Nalbă de pădure (Malva sylvestris): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Nalba de pădure (Malva sylvestris) e o plantă înaltă de până la 1,5 m, cu frunze rotunjite, lobate, și flori mari, roz-violet, cu vene mai închise, care înfloresc din aprilie până în octombrie. Din ea se folosesc frunza și floarea, bogate în mucilagiu, o substanță cleioasă. Agenția Europeană a Medicamentului le recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, ca preparat emolient pentru iritația gurii și a gâtului, cu tusea uscată asociată, și pentru disconfortul digestiv ușor. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de nalba mare, ce nume are, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.

Ce este nalba de pădure

Nalba de pădure e o plantă anuală, bienală sau perenă din familia Malvaceae, înaltă de 0,5-1,5 m, uneori până la 3 m, acoperită cu peri simpli și cu peri în formă de stea.¹ Genul Malva are 30-40 de specii.² Cuvântul românesc „nalbă” vine din latinescul malva.³

Numele latin al genului vine, după Flora of North America, din grecescul malacho, „a înmuia”, în aluzie la calitățile emoliente ale unor specii.² Al doilea cuvânt din nume, sylvestris, vine din latinescul pentru „de pădure”, „sălbatic”, din care avem și „silvestru” în română.³ Pentru ceai se folosesc frunza și floarea.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Nalba vrac.

Cum arată nalba de pădure

Nalba de pădure se recunoaște după frunzele rotunjite, ca un rinichi, cu lobi puțin adânci și cu marginea cu dinți mici, rotunjiți, și după florile mari, roz-violet, cu vene mai închise, care stau la subsuoara frunzelor.¹ Floarea uscată devine de obicei albastră.¹

Cum o recunoști

• Planta: înaltă de 0,5-1,5 m, uneori până la 3 m, cu tulpini drepte sau ridicate la capăt, acoperite cu peri simpli și cu peri în formă de stea.¹
• Frunzele: în formă de rinichi sau rotunjite, cu baza în formă de inimă, întregi sau cu 3-7 lobi puțin adânci, lungi și late de 5-10 cm, uneori până la 14 cm. Codița are între jumătate și o dată și jumătate lungimea frunzei. Nervurile principale și codițele pot fi violete.^{1, 4}
• Florile: la subsuoara frunzelor, câte una sau în mănunchiuri de 2-4, pe codițe lungi. Petalele sunt roz până la violet, cu vene mai închise, de obicei lungi de 16-30 mm, de 2,5-3 ori cât caliciul, și crestate în vârf.^{1, 4}
• Caliciul dublu: sub caliciu stau 3 bracteole libere, mai scurte decât el.^{1, 2}
• Fructul: un disc turtit de 7 mm în diametru, format din 10-12 bucăți cu vene care pornesc din centru, fiecare cu o sămânță de 1,5-2,2 mm.¹
• Înflorirea: mai ales din aprilie până în octombrie.¹

Unde crește nalba de pădure

Nalba de pădure e originară din toată Europa, cu excepția extremului nord, din Asia temperată și din nordul Africii, și se cultivă pe scară largă pentru hrană și ca plantă ornamentală.¹ În America de Nord a ajuns adusă de om și crește pe terenuri deranjate, la marginea drumurilor, prin curți și pe pășuni, până la 1.000 m altitudine. Suportă greu căldura uscată.¹

La noi, baza de date GBIF numără 263 de observații ale speciei, din 31 de județe și din București, cele mai multe făcute în mai (81) și în iunie (52).⁵ Sunt observații ale oamenilor și specimene de herbar, nu un studiu de răspândire, așa că arată unde a fost văzută, nu unde crește peste tot.

Cuvântul „nalbă” e vechi în română: MDA2 îl atestă din 1814, într-un calendar, iar dicționarele descriu planta cu flori mari, roșii, purpurii sau, rar, albe, folosită în medicină, mai ales ca emolient, adică medicament care înmoaie pielea și mucoasele.³ În jurul Mediteranei se mănâncă: frunzele și tulpinile tinere se pun în supe și în salate, crude sau fierte.⁴

Nalbă de pădure sau nalbă mare?

„Nalbă” e un nume dat mai multor plante din familia Malvaceae.³ Dicționarele deosebesc nalba de pădure (Malva silvestris), nalba mare (Althaea officinalis), nalba de grădină sau nalba roșie (Althaea rosea, azi Alcea rosea) și cașul-popii (Malva rotundifolia). Acest ultim nume botanic a fost respins, iar în tratările mai vechi Malva neglecta era inclusă în el.^{3, 6, 7}

Surse: Flora of North America, pentru descrieri și locuri de creștere; Agenția Europeană a Medicamentului, monografiile din 2016 și 2018.^{1, 8, 9, 10, 11}

Cealaltă specie din monografia frunzei, Malva neglecta, e mai mică: înaltă de 0,2-0,6 m, cu tulpini culcate sau ridicate, frunze de 1,5-3,5 cm, aproape nelobate, și flori de 9-13 mm, liliachiu-pale până la albicioase, cu vene care nu sunt mai închise. Crește pe terenuri deranjate, prin curți de fermă și pe locuri virane, și e de obicei socotită buruiană.^{6, 9}

Nalba de grădină, numită și nalbă roșie, e o plantă înaltă de 1-2,5 m, cu flori mari, în spice lungi, roșii, galbene, albe, violete sau pestrițe.^{7, 3} Nu are monografie europeană.¹² Cel mai sigur semn al nalbei de pădure sunt florile mari, roz-violet, cu vene mai închise, și frunzele rotunjite, cu lobi puțin adânci; nalba mare are frunze moi, cu peri, și flori mici, palide.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, nalba de pădure are mai multe nume. Dicționarele mai trec nalbă mică și nalbă sălbatică, iar regional, mălăuț, colăceii-babei, pită, turta-Domnului și vărsat.³ Un cuvânt vechi, „papelcraut”, venit din germană (Pappelkraut), apare în același calendar din 1814 ca și „nalbă”.³ În alte limbi, numele merg de la „mauve” la „Käsepappel”.^{5, 9}

Surse: dexonline, pentru română; GBIF și monografiile Agenției Europene a Medicamentului, pentru celelalte limbi.^{3, 5, 9, 10}

Ce parte se folosește

Se folosesc frunza și floarea. Ambele au câte o monografie în Farmacopeea Europeană, la care trimit monografiile Agenției, în ediția a 9-a: frunza, numărul 2391, floarea, numărul 1541.^{9, 10}

• Frunza: Malvae folium e frunza întreagă sau fragmentată, uscată, de nalbă de pădure, de Malva neglecta sau un amestec al lor. Frunza de nalbă de pădure are până la 12 cm lungime și 15 cm lățime, cu 3, 5 sau 7 lobi, și e verde sau verde-brună.⁴
• Floarea: Malvae sylvestris flos e floarea întreagă sau fragmentată, uscată. În cărțile mai vechi apare ca Flores Malvae. Are caliciul cu 5 lobi păroși, iar corola, de 3-4 ori mai lungă decât el, are 5 petale în formă de pană, crestate în vârf.⁴
• Forme recunoscute: frunza sau floarea mărunțită, ca ceai, sau pentru infuzie ori decoct de uz oromucos, adică pentru gură și gât.^{9, 10}

7 lucruri surprinzătoare despre nalba de pădure

1. E folosită de peste 6.000 de ani. Cercetările arheologice au găsit resturi de nalbă de pădure, alături de alte plante medicinale, la cei mai vechi locuitori ai Europei Centrale, din Saxonia Inferioară, de acum peste 6.000 de ani.⁴
2. Numele ei latin înseamnă „a înmuia”. „Malva” vine din grecescul malacho, „a înmuia”, în aluzie la calitățile emoliente ale unor specii.²
3. Un cuvânt ieșit din uz, „papelcraut”. Într-un calendar din 1814, nalba apare sub două nume: „nalbă” și „papelcraut”, un cuvânt din germană, Pappelkraut.³
4. Brânza intră în numele ei. Fructul necopt al speciei Malva neglecta, o rudă apropiată, seamănă cu o roată de brânză, de aceea englezii îi spun „cheeses”.⁶ Și în numele german și olandez al nalbei de pădure apare cuvântul „brânză”: Käsepappel, kaasjeskruid.⁵
5. Floarea uscată devine albastră. Petalele roz-violet se usucă de obicei albastre.¹
6. E și aliment. În Portugalia, în Italia și în Turcia, frunzele tinere se mănâncă crude, în salate, sau gătite ca legumă, iar fructele necoapte se mănâncă crude.⁴
7. Prima farmacopee poloneză o numea „flores mucilaginei”. În Pharmacopoeia Regni Poloniae, din 1817, florile de nalbă figurează ca „flores mucilaginei”, adică flori cu mucilagiu.⁴

Ce conține nalba de pădure

Partea cea mai importantă a frunzei și a florii e mucilagiul, un amestec de polizaharide care se umflă în apă și devine vâscos.^{4, 3} Floarea mai are antociani, pigmenții care îi dau culoarea, și flavonoide.⁴

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2018, după literatura citată acolo, între care Wichtl și Gruenwald pentru mucilagiul din frunză.⁴

Agenția a notat că nu poate recunoaște în nalbă niciun component cu activitate terapeutică cunoscută și niciun marker activ.⁴ Cifrele descriu planta uscată, nu o cană de ceai anume.

Ce spun studiile

Despre nalba de pădure s-au făcut puține studii pe oameni. Agenția Europeană a Medicamentului a căutat în literatură până în octombrie 2017 și a găsit un singur studiu clinic, la constipație; pentru gât și tuse uscată nu a găsit niciunul. De aceea monografiile se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.⁴

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2018; Elsagh și colab., 2015; Zuttion și colab., 2024.^{13, 4, 14, 15}

Recunoașterea europeană

Agenția a conchis că folosirea tradițională a frunzei și a florii, ca ceai, e bine documentată în mai multe surse și îndeplinește condiția a cel puțin 30 de ani. Datele din laborator și de la animale sprijină utilizarea tradițională, dar nu pot fi legate direct de situația clinică. Utilizarea „bine stabilită” nu a fost acceptată, pentru că lipsesc studiile clinice.⁴ Revizuirea periodică din 2023-2024 a găsit 25 de lucrări noi pentru frunză și 14 pentru floare, dar niciuna nu a schimbat monografiile.^{16, 17}

Tusea și gâtul

Singurele date despre tuse vin de la animale. Într-un experiment pe pisici, descris în raportul Agenției, mucilagiul și fracțiunea de ramnogalacturonan din florile unei forme a nalbei de pădure (Malva mauritiana), date pe gură, 50 mg/kg, au scăzut numărul și intensitatea episoadelor de tuse provocate mecanic. Efectul a fost mai mare decât al prenoxdiazinei, 30 mg/kg, și al dropropizinei, 100 mg/kg, dar mai mic decât al codeinei, 10 mg/kg.^{4, 1} E un rezultat de la pisici, nu de la oameni.

Pentru gură, un studiu din 2024 a comparat, timp de 4 zile, o apă de gură cu 5% nalbă cu una cu clorhexidină 0,12%, la 44 de participanți. Între cele două nu au fost diferențe semnificative la inflamația gingiilor și la placa dentară, dar clorhexidina a scăzut inflamația gingivală mai mult (p = 0,02) și a fost găsită mai plăcută la gust. Autorii văd în apa de gură cu nalbă o alternativă posibilă pe termen scurt, cu efect mai slab asupra gingiilor. Au fost comparate doar aceste două soluții.¹⁵

Constipația

Singurul studiu clinic găsit de Agenție a fost la constipație. Adulți cu constipație funcțională au primit patru săptămâni fie un sirop cu extract apos de floare de nalbă, 1 g de extract pe zi, fie placebo. Față de placebo, a crescut mai mult frecvența scaunelor (F = 18,8; P < 0,001), iar frecvența scaunelor tari a scăzut mai mult (45,4%, față de 9,1% la placebo; P < 0,001).¹⁴ Studiul a avut 110 pacienți, 55 în fiecare grup. La câțiva dintre cei care au luat nalbă au apărut diaree (4 pacienți), regurgitație acidă (4) și greață (2). Agenția a observat că în Uniunea Europeană nu se vând produse cu acest preparat pentru constipație, așa că studiul nu a putut fi folosit pentru monografie.⁴

Pe piele

Un studiu mic, la 51 de copii cu dermatită atopică, a comparat 4 săptămâni o cremă cu extract de nalbă, de două ori pe zi, cu un placebo. Scorul total SCORAD, care măsoară gravitatea bolii, a scăzut mai mult în grupul cu nalbă (P = 0,03).¹⁸ E vorba de o cremă cu extract, nu de ceai sau comprese, și de un singur studiu. Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște nalba pentru boli de piele.^{9, 10}

În laborator

În eprubetă și pe animale, extractele de nalbă au avut efecte antiinflamatoare, antimicrobiene și antioxidante.⁴ De pildă, un extract etanolic din frunze a scăzut în celule în cultură nivelul prostaglandinelor PGE2 și PGD2, mediatori ai inflamației, cu 48,37% și, respectiv, 53,06%, la 50 μg/ml.⁴ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni, iar Agenția a notat că nu le poate lega direct de situația clinică.⁴

Nalba de pădure nu tratează boli și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Monografiile spun că efectele adverse nu se cunosc și că nu au fost raportate cazuri de supradoză.^{9, 10} Revizuirea din 2024 a găsit în baza europeană de farmacovigilență un singur raport pentru ceai de frunze de nalbă, cu iritație ușoară a gâtului, cu legătură „posibilă” cu ceaiul.¹⁶

• Alergia: nu o folosesc cei cu hipersensibilitate la plantă.^{9, 10}
• Semnele de alarmă: dacă apar dificultăți de respirație, febră sau spută purulentă, sau dacă simptomele se agravează, e nevoie de medic. Dacă iritația gâtului și tusea durează peste 1 săptămână, sau disconfortul digestiv peste 2 săptămâni, tot medicul.^{9, 10}
• Vârsta: nu se recomandă sub 12 ani, pentru că lipsesc datele.^{9, 10}
• Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar folosirea nu se recomandă, din lipsă de date. Nu există date despre fertilitate.^{9, 10}
• Medicamentele: monografiile nu menționează interacțiuni, dar nici nu există date despre ele.^{9, 4}
• Nalba ca mâncare sau suc: literatura descrie două cazuri de afectare acută a ficatului după nalbă consumată ca aliment. Unul, la o femeie de 36 de ani, cu insuficiență hepatică fulminantă și insuficiență renală, a fost mortal. Celălalt, la o femeie de 59 de ani care băuse 250 ml pe zi de suc de Malva grandifolia timp de 4 săptămâni, a fost o leziune a ficatului: enzimele au revenit la normal în 10 zile de la internare. În ambele cazuri cantitatea nu se cunoaște, specia nu e precizată exact, iar legătura cu nalba nu a putut fi confirmată. Agenția nu vede motive de îngrijorare la dozele din monografii.⁴

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, frunza și floarea de nalbă de pădure au din 2018 câte o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională. Amândouă acoperă folosirea ca preparat emolient pentru iritația gurii și a gâtului, cu tusea uscată asociată, și pentru ameliorarea disconfortului digestiv ușor, și se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{9, 10, 13} Agenția nu a recomandat înscrierea nalbei pe lista europeană a substanțelor vegetale tradiționale, din lipsa datelor despre genotoxicitate.⁴ Revizuirea din 2024 a lăsat monografiile neschimbate.^{16, 17}

Frunza și floarea au monografii în Farmacopeea Europeană.^{9, 10} Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru nalba de pădure.¹⁹

În România, genul Malva e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme predozate, precum capsulele sau pliculețele de ceai. Nu e pe lista plantelor periculoase.²⁰

Nalba de pădure de-a lungul timpului

Resturi de nalbă de pădure au fost găsite, prin cercetări arheologice, la cei mai vechi locuitori ai Europei Centrale, în Saxonia Inferioară, de acum peste 6.000 de ani. În antichitate, grecii și romanii o foloseau pentru proprietățile ei emoliente și laxative.⁴ În jurul Mediteranei, folosirea ei în medicina populară a rămas până azi: în Alpii Liguriei, decocturile de frunze se folosesc pentru inflamația gurii; în Bosnia-Herțegovina, ceaiul de frunze și flori, pentru tuse și gât; în Serbia, frunzele și florile se pun ca cataplasme pe răni.⁴

În farmacopei, floarea apare din 1817, în Polonia. Frunza și floarea sunt în farmacopeea germană din 1947, în cea cehoslovacă din 1947, în cea austriacă din 1960, în cea maghiară din 1986 și în cea elvețiană din 1997. Azi, Farmacopeea Europeană le descrie pe amândouă.⁴ Pe piață, frunza are în Germania o autorizație standard din 1986, floarea e înregistrată în Polonia ca produs tradițional din 2010, iar în Austria există ceaiuri cu frunză din 2011 și 2013.⁴

La noi, Scriban notează că nalba are proprietăți emoliente și se întrebuințează în medicină, iar DLRLC spune că se folosesc frunzele, florile și, uneori, rădăcinile.³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu nalbă de pădure

Până aici ai citit despre nalba de pădure. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza și floarea de nalbă de pădure, pe baza utilizării tradiționale, ca preparat emolient pentru iritația gurii și a gâtului, cu tusea uscată asociată, și pentru disconfortul digestiv ușor.^{9, 10, 13} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Nalbă vrac

• 100% părți aeriene de nalbă de pădure (Malva sylvestris), uscate: frunze, tulpini și flori
• Vrac
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute; 1-2 căni pe zi
• Monografiile europene descriu 1,8 g de frunză la 150 ml de apă, de 3 ori pe zi, sau 1-2 g de floare la 250 ml, de 2-3 ori pe zi; ceaiul nostru e din părți aeriene, nu din frunză sau floare separat^{9, 10}

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Și alte plante pentru gât și tuse uscată

Pentru iritația gurii și a gâtului și pentru tusea uscată, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru frunza de pătlagină-îngustă, și pentru lichenul-de-piatră.^{21, 22}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Patlagina vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Patlagina doze

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Lichen de Piatra vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Nalbă, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte, acoperit câteva minute; 1-2 căni pe zi, băute calde, nici reci, nici fierbinți, cu lămâie sau miere după gust	Monografiile europene: 1,8 g de frunză la 150 ml, de 3 ori pe zi, sau 1-2 g de floare la 250 ml, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani
Ceai Pătlagină, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Monografia europeană: 1,4-2 g de frunză la 150-250 ml, de 2-3 ori pe zi; nu sub 12 ani
Ceai Pătlagină, doze	1-2 pliculețe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	La fel ca pentru ceaiul vrac
Ceai Lichen de piatră, vrac	1 lingură de taluri uscate la 250 ml de apă fierbinte, strecurat și băut pe parcursul zilei	Monografia europeană: 1,5 g la 150 ml, de 3-4 ori pe zi; nu sub 12 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografiile se referă doar la adolescenți de peste 12 ani, adulți și vârstnici și nu recomandă nalba în sarcină și alăptare. Dacă apar dificultăți de respirație, febră sau spută purulentă, e nevoie de medic.^{9, 10, 21, 22}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Hill S.R. Malva sylvestris Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
2. Hill S.R. Malva Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
3. dexonline.ro, articolele „nalbă”, „papelcraut”, „mălăuț”, „cașul-popii”, „mucilagiu”, „emolient” și „silvestru”, după DEX ’09, MDA2, DLRLC, CADE, NODEX, Scriban, DER, DGS, DLR, DN, Dicționarul de sinonime și Dicționarul enciclopedic.
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr., folium and Malva sylvestris L., flos, EMA/HMPC/749518/2016, 20 noiembrie 2018.
5. GBIF Secretariat. Malva sylvestris L., GBIF Backbone Taxonomy: nume comune în mai multe limbi și observații din România (263, la 7 octombrie 2026), gbif.org.
6. Hill S.R. Malva neglecta Wallroth, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
7. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Alcea rosea Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
8. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Althaea officinalis Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
9. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr., folium, EMA/HMPC/749510/2016, adoptată la 20 noiembrie 2018.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Malva sylvestris L., flos, EMA/HMPC/749511/2016, adoptată la 20 noiembrie 2018.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Althaea officinalis L., radix, EMA/HMPC/436679/2015, adoptată la 12 iulie 2016.
12. European Medicines Agency. Herbal medicine, lista plantelor cu monografii europene, generată automat din conținutul de pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
13. European Medicines Agency. Herbal medicine: summary for the public. Mallow leaf, EMA/834778/2018, și Mallow flower, EMA/836527/2018, 20 noiembrie 2018.
14. Elsagh M., Fartookzadeh M.R., Kamalinejad M. și colab. Efficacy of the Malva sylvestris L. flowers aqueous extract for functional constipation: a placebo-controlled trial. Complementary Therapies in Clinical Practice, 2015, 21(2):105-111.
15. Zuttion G.S., Juárez H.A.B., Lima B.D. și colab. Comparison of the anti-plaque and anti-gingivitis efficacy of chlorhexidine and Malva mouthwashes: randomized crossover clinical trial. Journal of Dentistry, 2024, 150:105313.
16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Malva sylvestris L.; Malva neglecta Wallr., folium, EMA/HMPC/408283/2023, 20 martie 2024.
17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Malva sylvestris L., flos, EMA/HMPC/408278/2023, 20 martie 2024.
18. Meysami M., Hashempur M.H., Kamalinejad M., Emtiazy M. Efficacy of short term topical Malva sylvestris L. cream in pediatric patients with atopic dermatitis: a randomized double-blind placebo-controlled clinical trial. Endocrine, Metabolic & Immune Disorders, Drug Targets, 2021, 21(9):1673-1678.
19. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
20. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/887979/2022, adoptată la 9 iulie 2025.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Cetraria islandica (L.) Acharius s.l., thallus, EMA/HMPC/678891/2013, adoptată la 24 noiembrie 2014.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o tuse care durează, dificultăți de respirație sau o boală cronică ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi nalbă de pădure.