Rotungioară (Glechoma hederacea): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Rotungioara (Glechoma hederacea) e o plantă mică, târâtoare, cu frunze rotunjite, crestate pe margini, și cu flori albastru-violete, care apar primăvara. O vezi prin iarbă, pe lângă drumuri și prin păduri. În dicționare se numește silnic, în engleză ground ivy, iar în germană Gundermann. În România este pe Lista nr. 1 din Ordinul 244/2005, a plantelor periculoase pentru consumul uman, și nu are monografie europeană. Mai jos afli cum o recunoști, de ce numele ei îl poartă și alte patru plante, ce s-a studiat și ce spune legea.

Ce este rotungioara

Rotungioara e o plantă erbacee din familia Lamiaceae, a mentei, și face parte din genul Glechoma, care are în jur de opt specii, în Asia și în Europa.¹ Specia a fost descrisă de Linné în 1753.¹ Mai târziu, botaniștii au trecut-o în genul Nepeta, al cătușnicii, de unde sinonimele Nepeta glechoma și Nepeta hederacea.^{1, 2, 3}

Dicționarele românești o numesc silnic și trec sub acest nume două plante cu tulpina târâtoare și cu flori albastre sau violete, rotungioara și o rudă a ei, Glechoma hirsuta. Florile și frunzele lor se întrebuințau în medicina populară.³ Scrierea „glecoma”, pe care o caută și unii cititori, apare în Dicționarul dendrofloricol.³

Cuvântul „rotungioară” nu numește o singură plantă. Dicționarul Academiei îl leagă de cinci plante diferite, despre care afli mai jos.³

Cum arată rotungioara

Rotungioara formează covoare joase. Din tulpinile ei târâtoare, numite stoloni, se ridică tulpini cu flori, înalte de 10-40 cm.^{3, 1, 2} Frunzele stau câte două, față în față, pe codițe lungi. Sunt rotunjite, în formă de rinichi, cu marginea crestată, și late de 2-3 cm.^{3, 1, 4} Planta are un miros puternic, aromat, și un gust amar, picant.^{4, 5}

Cum o recunoști

• Frunzele: opuse, rotunjite sau în formă de rinichi, cu marginea crestată și baza în formă de inimă. Cele de sus sunt aproape cordiforme. Au codițe lungi și păr fin, iar adesea prind reflexe roșii-violete.^{3, 1, 4}
• Tulpina: târâtoare, cu stoloni, iar tulpina cu flori e aproape pătrată în secțiune, ca la multe plante din familia mentei.^{1, 2}
• Florile: albastre sau violete, lungi de aproximativ 1 cm, adunate la subsuoara frunzelor în buchete de două până la șase flori, uneori mai multe. Au două buze: cea de sus e puțin crestată, cea de jos are trei lobi, iar cel din mijloc e mai dezvoltat. Înfloresc primăvara.^{3, 1, 4}
• Fructul: patru nucule mici, brune, de aproximativ 1 mm, rămase în caliciul persistent.^{3, 4}

Unde crește rotungioara

Rotungioara e originară din Eurasia.⁴ Crește în aproape toată Europa, în Caucaz și în Siberia, iar omul a dus-o și în America de Nord.^{5, 4} În Flora Chinei, specia apare doar în Xinjiang, în pajiști de vale, pe când în China cresc alte patru specii de Glechoma.¹

Crește în locuri umede și în locuri deranjate de om: prin păduri, pe pajiști, în peluze și pe lângă drumuri.^{4, 2, 6} În România, cercetătorii de la Universitatea din Oradea au cules-o în județul Bihor, la Săldăbagiu de Munte, la 261 m altitudine, și la Beiuș, la 553 m.⁷

În America de Nord a ajuns ca plantă ornamentală sau medicinală, încă din secolul al 19-lea, iar azi e considerată invazivă.⁴ În Connecticut și în New Hampshire e trecută ca invazivă, iar în Connecticut e și interzisă.²

Rotungioară: cinci plante cu același nume

Dicționarul Academiei trece sub cuvântul „rotunjor” cinci plante diferite, în forme ca rotunjoară, rotungioară, rotunzioară sau rătunjor.³ Plantele sunt foarte diferite între ele.

Surse: dexonline, după DEX ’09 și Micul dicționar academic; Ordinul nr. 244/2005.^{3, 8}

Pagina aceasta vorbește despre silnic, Glechoma hederacea. Un ceai, o tinctură sau un sfat care pomenesc „rotungioara” fără numele latin pot însemna oricare dintre cele cinci plante. Eticheta plantelor medicinale și aromatice vândute ca atare sau ca suplimente alimentare trebuie să cuprindă, după Ordinul 244/2005, și denumirea științifică.⁸

Denumiri populare și nume în alte limbi

În dicționare, planta se numește silnic. Pe lângă acest nume, dicționarul Academiei și dicționarul de sinonime trec încă 22 de nume regionale: rotunjoară, prelunjoară, prelungoasă, rărunchioară, rărunchioasă, nejelnică, pristenior, supărare, brâncă, orbalț, buruiana-leacului, buruiana-zgăinii, buruiană-de-orbalț, buruiană-rotundă-de-bube, cătușnica-copiilor, coada-ielelor, coarda-ielelor, frunză-de-zgaibă, iarba-cârtițelor, iedera-zânelor, mărul-lupului și piperul-apelor.³

În alte limbi, numele diferă mult:

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{3, 9}

Ce parte se folosește

În tradiție se foloseau florile și frunzele. Dicționarele spun că ele se întrebuințau în medicina populară, iar Șăineanu notează că planta servea ca leac la bolile de piept și de pântece.³ În studiile de azi se lucrează cu partea aeriană, adică tulpinile cu frunze și flori.^{6, 5}

În China, plantele din genul Glechoma se folosesc de mii de ani în medicina populară, pentru calculi biliari și urinari, pentru inflamații și pentru alte boli.¹⁰ Unele studii asiatice sunt făcute pe Glechoma hederacea var. longituba, pe care Flora Chinei o trece ca specie aparte, Glechoma longituba, așa că rezultatele lor nu se pot muta de-a gata la planta europeană.^{11, 1}

Nu există o monografie care să spună ce parte, în ce cantitate și cât timp s-ar putea folosi, pentru că planta nu a fost evaluată la nivel european.¹²

7 lucruri surprinzătoare despre rotungioară

1. Are peste 20 de nume regionale în română. Printre ele sunt iedera-zânelor, coada-ielelor, piperul-apelor și mărul-lupului.³
2. Două dintre nume înseamnă erizipel. „Orbalț” și „brâncă” sunt cuvinte regionale pentru erizipel, o boală infecțioasă a pielii, iar „buruiană-de-orbalț” e unul dintre numele plantei.³
3. Numele ei latin o leagă de cătușnică. Botaniștii au trecut-o și în genul Nepeta, al cătușnicii, iar „cătușnica-copiilor” e unul dintre numele ei românești.^{1, 2, 3}
4. O singură proteină poate fi peste o treime din proteinele frunzei, dar nu la toate plantele. Lectina numită Gleheda are, la unele plante, peste o treime din proteinele frunzei, iar la altele, crescute în același loc, nu se găsește deloc. Pentru larvele gândacului de Colorado, ea e un insecticid puternic.¹³
5. Unele plante au doar flori femele. Rotungioara e „ginodioică”: există plante cu flori care au ambele sexe și plante doar cu flori femele. Într-un studiu, o plantă femelă aflată la circa 100 m de cea mai apropiată plantă cu flori cu ambele sexe a format fructe în proporție de doar 1%, iar în altă populație, plantele femele aflate la peste 200 m nu au format deloc fructe. Polenizatorii cei mai frecvenți erau bondarii.¹⁴
6. În America de Nord a ajuns ca plantă ornamentală sau medicinală, iar azi e invazivă. Adusă din Europa încă din secolul al 19-lea, în Connecticut e acum interzisă.^{4, 2}
7. În Anglia, din ea se făcea ceai încă din secolul al 18-lea. Se numea ceai „gill”. După o lucrare din 2023, unele berării o folosesc și azi ca sursă de amăreală în bere. La noi, legea interzice, ca regulă, vânzarea ei drept produs prelucrat.^{5, 8}

Ce conține rotungioara

Planta nu are monografie europeană, deci nici cantități de referință.¹² Cifrele de mai jos vin din analize de laborator făcute pe extracte, în mai multe țări.

Surse: Sławińska și colab., 2023; Šeremet și colab., 2022; Sile și colab., 2022; Grabowska și colab., 2021; Wang și colab., 2003.^{5, 15, 6, 16, 13}

Cifrele nu sunt fixe. Într-un studiu din 2022, compoziția a variat cel mai mult cu perioada recoltării: faza de înflorire a fost cea mai potrivită pentru compușii polifenolici, iar faza vegetativă, pentru uleiul esențial. Plantele cultivate ecologic nu au diferit semnificativ de cele sălbatice.⁶ În județul Bihor, planta de la altitudinea mai ridicată, 553 m, s-a dovedit bogată în compuși fenolici și cu o activitate antioxidantă notabilă; apigenina și acidul cafeic au fost cei mai abundenți compuși identificați.⁷

Cifrele de mai sus descriu extractele din laborator, nu o cană de ceai. Ele nu spun ce ar ajunge în organism și nici dacă ar avea vreun efect.

Ce spun studiile

Nu am găsit studii clinice cu ceai sau capsule de rotungioară. Într-o sinteză din 2026, autorii scriu că, după știința lor, niciun studiu clinic și niciun studiu pe oameni nu a evaluat eficacitatea ei terapeutică.¹⁷ Cercetarea s-a făcut în laborator și pe animale. O sinteză din 2021 notează că mecanismele, farmacocinetica, toxicologia, siguranța și interacțiunile cu medicamentele rămân de stabilit.¹⁰

Surse: Bereteu-Costa și colab., 2026; Ha și colab., 2011; Zhou și colab., 2021; Grabowska și colab., 2021.^{17, 18, 10, 16}

Singurul studiu pe oameni: o loțiune pentru pete de pigmentare

Studiul nu e despre ceai, ci despre o loțiune cosmetică. Un extract de 1% a fost aplicat timp de 8 săptămâni, în comparație cu un placebo, pe pete de pigmentare provocate de razele UV, la femei de origine asiatică. Autorii au raportat efecte antiinflamatoare și de decolorare semnificative.¹⁸ Rezultatul nu spune nimic despre băutul ceaiului.

Împotriva stresului oxidativ, în laborator

Cercetători din Łódź au testat un extract și trei fracțiuni din partea aeriană pe celule sanguine umane, în laborator. Fracțiunea cea mai bogată în flavonoide, cu apigenină, a scăzut oxidarea proteinelor, la 5-50 μg/ml, iar extractul și această fracțiune au scăzut peroxidarea lipidelor, la 50 μg/ml. Toate probele au scăzut leziunile ADN produse de apa oxigenată. În același timp, extractul și fracțiunile au scăzut, după 24 de ore, viabilitatea celulelor.⁵

La șoareci, împotriva calculilor biliari

Un extract din plantă, dat de trei ori pe zi, timp de trei săptămâni, șoarecilor la care calculii biliari fuseseră produși prin dietă, a micșorat dimensiunea și numărul cristalelor de calcul și a scăzut colesterolul total și acizii biliari. La șobolanii sănătoși, extractul nu a schimbat debitul bilei.¹⁹ Rezultatul e la animale și nu se poate muta de-a gata la oameni.

Niciunul dintre aceste rezultate nu arată că rotungioara ar fi bună pentru ceva la om. Sunt primii pași, făcuți în laborator, pe animale și într-un singur test cosmetic.

Precauții și siguranță

Pentru rotungioară nu există o evaluare oficială a siguranței. Agenția Europeană a Medicamentului nu are pentru ea nicio monografie, nici măcar una în lucru.¹²

• Nu știm cât de sigură e. O sinteză din 2021 spune că toxicologia, siguranța și posibilele interacțiuni cu medicamentele rămân de stabilit, iar una din 2026 notează că evaluarea toxicologică completă e limitată.^{10, 17}
• Rezultatele de laborator nu sunt unitare. Unele teste nu au găsit citotoxicitate la concentrațiile încercate,¹⁷ iar într-un test pe celule sanguine umane, extractul și fracțiunile au scăzut viabilitatea celulelor după 24 de ore.⁵
• Sarcina, alăptarea și copiii. În lipsa oricăror date, e mai prudent ca femeile însărcinate, cele care alăptează și copiii să nu o folosească.
• Medicamentele. Interacțiunile cu medicamentele nu sunt cunoscute, așa că cine urmează un tratament ar trebui să întrebe medicul sau farmacistul înainte să folosească orice plantă.¹⁰
• Confuziile. Numele rotungioară îl poartă și alte plante, dintre care una e tot pe lista plantelor periculoase.^{3, 8}

Ce spune legea

În România, rotungioara (Glechoma hederacea) este trecută pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”, din Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății. Ordinul definește plantele periculoase drept plante improprii consumului uman.⁸ Pe aceeași listă se află și arbustul agățător din tabelul de mai sus, care poartă regional același nume.

Ordinul reglementează prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor. El interzice vânzarea plantelor de pe Lista nr. 1 drept produse prelucrate sau preparate, parțial procesate ori procesate sub formă de suplimente alimentare. O derogare se poate da, prin ordin al ministrului agriculturii, doar dacă un dosar toxicologic și analitic arată că preparatele nu conțin caracteristicile sau substanțele toxice ale plantei din care provin.⁸ Lista cuprinde doar numele plantelor, nu motivul pentru care fiecare a fost trecută pe ea.

La noi nu există ceai, capsule sau tinctură de rotungioară: în magazinul nostru nu se găsește niciun produs cu această plantă.

Uniunea Europeană nu i-a aprobat nicio mențiune de sănătate: lista mențiunilor permise, din Regulamentul (UE) nr. 432/2012, nu o cuprinde.²⁰ Agenția Europeană a Medicamentului nu are pentru ea nicio monografie.¹²

Rotungioara de-a lungul timpului

O sinteză din 2026 notează că proprietățile ei terapeutice sunt consemnate în Europa încă din antichitate.²¹ În 1485, cartea tipărită Gart der Gesundheit, din Mainz, o înfățișa într-o gravură în lemn, sub numele latin Edera terrestris, cu numele german scris alături.²²

În 1819, revista londoneză London Medical and Physical Journal publica un articol al lui E. Sutliffe despre folosirea plantei numite în engleză ground ivy în tratarea maniei. Din baza de date nu se vede ce concluzii avea articolul.²³ Pentru boli ale minții nu există nicio dovadă clinică în favoarea plantei, iar tratamentul se face la medic.¹⁷

La noi, dicționarele păstrează memoria folosirii ei populare: Șăineanu spune că era leac pentru bolile de piept și de pântece, iar cele peste 20 de nume regionale arată că planta a fost cunoscută pe aici.³ În ultimii ani, ea a ajuns în atenția cercetătorilor de la Oradea: o lucrare din 2025 a analizat plante din Bihor, iar una din 2026 a adunat studiile despre ea, cu accent pe sănătatea gurii, și notează că studiile clinice lipsesc.^{7, 17}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Li X.W., Hedge I.C. Glechoma Linnaeus și Glechoma hederacea Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.), Flora of China, vol. 17, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, p. 118, efloras.org.
2. Native Plant Trust. Glechoma hederacea L. (gill-over-the-ground), fișa din Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultată în octombrie 2026.
3. dexonline.ro, articolele „silnic”, „rotunjor”, „orbalț”, „erizipel”, „cătușnică”, „crețișoară”, „cimbru” și „iederă”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), DLRLC, dicționarul lui Șăineanu (ed. a VI-a), Dicționarul dendrofloricol (Milea Preda, 1989) și Dicționarul de sinonime.
4. Invasive Plant Atlas of the United States. Glechoma hederacea L., ground ivy, fișa speciei, invasiveplantatlas.org, consultată în octombrie 2026.
5. Sławińska N., Kluska M., Moniuszko-Szajwaj B., Stochmal A., Woźniak K., Olas B. New Aspect of Composition and Biological Properties of Glechoma hederacea L. Herb: Detailed Phytochemical Analysis and Evaluation of Antioxidant, Anticoagulant Activity and Toxicity in Selected Human Cells and Plasma In Vitro. Nutrients, 2023, 15(7):1671.
6. Sile I., Krizhanovska V., Nakurte I. și colab. Wild-Grown and Cultivated Glechoma hederacea L.: Chemical Composition and Potential for Cultivation in Organic Farming Conditions. Plants, 2022, 11(6):819.
7. Pasca M.B., Costa A.D., Gitea D. și colab. Comprehensive Pharmacobotanical and Phytochemical Profiling of Glechoma hederacea L. from Bihor County, North-West Romania. Life, 2025, 15(9):1466.
8. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
9. GBIF Secretariat. Glechoma hederacea L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
10. Zhou Y., He Y.J., Wang Z.J. și colab. A review of plant characteristics, phytochemistry and bioactivities of the genus Glechoma. Journal of Ethnopharmacology, 2021, 271:113830.
11. Kim D.H., Ham S.L., Khan Z. și colab. Terpenoids from Glechoma hederacea var. longituba and their biological activities. Beilstein Journal of Organic Chemistry, 2022, 18:555-566.
12. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, consultată în septembrie 2026.
13. Wang W., Hause B., Peumans W.J., Smagghe G., Mackie A., Fraser R., Van Damme E.J.M. The Tn antigen-specific lectin from ground ivy is an insecticidal protein with an unusual physiology. Plant Physiology, 2003, 132(3):1322-1334.
14. Widén B., Widén M. Pollen limitation and distance-dependent fecundity in females of the clonal gynodioecious herb Glechoma hederacea (Lamiaceae). Oecologia, 1990, 83(2):191-196.
15. Šeremet D., Jokić S., Aladić K. și colab. Comprehensive Study of Traditional Plant Ground Ivy (Glechoma hederacea L.) Grown in Croatia in Terms of Nutritional and Bioactive Composition. Foods, 2022, 11(5):658.
16. Grabowska K., Żmudzki P., Wróbel-Biedrawa D., Podolak I. Simultaneous Quantification of Ursolic and Oleanolic Acids in Glechoma hederacea and Glechoma hirsuta by UPLC/MS/MS. Planta Medica, 2021, 87(4):305-313.
17. Bereteu-Costa A.D., Pallag A., Potra Cicalău G.I. și colab. Glechoma hederacea (L.): Phytochemical Profile, Biological Activities and Emerging Perspectives in Oral Health: A Review. Plants, 2026, 15(15):2396.
18. Ha J.H., Kang W.H., Lee J.O., Cho Y.K., Park S.K., Lee S.K., Cho H.K. Clinical evaluation of the depigmenting effect of Glechoma hederacea extract by topical treatment for 8 weeks on UV-induced pigmentation in Asian skin. European Journal of Dermatology, 2011, 21(2):218-222.
19. Xiao M., Yang M., Ji X. și colab. Protective effect of Glechoma hederacea extract against gallstone formation in rodent models. BMC Complementary Medicine and Therapies, 2021, 21(1):199.
20. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
21. Krasocka W., Olszewska M.A., Magiera A. Glechoma hederacea: A Comprehensive Insight into the Botanical Specification, Traditional Uses, Phytochemistry, Nutritional Value, Pharmacology, and Non-medicinal Applications. Planta Medica, 2026, 92(12):1072-1135.
22. Gart der Gesundheit, Mainz, 1485, gravura „Edera terrestris”, Wikimedia Commons, fișierul „Gart Edera terrestis1.jpg”, consultat în octombrie 2026.
23. Sutliffe E. Observations on the Utility of Hedera Sylvestris (Ground-Ivy) in the Treatment of Mania. London Medical and Physical Journal, 1819, 42(247):197.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Rotungioara nu are o doză evaluată și nici date despre siguranță, iar în România este pe lista plantelor periculoase pentru consumul uman. Plantele medicinale nu tratează și nu previn boli, iar pentru orice problemă de sănătate este nevoie de medic.