Varză (Brassica oleracea): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Postat de

Actualizat 12 octombrie 2026

Publicat 12 octombrie 2026

Varza (Brassica oleracea) e o legumă bienală din familia cruciferelor, cu frunze groase și ondulate, care se înfășoară strâns una peste alta într-o căpățână.^{1, 2} E aceeași specie cu conopida, broccoli, gulia și varza de Bruxelles.³ Pentru varză nu există monografie la Agenția Europeană a Medicamentului și nici mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană.^{4, 5} Mai jos afli cum o recunoști, unde crește, de unde îi vine numele, ce conține, ce spun studiile despre frunzele de varză puse pe piele, despre tiroidă și despre varza murată și ce trebuie să știe cine ia warfarină.

Pe scurt

Varza e o plantă bienală, din familia Brassicaceae, cu frunze strânse într-o căpățână compactă și închisă.^{1, 2}
Aceeași specie dă și conopida, broccoli, kale, gulia și varza de Bruxelles, ca forme diferite ale plantei.³
La 100 g de varză albă crudă sunt 36,5 kcal, 3,5 g de fibre și 69,6 µg de vitamina B9.⁶
Pentru varză nu există monografie europeană, iar frunzele puse pe piele au dovezi slabe. Studiile despre frunzele de varză privesc mai ales umflarea sânilor în alăptare și artroza genunchiului.^{4, 7, 8}
Cine ia warfarină trebuie să țină constant aportul de vitamina K, iar varza conține vitamina K.^{9, 10, 6}

Denumire

Varză, regional curechi; în engleză, cabbage
Brassica oleracea var. capitata L., familia Brassicaceae

Părți folosite

Frunzele strânse în căpățână, proaspete, gătite sau murate

Conține

Fibre, vitamina B9, vitamina K1, vitamina C, potasiu și glucozinolați

Recunoaștere

Fără monografie europeană și fără mențiuni de sănătate autorizate în Uniunea Europeană

Atenție la

Warfarină: varza conține vitamina K, deci cantitatea trebuie ținută constantă

Ce este varza

Varza e o plantă bienală din familia cruciferelor (Brassicaceae), cultivată ca legumă. Frunzele de la bază și de la partea de jos a tulpinii se așază strâns una peste alta și formează căpățâna, un tot compact și închis.^{1, 2}

Numele științific are două părți. Brassica oleracea e specia, iar varza cu căpățână e varietatea capitata.^{3, 1} Cuvântul „varză” vine din latinescul virdia, „verdețuri”, iar în Moldova și în nord planta se numește și curechi.²

Din magazinul Hypericum: Capsule Varza.

Cum arată varza

Frunzele de la bază au codiță lungă și limb de până la 40 cm, iar cele din interior se strâng într-o căpățână rotundă, ovală sau, rar, ușor conică. Baza tulpinii rămâne scurtă, iar mugurii din axila frunzelor nu fac căpățâni.¹

Căpățână de varză cu frunze mari, albăstrui-verzui, desfăcute în jurul ei, văzută de sus, într-o grădină — În stânga, o varză într-o grădină, cu frunzele de la exterior desfăcute în jurul căpățânii. În dreapta, o căpățână de varză roșie tăiată în două, cu frunzele strânse una peste alta.¹Foto: George Chernilevsky și AimeeJustice, domeniu public, Wikimedia Commons

Căpățână de varză roșie tăiată în două, cu frunzele violet și albe răsucite una peste alta, pe un blat de lemn — În stânga, o varză într-o grădină, cu frunzele de la exterior desfăcute în jurul căpățânii. În dreapta, o căpățână de varză roșie tăiată în două, cu frunzele strânse una peste alta.¹Foto: George Chernilevsky și AimeeJustice, domeniu public, Wikimedia Commons

Cum o recunoști

Căpățâna: frunze verzi sau roșii-violete, numeroase, strâns suprapuse într-un cap compact și închis, rotund, oval sau, rar, ușor conic, cu vârful rotunjit sau turtit.^{1, 2}
Frunzele: la specie, cele de la bază au o codiță de până la 30 cm și un limb de până la 40 × 15 cm, cu marginea întreagă, ondulată sau dințată.¹
Floarea: apare când planta înflorește; petalele sunt galben-cremoase, rar albe, de obicei lungi de 1,8-2,5 cm.¹
Fructul: o silicvă subțire, lungă de 2,5-10 cm, cu semințe rotunde, maro-închis până la negre, de 1,5-2,5 mm.¹
Înălțimea: la specie, planta ajunge la 0,3-3 m, de obicei la 0,6-1,5 m.¹

Planșă botanică veche, colorată, cu o tulpină de varză înflorită, cu flori galbene și fructe subțiri, o frunză mare și o rădăcină groasă — Planșele vechi arată floarea și fructul, pe care o varză de la piață nu le are. În stânga, *Brassica oleracea* fără căpățână, din Flora Danica: tulpina înflorită, cu flori galbene și fructe subțiri, o frunză și rădăcina groasă. În dreapta, varza cu căpățână din Hortus Romanus, cu floarea și fructul deschis alături.¹Flora Danica, fascicula 35, planșa 2056, 1832; Hortus Romanus, Roma, 1772. Domeniu public, Wikimedia Commons

Planșă botanică veche, colorată, cu o căpățână de varză cu frunze exterioare verde-închis, o floare galbenă și un fruct deschis — Planșele vechi arată floarea și fructul, pe care o varză de la piață nu le are. În stânga, *Brassica oleracea* fără căpățână, din Flora Danica: tulpina înflorită, cu flori galbene și fructe subțiri, o frunză și rădăcina groasă. În dreapta, varza cu căpățână din Hortus Romanus, cu floarea și fructul deschis alături.¹Flora Danica, fascicula 35, planșa 2056, 1832; Hortus Romanus, Roma, 1772. Domeniu public, Wikimedia Commons

Unde crește varza

Varza e originară din vestul Europei. Populațiile sălbatice ale varietății-tip se cunosc doar de pe stâncile de la țărmul Europei de Vest, iar azi planta se cultivă în toată lumea.¹ În America de Nord ajunge uneori buruiană scăpată din cultură, pe pante și stânci de la țărm, în grădini, pe câmpuri părăsite și în locuri virane.³

La noi, varza se cultivă pe suprafețe întinse. După datele Eurostat, în fiecare an din 2022 până în 2024 România a avut, între statele care raportează, cea mai întinsă suprafață cultivată cu varză din Uniunea Europeană: 18,9 mii de hectare în 2022, 19,1 mii în 2023 și 19,1 mii în 2024. Ca producție recoltată, a fost pe locul 3 în Uniune în fiecare an, după Polonia și Germania: 387 de mii de tone în 2022, 357 de mii în 2023 și 289 de mii în 2024.¹¹

Varză, conopidă, broccoli: aceeași specie

Botaniștii socotesc varza, conopida, broccoli, kale, gulia și varza de Bruxelles forme ale aceleiași specii, Brassica oleracea, nu plante separate.³ Formele se deosebesc după partea plantei care s-a îngroșat sau s-a strâns într-un cap.¹

Căpățâni de varză albă, varză roșie și varză creață, cu frunze încrețite, așezate pe o tarabă de lemn — În stânga, varză albă, varză roșie și varză creață la un loc, pe o tarabă. În dreapta, o varză creață tăiată pe lungime, cu cotorul alb din mijloc și frunzele strânse în jurul lui.^{1, 2}Foto: Renhour48, CC0, Wikimedia Commons

Varză creață tăiată în două: se văd cotorul alb din mijloc și frunzele verzi-gălbui, încrețite, strânse în jurul lui — În stânga, varză albă, varză roșie și varză creață la un loc, pe o tarabă. În dreapta, o varză creață tăiată pe lungime, cu cotorul alb din mijloc și frunzele strânse în jurul lui.^{1, 2}Foto: Renhour48, CC0, Wikimedia Commons

Cum o numim	Varietatea	Ce o deosebește
Varză albă și varză roșie	capitata	Frunze strâns suprapuse într-o căpățână compactă și închisă
Varză creață	sabauda	Frunze crețe, într-o căpățână mai afânată
Varză furajeră, kale	acephala	Frunze grupate într-un cap deschis, afânat, nu într-o căpățână închisă; uneori colorate în galben, roz, purpuriu sau roșu
Conopidă	botrytis	Boboci de floare albi, strâns grupați, cu axul și pedunculii albi
Broccoli	italica	Boboci de floare verzi, mai slab grupați
Gulie	gongylodes	Baza tulpinii îngroșată și rotundă
Varză de Bruxelles	gemmifera	Muguri din axila frunzelor, care formează căpățâni mici

Surse: Flora of China; Flora of North America; DEX.^{1, 3, 2}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, varza se numește și curechi, mai ales în Moldova și în nord. Cuvântul „varză” vine din latinescul virdia, „verdețuri”, iar în româna veche însemna verdețuri și legume în general, nu o plantă anume.²

Limba	Numele plantei
Română	varză; regional curechi; varză albă, varză roșie, varză creață
Engleză	cabbage; white cabbage, red cabbage
Germană	Weißkohl, Kopfkohl; Rotkohl sau Blaukraut, pentru cea roșie
Franceză	chou cabus, chou pommé; chou rouge, pentru cea roșie
Spaniolă	repollo, col; lombarda, pentru cea roșie
Italiană	cavolo cappuccio
Maghiară	fejes káposzta
Poloneză	kapusta warzywna głowiasta
Cehă	hlávkové zelí
Rusă	капуста кочанная
Turcă	lahana

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{2, 12}

Unele nume care sună a varză aparțin altor plante. Dicționarele românești notează: varza-de-mare e Crambe maritima, varza-de-stâncă e urechelniță (Sempervivum tectorum) sau rujă (Sedum rosea), iar curechi-de-munte e o plantă cu flori galbene-aurii, Ligularia glauca.²

Ce parte se folosește

Din varză se folosesc frunzele, strânse în căpățână. Se mănâncă tocate în mâncăruri, în salate, fierte sau călite, ori se pun la murat.²

Crudă sau fiartă: 100 g de varză albă crudă au 36,5 kcal, iar fiartă în apă, 23,5 kcal.⁶
Murată: dicționarul notează varza acră, adică varza murată tocată, și varza călită, făcută din varză murată, tăiată mărunt și prăjită în untură.²
Frunze pe piele: în medicina populară, frunzele întregi, de obicei reci, se pun ca o compresă. Ce spun studiile despre asta afli mai jos.
Extract: în capsule se folosește extract din varză albă și din varză roșie. Pentru extractele de varză nu există monografie europeană.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre varză

Numele ei înseamnă „verdețuri”. „Varză” vine din latinescul virdia. În româna veche, „vearze” însemna verdețuri și legume în general, iar abia mai târziu cuvântul s-a restrâns la o singură legumă.²
Curechi vine de la „cotor”. Regionalul „curechi” vine din latinescul coliculus, un diminutiv de la caulis, „cotor” sau „varză”. Din același caulis vin franțuzescul chou și germanul Kohl.²
Conopida și broccoli sunt, botanic, aceeași plantă. Conopida, broccoli, gulia, kale și varza de Bruxelles sunt varietăți ale speciei Brassica oleracea.³
Are mult seleniu. Varza albă crudă are 20 µg de seleniu la 100 g, peste o treime din valoarea de referință, iar după tabelul Ciqual 2020 e legumă cu cel mai ridicat conținut de seleniu.⁶
Grecii credeau că ferește de beție. Pliniu povestește că scriitorii greci vedeau o vrăjmășie firească între varză și vița-de-vie și spuneau că varza mâncată înainte de băut ferește de beție. Era o credință din antichitate, nu un rezultat de studiu.¹³
Varza murată pasteurizată a schimbat mai mult flora intestinală. Într-un studiu cu 87 de oameni sănătoși, schimbările au fost mai pronunțate după varza pasteurizată decât după cea proaspătă, iar flora intestinală în ansamblu a rămas destul de stabilă.¹⁴
România are cea mai întinsă suprafață cultivată cu varză din Uniunea Europeană. Au fost 19,1 mii de hectare în 2024, după datele Eurostat.¹¹

Știai că?

Dicționarul explică și două expresii cu varză. „A împăca și capra, și varza” înseamnă a mulțumi două părți cu interese opuse, iar „a face o varză” înseamnă a încurca lucrurile.²

Ce conține varza

Varza e o legumă cu multă apă, puține calorii și fibre. Cifrele de mai jos sunt din tabelul francez de compoziție Ciqual 2020, pentru 100 g de varză crudă. Ele variază cu soiul, cu sezonul, cu gradul de coacere și cu condițiile de cultură.⁶

Ce conține, la 100 g crude	Varză albă	Varză roșie	De reținut
Energie	36,5 kcal	30 kcal	Fiartă în apă, varza albă are 23,5 kcal
Carbohidrați	4,63 g	4,33 g	Mai ales glucoză și fructoză
Fibre	3,5 g	2,8 g	Varza albă e sursă de fibre, cu peste 3 g la 100 g
Proteine	1,38 g	1,13 g
Vitamina B9 (folat)	69,6 µg	31,9 µg	La varza albă, 34,8% din valoarea de referință
Vitamina C	8,88 mg	18,7 mg	La varza albă, valorile raportate ajung până la 45,8 mg
Vitamina K1	9,6 µg	6,41 µg	La varza albă, valorile raportate ajung până la 76 µg
Vitamina B6	0,17 mg	0,14 mg
Potasiu	240 mg	260 mg

Sursa: ANSES, tabelul Ciqual 2020, prin fișele nutriționale Aprifel pentru varza albă și varza roșie.⁶

Varza albă mai are 59 mg de calciu și 20 µg de seleniu la 100 g.⁶ Conține și glucozinolați, compuși cu sulf. După ce enzimele îi descompun, unii glucozinolați dau izotiocianați, precum sulforafanul, iar alții dau goitrină și tiocianat.^{15, 16} Varza albă are, în cantități însemnate, glucozinolați, vitamina C și carotenoide. La varza roșie, culoarea vine din antociani, din care s-au descris 29 de tipuri.⁶

Gătitul schimbă aceste substanțe: scade goitrina, dar distruge izotiocianații.¹⁷

Ce spun studiile

Studiile citate mai jos privesc frunzele de varză puse pe piele, tiroida și varza murată.

21de studii, cu 2.170 de femei, în sinteza Cochrane din 2020 despre umflarea sânilor în alăptare

81de pacienți cu artroză de genunchi în studiul cu comprese de varză din 2016

123de articole în sinteza din 2024 despre legumele crucifere și tiroidă

87de oameni sănătoși în studiul cu varză murată, 4 săptămâni

Surse: Zakarija-Grkovic și Stewart, 2020; Lauche și colab., 2016; Galanty și colab., 2024; Schropp și colab., 2025.^{7, 8, 15, 14}

Frunze de varză pe piele

Frunzele de varză, de obicei reci, au fost încercate la umflarea sânilor în alăptare. Sinteza Cochrane din 2020 a găsit 21 de studii, cu 2.170 de femei, pentru mai multe tratamente. La durere, frunzele reci ar putea fi mai bune decât îngrijirea obișnuită, cu 1,03 puncte mai puțin pe o scară de 0-10, sau decât pungile reci cu gel, cu 0,63 puncte mai puțin. Dovezile au însă certitudine foarte mică. Autorii concluzionează că tratamentele, între care frunzele de varză, par promițătoare, dar nu se pot trage concluzii solide. Efectele adverse nu au fost raportate pentru comparațiile cu frunze de varză.⁷

O meta-analiză din 2023, cu 8 studii, a găsit că frunzele reci reduc durerea de sân, dar nu și umflarea propriu-zisă.¹⁸ Baza de date LactMed, a Institutelor Naționale de Sănătate din SUA, citează o sinteză după care nu există dovezi bune că frunzele sunt mai bune decât lipsa tratamentului, pentru că umflarea sânilor se ameliorează în timp oricum. Autorii au socotit intervenția ieftină, puțin probabil dăunătoare și posibil liniștitoare pentru mamă.¹⁹

La genunchi, un studiu cu 81 de pacienți cu artroză în stadiile II și III a comparat 4 săptămâni de comprese cu frunze de varză, cel puțin 2 ore pe zi, cu un gel cu diclofenac, 10 mg la gram, și cu îngrijirea obișnuită. Compresele au dat mai puțină durere decât îngrijirea obișnuită, cu o diferență de 12,1 puncte pe scara VAS, dar nu și decât gelul cu diclofenac, unde diferența de 8,6 puncte nu a fost semnificativă. Cu excepția a două evenimente adverse, aplicările au fost bine tolerate.⁸ Un studiu mai mic, din 2022, cu 3 grupuri de câte 20 de pacienți și fără mascare, a găsit că frunza de varză și o pernuță cu gel rece au dat îmbunătățiri asemănătoare ale simptomelor, mai bune decât gelul cu diclofenac.²⁰

Niciuna dintre aceste cercetări nu a studiat fracturile, entorsele sau vânătăile. Pentru ele, sursele citate aici sunt doar istorice: Cato recomanda varza pisată pe entorse, iar Pliniu pomenește frunza pusă pe contuzii și vânătăi.¹³ Fractura se tratează la medic.

Varza și tiroida

Din glucozinolații varzei și ai rudelor ei se pot forma goitrina și tiocianatul, substanțe care în teorie pot scădea producția de hormoni tiroidieni.¹⁶ O sinteză sistematică din 2024, cu 123 de articole despre studii în eprubetă, pe animale și pe oameni, a găsit că marea majoritate a rezultatelor pun la îndoială ideea că legumele crucifere au efect antitiroidian la om. Autorii concluzionează că aceste legume în alimentația zilnică, mai ales cu un aport suficient de iod, nu dăunează tiroidei.¹⁵

O sinteză din 2016 a măsurat goitrina în mai multe legume. Broccoli și kale din specia Brassica oleracea au sub 10 µmol de goitrină la o porție de 100 g, adică un risc minim. Varza de Bruxelles și collards, o varză furajeră (Brassica oleracea var. acephala), conțin destulă goitrină ca să poată scădea captarea iodului în tiroidă.^{16, 3} Într-un test de laborator pe varză, gătirea la abur, la 80-100 °C timp de 4 minute, a ieșit ca metoda recomandată pentru a păstra izotiocianații și a scădea goitrina.¹⁷

Varza murată

Într-un studiu încrucișat cu 87 de oameni sănătoși, participanții au mâncat zilnic, 4 săptămâni, varză murată proaspătă sau pasteurizată. S-au văzut schimbări la câteva specii de bacterii din intestin, mai pronunțate după varza pasteurizată, iar acizii grași cu lanț scurt din sânge au crescut doar după ea. Autorii concluzionează că flora intestinală a oamenilor sănătoși e destul de rezistentă la schimbări de alimentație pe termen scurt.¹⁴ Cercetările citate aici nu arată că varza vindecă sau previne o boală.

Precauții și siguranță

Varza se mănâncă de generații. În studiul cu frunze pe piele, cu 81 de pacienți, aplicările au fost bine tolerate.⁸

Warfarina: varza conține vitamina K, iar aportul de vitamina K din alimente și din suplimente schimbă efectul warfarinei și îi face doza mai greu de ținut sub control.⁹ Pentru cine ia warfarină, recomandarea obișnuită e un aport constant de vitamina K, nu evitarea ei.¹⁰ Conținutul varzei variază mult: media la varza albă e de 9,6 µg la 100 g, dar valorile raportate ajung până la 76 µg.⁶ Dacă iei warfarină, nu schimba brusc cât de multă varză mănânci și nu începe capsule cu extract de varză fără să întrebi medicul. Dacă iei alt anticoagulant, întreabă medicul sau farmacistul.
Tiroida: sinteza din 2024 nu a confirmat la oameni un efect antitiroidian al legumelor crucifere, mai ales cu un aport suficient de iod.¹⁵ Dacă ai o boală de tiroidă, discută cu medicul despre cantități neobișnuit de ridicate de varză sau despre extracte.
Alăptarea: LactMed notează dovezi de calitate slabă că varza mâncată de mamă ar putea da colici la sugarii alăptați și precizează că nu există dovezi bune că scoaterea ei din alimentație schimbă comportamentul copilului.¹⁹
Capsulele cu extract: pentru extractele de varză nu există monografie europeană, deci nici o doză stabilită în Uniunea Europeană.⁴ Dacă ești însărcinată, alăptezi, iei medicamente sau ai o boală, întreabă medicul sau farmacistul înainte să le iei.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, varza nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului, deci nu există o utilizare medicinală tradițională recunoscută pentru ea la nivel european.⁴ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru varză.⁵

În România, genul Brassica, din care face parte varza, e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme predozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²¹

Varza de-a lungul timpului

Varza e veche în alimentație și în leacurile populare. Pliniu cel Bătrân scrie, în Istoria naturală, că ar fi prea lung să înșire toate laudele aduse varzei, pentru că medicul Chrysippus i-a închinat un volum întreg. Cato nu a fost mai zgârcit în laude decât alții, iar Pliniu îl citează ca să afle ce leacuri au folosit romanii timp de șase sute de ani. Cato prefera varza creață, iar pe a doua poziție o punea pe cea netedă, cu frunze largi și cotor gros.¹³

Grecii vechi deosebeau trei feluri de varză: cea creață, cea cu frunze late, care ies din tulpină, și una cu frunze mai subțiri, mai amară.¹³ Aceste texte sunt documente istorice, nu dovezi științifice.

În dicționarul MDA2, „varză” e atestat în Psaltirea Hurmuzaki, iar „curechi” la Dosoftei.² Planșa din Hortus Romanus, de la 1772, numește planta Brassica capitata alba, et viridis, cu numele italian Cauolo Bolognese și cel francez Chou.²²

Fotografie alb-negru cu rânduri de butoaie pe un chei și, în spate, o grămadă mare de căpățâni de varză, în Rotterdam — În 1917, pe un chei din Rotterdam se strângeau sute de tone de varză pentru murat, iar într-o fabrică o mașină scotea cotorul fiecărei căpățâni.²²Foto: C. Vreedenburgh jr., 1917, domeniu public, Wikimedia Commons

Fotografie alb-negru cu un bărbat și o femeie într-o fabrică de varză murată, lângă o mașină care scoate cotorul căpățânilor — În 1917, pe un chei din Rotterdam se strângeau sute de tone de varză pentru murat, iar într-o fabrică o mașină scotea cotorul fiecărei căpățâni.²²Foto: C. Vreedenburgh jr., 1917, domeniu public, Wikimedia Commons

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu varză

Până aici ai citit despre varză. De aici încolo, despre produsul nostru. Pentru varză nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate autorizată.^{4, 5} Suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Varza rămâne, înainte de toate, o legumă.

Capsule Varza

Extract de varză albă (Brassica oleracea var. capitata f. alba) și de varză roșie (f. rubra), cu maltodextrină; capsule din gelatină
Flacon cu 60 de capsule, 21,49 g net
Pe etichetă: 2 capsule, de 3 ori pe zi, înainte de masă; cura durează 30 de zile, urmată de o pauză de 10 zile
Pentru extractele de varză nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană⁴

35,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coș Vezi produsul

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Capsule Varza	2 capsule, de 3 ori pe zi, înainte de masă; 30 de zile, apoi 10 zile de pauză	Extract de varză albă și roșie. Cine ia warfarină întreabă medicul înainte

Modul de folosire este cel de pe eticheta produsului. Pentru extractul de varză nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Varza conține vitamina K, iar aportul de vitamina K schimbă efectul warfarinei.^{4, 9}

Întrebări frecvente

Varza (Brassica oleracea) este o legumă bienală din familia cruciferelor, cu frunze groase și ondulate, strânse într-o căpățână compactă. Planta e originară din vestul Europei și se cultivă în toată lumea.

Are frunze mari, cu codiță lungă, și o căpățână închisă, rotundă sau ovală, formată din frunzele din interior. La specie, planta ajunge la 0,3-3 m, iar florile sunt galben-cremoase, de obicei lungi de 1,8-2,5 cm.

Toate sunt forme ale aceleiași specii. Varza albă și cea roșie au frunzele strâns suprapuse într-o căpățână compactă, iar la cea roșie culoarea vine din antociani. Varza creață are frunze crețe și o căpățână mai afânată.

Da, în sensul că sunt forme ale aceleiași specii, Brassica oleracea. Varza e varietatea capitata, conopida botrytis, broccoli italica, gulia gongylodes, iar varza de Bruxelles gemmifera.

La 100 g de varză albă crudă, tabelul Ciqual 2020 dă 69,6 µg de vitamina B9, 0,17 mg de vitamina B6, 8,88 mg de vitamina C și 9,6 µg de vitamina K1. Varza roșie are 18,7 mg de vitamina C și 31,9 µg de vitamina B9. Valorile variază cu soiul, sezonul, gradul de coacere și condițiile de cultură.

Varza albă crudă are 36,5 kcal la 100 g, varza roșie crudă are 30 kcal, iar varza albă fiartă în apă are 23,5 kcal.

Varza are puține calorii și 3,5 g de fibre la 100 g, dar Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru varză, nici pentru slăbit. Dacă vrei să slăbești, discută cu medicul sau cu un dietetician.

Sunt frunze de varză, de obicei reci, puse pe piele. Sinteza Cochrane din 2020 a găsit că frunzele reci ar putea scădea durerea de sân în alăptare, dar cu dovezi de certitudine foarte mică. La artroza genunchiului, un studiu cu 81 de pacienți a găsit mai puțină durere decât cu îngrijirea obișnuită, dar nu decât cu un gel cu diclofenac.

Studiile citate aici despre frunzele de varză nu s-au ocupat de fracturi, de entorse sau de vânătăi. Faptul că Cato recomanda varza pisată pe entorse e o mărturie istorică, nu o dovadă. Fractura se tratează la medic.

Din glucozinolații varzei se pot forma goitrina și tiocianatul, care în teorie scad producția de hormoni tiroidieni. O sinteză din 2024, cu 123 de articole, a pus la îndoială un efect antitiroidian la om, mai ales când aportul de iod e suficient. Dacă ai o boală de tiroidă, întreabă medicul.

Varza conține vitamina K, care schimbă efectul warfarinei. Recomandarea obișnuită e un aport constant de vitamina K, nu evitarea ei, deci nu începe și nu opri brusc să mănânci multă varză sau să iei capsule cu extract de varză fără să întrebi medicul.

Gătitul scade goitrina, dar distruge izotiocianații. Într-un test de laborator pe varză, gătirea la abur, la 80-100 °C timp de 4 minute, a ieșit ca metoda recomandată pentru a păstra izotiocianații și a scădea goitrina. Fiartă în apă, varza albă are 23,5 kcal la 100 g, față de 36,5 kcal crudă.

Într-un studiu cu 87 de oameni sănătoși, 4 săptămâni de varză murată zilnic au schimbat câteva specii de bacterii din intestin, mai mult la varza pasteurizată, dar flora intestinală în ansamblu a rămas destul de stabilă. Studiul nu a urmărit boli.

În română se numește varză, regional curechi. În engleză, cabbage; în germană, Weißkohl sau Kopfkohl; în franceză, chou cabus; în spaniolă, repollo; în italiană, cavolo cappuccio; în maghiară, fejes káposzta.

Referințe

Flora of China Editorial Committee. Brassica oleracea Linnaeus, Brassica oleracea var. capitata Linnaeus și var. acephala de Candolle, în Flora of China, vol. 8, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2001, efloras.org.
dexonline.ro, articolele „varză” și „curechi”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), DEXI, Dicționarul limbii romîne literare contemporane, NODEX și dicționarele lui Șăineanu (ed. a VI-a) și Scriban.
Flora of North America Editorial Committee (ed.). Brassica oleracea Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor europene pe bază de plante, generată la 23 septembrie 2026, ema.europa.eu.
Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
ANSES. Table de composition nutritionnelle des aliments Ciqual 2020, prin fișele nutriționale Aprifel „White cabbage” și „Red cabbage”, aprifel.com, consultate în octombrie 2026.
Zakarija-Grkovic I., Stewart F. Treatments for breast engorgement during lactation. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2020, (9):CD006946.
Lauche R., Gräf N., Cramer H., Al-Abtah J., Dobos G., Saha F.J. Efficacy of cabbage leaf wraps in the treatment of symptomatic osteoarthritis of the knee: a randomized controlled trial. The Clinical Journal of Pain, 2016, 32(11):961-971.
Lurie Y., Loebstein R., Kurnik D., Almog S., Halkin H. Warfarin and vitamin K intake in the era of pharmacogenetics. British Journal of Clinical Pharmacology, 2010, 70(2):164-170.
Booth S.L., Centurelli M.A. Vitamin K: a practical guide to the dietary management of patients on warfarin. Nutrition Reviews, 1999, 57(9):288-296.
Eurostat. Crop production in EU standard humidity (apro_cpsh1), varză (cod V1300), producția recoltată și suprafața, 2022-2024, date actualizate la 28 septembrie 2026, ec.europa.eu/eurostat.
GBIF Secretariat. Brassica oleracea L. și Brassica oleracea var. capitata L., GBIF Backbone Taxonomy, numele comune în alte limbi, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
Pliniu cel Bătrân. Naturalis Historia (Istoria naturală), cartea a XX-a, capitolele 33 și 34, în traducerea engleză a lui J. Bostock și H.T. Riley, 1855, Perseus Digital Library, perseus.tufts.edu.
Schropp N., Bauer A., Stanislas V. și colab. The impact of regular sauerkraut consumption on the human gut microbiota: a crossover intervention trial. Microbiome, 2025, 13(1):52.
Galanty A., Grudzińska M., Paździora W., Służały P., Paśko P. Do Brassica vegetables affect thyroid function? A comprehensive systematic review. International Journal of Molecular Sciences, 2024, 25(7):3988.
Felker P., Bunch R., Leung A.M. Concentrations of thiocyanate and goitrin in human plasma, their precursor concentrations in brassica vegetables, and associated potential risk for hypothyroidism. Nutrition Reviews, 2016, 74(4):248-258.
Panduang T., Phucharoenrak P., Karnpanit W., Trachootham D. Cooking methods for preserving isothiocyanates and reducing goitrin in Brassica vegetables. Foods, 2023, 12(19):3647.
Ozkaya M., Korukcu O. Effect of cold cabbage leaf application on breast engorgement and pain in the postpartum period: a systematic review and meta-analysis. Health Care for Women International, 2023, 44(3):328-344.
Drugs and Lactation Database (LactMed): „Cabbage”. National Institute of Child Health and Human Development, Bethesda (MD), actualizat în aprilie 2026, ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK501774.
Chobpenthai T., Arunwatthanangkul P., Mahikul W. Efficacy of cabbage leaf versus cooling gel pad or diclofenac gel for patients with knee osteoarthritis: a randomized open-labeled controlled clinical trial. Pain Research and Management, 2022, 2022:3122153.
Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
Wikimedia Commons, descrierile fișierelor: planșa „Brassica capitata alba, et viridis” din Hortus Romanus, 1772 (NYPL), și fotografiile din 1917 ale lui C. Vreedenburgh jr. cu varza pentru murat și fabrica de varză murată din Rotterdam, commons.wikimedia.org.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă iei warfarină sau alte medicamente, ai o boală de tiroidă, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a lua capsule cu extract de varză.