due to a probable interaction between warfarin and Gouqizi (Lycium barbarum L.). Toxicology Reports, 2015, 2:1209-1212.
- Zhao W., Shi Y. Simultaneous quantification of three tropane alkaloids in goji berries by cleanup of the graphene/hexagonal boron nitride hybrids and ultra-high-performance liquid chromatography tandem mass spectrometry. Journal of Separation Science, 2020, 43(18):3636-3645.
- Ruokavirasto (Autoritatea finlandeză pentru alimente). Novel food catalogue of European Commission și Frequently asked questions regarding novel foods, întrebarea 17, ruokavirasto.fi, pagini consultate în octombrie 2026, care rezumă Catalogul european al statutului alimentelor noi; a doua pagină e actualizată la 21 noiembrie 2019.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012, versiunea consolidată din 20 august 2025.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Goji nu tratează și nu previne boli, iar în România genul Lycium figurează pe lista plantelor periculoase pentru consumul uman. Dacă ai o boală, ești însărcinată, alăptezi sau iei medicamente, mai ales anticoagulante, discută cu medicul înainte de a consuma goji.