Ventrilică (Veronica officinalis): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Postat de

Actualizat 12 octombrie 2026

Publicat 30 aprilie 2020

Ventrilica (Veronica officinalis) e o plantă mică și păroasă, care se întinde pe pământ și își ridică spre vârf raceme drepte de flori liliachii, cu dungi mai închise. În Europa se bea de multă vreme ca ceai, iar în franceză i se spune „ceaiul Europei”. Nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului, Comisia E germană i-a publicat în 1989 o monografie negativă, iar studiile despre ea sunt de laborator și de la animale. Mai jos afli cum o recunoști, de ce se confundă atât de des cu alte veronici, ce conține, ce s-a studiat, cum se folosește și ce spune legea.

Pe scurt

Ventrilica e o plantă perenă din familia Plantaginaceae, de obicei de 10-25 cm, cu tulpină târâtoare și păroasă, frunze perechi, zimțate, și raceme dense de flori mici, liliachii, care înfloresc din mai până în august.
Se folosește partea aeriană înflorită, numită în farmacie Veronicae herba, culeasă la înflorire și uscată la umbră.
Nu are monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată. Comisia E germană i-a publicat în 1989 o monografie negativă, din lipsa datelor despre eficacitate.
Studiile sunt de laborator și de la animale. În PubMed nu apare niciun studiu clinic cu ventrilică.
Se confundă ușor cu Veronica chamaedrys: într-un studiu din 2017, ventrilica a fost găsită doar în 15% dintre produsele analizate, iar V. chamaedrys în 62%.

Denumire

Ventrilică, veronică; în engleză, common speedwell
Veronica officinalis L., familia Plantaginaceae

Părți folosite

Partea aeriană înflorită, Veronicae herba

Conține

Iridoide (aucubină, catalpol), flavonoide, acizi fenolici, taninuri, fitosteroli

Recunoaștere

Fără monografie europeană; monografie negativă a Comisiei E germane, din 1989

Atenție la

Confuzia cu Veronica chamaedrys; fără studii clinice; fără date de siguranță în sarcină și alăptare

Ce este ventrilica

Ventrilica e o plantă perenă din familia Plantaginaceae, aceeași cu pătlagina.¹ Genul ei, Veronica, e cel mai mare din familie: Flora Chinei îi dă aproximativ 250 de specii, iar o sinteză din 2019, aproximativ 500.^{2, 3} Până nu demult, veronicile erau trecute în familia Scrophulariaceae, iar dicționarul DEXI o descrie pe ventrilică drept scrofulariacee.^{3, 4}

Numele latinesc al speciei, officinalis, arată de obicei că planta era folosită în medicină și vândută de farmaciști.⁵ Fișa despre ea a Societății Botanice a Marii Britanii și Irlandei notează însă că dovezile unei folosiri medicale reale sunt foarte slabe, așa că numele poate fi doar un „nume de carte”. Nici originea numelui Veronica nu se cunoaște.⁵

În română, planta se numește ventrilică, dar și veronică, iar în dicționare același nume ajunge la mai multe plante. Despre asta afli mai jos, la „Ventrilică sau alte veronici?”.

Din magazinul Hypericum: Ceai Ventrilică vrac și Capsule Ventrilica.

Cum arată ventrilica

Ventrilica e o plantă joasă, care se întinde pe pământ, se ramifică, prinde rădăcini pe tulpină și face adesea covoare. De obicei are 10-25 cm, iar după unele surse ajunge la 50 cm.^{5, 6, 7} Tulpinile subțiri sunt păroase pe toate părțile.^{5, 6} Florile se văd cel mai ușor: mici, liliachii-albăstrui, cu vine mai închise la culoare, strânse în raceme drepte.⁵

Floare de ventrilică văzută de aproape, cu petale liliachii cu dungi violete, pe un racem cu muguri violeți — În stânga, o floare de ventrilică văzută de aproape, cu petale liliachii cu dungi violete și muguri violeți pe racem. În dreapta, un racem drept, cu multe flori deschise, pe solul unei păduri.Foto: Helge Klaus Rieder și AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Racem drept de ventrilică, cu multe flori mici, liliachii, cu dungi mai închise, deasupra unor frunze verzi, pe solul unei păduri — În stânga, o floare de ventrilică văzută de aproape, cu petale liliachii cu dungi violete și muguri violeți pe racem. În dreapta, un racem drept, cu multe flori deschise, pe solul unei păduri.Foto: Helge Klaus Rieder și AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Cum o recunoști

Tulpina: culcată pe pământ, ramificată, cu lăstari târâtori care prind rădăcini, ridicată puțin la capăt și păroasă pe toate părțile.^{5, 6}
Frunzele: perechi, eliptice, cu marginea zimțată, aproape fără codiță și păroase. Sunt mici, de câțiva centimetri, și foarte variabile ca mărime și ca număr de peri.^{5, 6, 7}
Florile: de 6-7 mm în diametru, liliachii-albăstrui sau violete, cu vine albastre mai închise. Au patru lobi și doar două stamine, ca multe alte veronici.^{5, 2}
Racemele: drepte, dese, ca niște spice, cu 15-25 de flori. Pornesc din axila frunzelor, nu din vârful tulpinii, iar codițele florilor au doar 1-2 mm.^{5, 7}
Fructul: o capsulă turtită, în formă de inimă, păroasă, de 3-4 mm, mai lungă decât caliciul. Se deschide în două valve și are semințe de 0,8-1,2 mm.^{5, 7}
Planta uscată: miros slab aromat, gust ușor amar și astringent.⁶

Tulpină păroasă de ventrilică, culcată pe pământ, cu frunze perechi, dințate pe margine — În stânga, o tulpină târâtoare de ventrilică, păroasă, cu frunze perechi, pe solul unei păduri din Germania. În dreapta, un covor de ventrilică înflorită, cu multe raceme drepte.⁵Foto: AnRo0002, CC0, și Mount Rainier National Park, domeniu public, Wikimedia Commons

Covor de ventrilică cu multe raceme drepte de flori mici, liliachii, printre frunze verzi-cenușii, pe un sol întunecat — În stânga, o tulpină târâtoare de ventrilică, păroasă, cu frunze perechi, pe solul unei păduri din Germania. În dreapta, un covor de ventrilică înflorită, cu multe raceme drepte.⁵Foto: AnRo0002, CC0, și Mount Rainier National Park, domeniu public, Wikimedia Commons

Unde crește ventrilica

Ventrilica e o plantă europeană: apare în păduri și pe terenuri deschise, cu iarbă și tufe joase, aproape peste tot pe continent, din Islanda până în jurul Mediteranei și în Azore, precum și în Asia Mică și în Caucaz.⁵ Manualul german o dă ca nativă din Azore și Madeira, prin aproape toată Europa, până în Turcia și nord-vestul Iranului. În munți urcă până în etajul alpin.⁶ Omul a dus-o apoi și în alte părți: în America de Nord, de exemplu, a ajuns din Europa.^{5, 7}

Nu e pretențioasă. Crește în păduri rare, pe pajiști cu iarbă scurtă, pe maluri pietroase, pe pășuni, pe stânci și pe ziduri, pe soluri ușor acide, bine drenate, nisipoase sau pietroase, precum și pe marginea drumurilor. În Marea Britanie urcă pe lângă pâraie până la aproximativ 900 m.⁵ În România, planta crește în flora spontană: de acolo au fost culese exemplarele din studiul din 2015.⁸

Se întinde în covoare. Se înmulțește și prin lăstari târâtori și formează adesea covoare mari de plante identice, în iarbă scurtă. Suportă păscutul intens și călcatul.⁵
Nu e legată de un singur loc. Numele ei englezesc, heath speedwell, sugerează ținuturile cu tufe joase, dar planta crește aproape oriunde, în iarbă scurtă, cu excepția celor mai înalte și a celor mai umede locuri.⁵
Dă multe semințe. Într-un studiu englez, o plantă a produs în medie circa 8.700 de semințe.⁵

Ventrilică sau alte veronici?

Mulți caută „planta veronica” sau „veronica plantă medicinală”. În română, numele „veronică” se dă mai multor plante din genul Veronica, iar dicționarul MDA2 îi trece 11 sensuri, singur sau în nume compuse, fiecare cu altă specie. Primul e ventrilica. Și „ventrilică” poate numi, în dicționare, alte veronici, așa că tabelul de mai jos arată cum stau lucrurile.⁴

Numele	Ce plantă este	De reținut
Ventrilică; regional, strătorică	Veronica officinalis	Planta din acest articol; în DEX ’09, „ventrilică” numește și V. tournefortii, iar în MDA2, încă cinci specii⁴
Veronică	11 specii, începând cu V. officinalis	Nume general pentru plantele din genul Veronica; cuvântul mai numește și o batistă cu chipul lui Hristos⁴
Șopârliță	Mai multe veronici, printre ele V. chamaedrys și V. teucrium	Nu o confunda cu șopârlaița, altă plantă, Prunella vulgaris⁴
Bobornic	V. beccabunga	Plantă de lângă ape;⁹ MDA2 folosește același nume și pentru V. prostrata și V. chamaedrys⁴
Veronică-de-câmp, veronică-de-primăvară	V. arvensis, respectiv V. verna	Nume compuse din MDA2; nu sunt ventrilica⁴

Surse: dexonline, după DEX ’09, DEXI, MDA2 și DN; Go Botany.^{4, 9}

Cea mai importantă confuzie nu e însă de nume, ci de plantă: Veronica chamaedrys, o veronică foarte răspândită, cu flori mai mari, albastre.^{10, 11} Cercetătorii o numesc cea mai frecventă înlocuitoare a ventrilicei.¹²

Două raceme înguste de ventrilică, cu flori mici, albe-liliachii, și tulpini acoperite cu peri, pe un fundal întunecat — În stânga, raceme de ventrilică, înguste și dese, cu flori mici pe tulpini păroase. În dreapta, *Veronica chamaedrys*, cu flori mari, albastre, și frunze cu dinți adânci, printre ierburi, în Cehia.^{7, 11, 13}Foto: Rvannatta și Karelj, domeniu public, Wikimedia Commons

Două flori mari, albastre, de Veronica chamaedrys, deasupra unor frunze verzi cu marginea adânc dințată, printre fire de iarbă — În stânga, raceme de ventrilică, înguste și dese, cu flori mici pe tulpini păroase. În dreapta, *Veronica chamaedrys*, cu flori mari, albastre, și frunze cu dinți adânci, printre ierburi, în Cehia.^{7, 11, 13}Foto: Rvannatta și Karelj, domeniu public, Wikimedia Commons

Ce comparăm	Ventrilică	Veronica chamaedrys
Numele latin	Veronica officinalis	Veronica chamaedrys
Floarea	4-8 mm, liliachie-albăstruie, cu vine albastre închise^{7, 5}	8-13 mm, albastră^{11, 13}
Racemul	Des, ca un spic, cu 15-25 de flori, de 3-10 cm^{5, 7}	Cu 10-20 de flori, de 4-16 cm, câte două în axila frunzelor de sus^{11, 13}
Tulpina	Culcată, ramificată, păroasă pe toate părțile⁵	Ridicată, simplă, cu peri pe două linii¹³
Frunzele	Eliptice, zimțate, aproape fără codiță⁵	Ovate, cu dinți adânci și boante; cele de sus, fără codiță¹³
Monografie europeană	Nu	Nu¹⁴
În produsele analizate în 2017	Găsită în 15% dintre ele	Găsită în 62% dintre ele¹²

Surse: Botanical Society of Britain and Ireland; Go Botany; Flora of China; Raclariu și colab., 2017.^{5, 7, 11, 13, 12}

Ventrilică adevărată sau altceva?

Confuzia nu rămâne în pajiște, ajunge și în produse. Într-un studiu din 2017, autorii au cumpărat 16 produse cu ventrilică pe etichetă: 14 din magazine și farmacii, 2 de pe internet, între ele 12 ceaiuri, 2 extracte, o capsulă și o bomboană. După analiza ADN-ului, ventrilica a apărut doar în 15% dintre produsele analizate, iar Veronica chamaedrys în 62%. Niciun produs nu conținea exact specia de pe etichetă, iar toate aveau alte plante sau umpluturi.¹²

Încă din 2007, un studiu publicat în România a căutat criterii ca să nu se mai înlocuiască ventrilica cu V. chamaedrys, o specie foarte răspândită. Cele două se deosebesc prin analize de laborator: acteozida apare în V. chamaedrys, izoacteozida în ventrilică.¹⁰ Pe o etichetă, caută numele latinesc Veronica officinalis și un producător care îți poate spune de unde vine planta.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește ventrilică. Dicționarul MDA2 mai trece, pentru ea, ventricea și șopârliță, plus trei nume regionale: mătrice, strătorică și buruiană-de-cel-pierit. Forma veche „vintrilică” și forma regională „vindrilică” sunt variante ale aceluiași cuvânt.⁴

Despre numele ventrilică, MDA2 spune că vine de la „vintre”, cuvânt popular pentru pântece, abdomen, burtă, cu sufixul -ilică. DEX ’09 trece însă etimologia drept necunoscută.⁴ Șăineanu, în 1929, o descria ca „plantă cu proprietăți vulnerare”, adică folosită la vindecarea rănilor.⁴

Limba	Numele plantei
Română	ventrilică, veronică, ventricea, șopârliță
Engleză	common speedwell, heath speedwell, gypsyweed
Germană	Echter Ehrenpreis, Gebräuchlicher Ehrenpreis, Wald-Ehrenpreis
Franceză	véronique officinale, thé d’Europe, véronique mâle
Italiană	veronica officinale, veronica medicinale, tè svizzero
Olandeză	mannetjesereprijs
Daneză	læge-ærenpris
Maghiară	orvosi veronika
Poloneză	przetacznik leśny
Cehă	rozrazil lékařský
Bulgară	великденче
Rusă	вероника лекарственная

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, nume comune, pentru celelalte limbi.^{4, 1}

În italiană, maghiară, cehă și rusă, numele spune că planta e „medicinală”, ca și latinescul officinalis. În franceză, germană și italiană, ea apare și sub numele unui ceai: „ceaiul Europei” și „ceaiul elvețian”.^{1, 6}

În germană, planta a avut și nume vechi, regionale, care sună ca o reclamă: Allerbest, Heil aller Welt, Heil aller Schäden, Kummertrost, Wundkraut, dar și Europäischer Tee. Ele se pot traduce prin „cel mai bun dintre toate”, „leacul lumii întregi”, „leac pentru toate vătămările”, „alinarea necazului”, „iarba rănilor” și „ceaiul Europei”. Manualul german notează că ventrilica a fost o plantă medicinală prețuită, lucru pe care îl arată și numele populare.⁶

Ce parte se folosește și când se culege

Se folosește partea aeriană înflorită, pe care manualele o numesc Veronicae herba: tulpini, frunze, flori și, uneori, capsule deja coapte. Rădăcinile nu se folosesc.⁶

Când se culege ventrilica

Perioada de recoltare e cea a înfloririi, între mai și august. Se culege partea aeriană, fără rădăcini și fără părțile culcate pe pământ, și se usucă la umbră.^{6, 5} Ventrilica din studiul românesc din 2015 a fost culeasă din flora spontană în vara anului 2014 și uscată într-un loc umbros.⁸

Cum arată planta uscată: tulpini ramificate, de 10-20 cm, păroase pe toate părțile, frunze gri-verzui, scurt păroase, flori liliachii, rar albe, și uneori capsule. Mirosul e slab aromat, iar gustul, ușor amar și astringent.⁶
Cum se verifică calitatea: manualul german trimite la Deutscher Arzneimittel-Codex (DAC) pentru calitatea plantei.^{6, 15} O analiză din 2017 notează însă că nicio farmacopee națională actuală nu are standarde de calitate sau de autentificare pentru ventrilică.¹²
Forme în comerț: ceai din planta uscată, extracte, capsule și bomboane. Printre produsele analizate în 2017 erau 12 ceaiuri, 2 extracte, o capsulă și o bomboană.¹²

7 lucruri surprinzătoare despre ventrilică

Se numește „ceaiul Europei”. În franceză i se spune thé d’Europe, în germană Europäischer Tee, iar în italiană tè svizzero, adică „ceai elvețian”.^{1, 6} În Italia și în Suedia, ventrilica s-a băut ca ceai de plăcere, nu ca leac.¹²
Numele ei vechi din Germania sună ca o reclamă. Allerbest, Heil aller Welt, Heil aller Schäden, Kummertrost: toate arată că planta era mult prețuită.⁶
Numele latinesc promite mai mult decât dovezile. Officinalis înseamnă, de obicei, „de farmacie”. O trecere în revistă din 2004 a dovezilor din Marea Britanie și Irlanda a găsit că aproape toate recomandările pentru ventrilică sunt luate din cărți, fără relatări verificate de folosire, în afară de tratarea răcelilor în Donegal.⁵
Numele românesc ar putea veni de la burtă. MDA2 îl derivă din „vintre”, adică pântece, abdomen, burtă. DEX ’09 spune însă că etimologia nu se cunoaște.⁴
„Veronică” are trei sensuri. În dicționarul neologismelor, același cuvânt numește planta, o batistă pe care e imprimat chipul lui Hristos și o figură din tauromahie, în care toreadorul lasă taurul să treacă pe lângă el.⁴
Se polenizează și singură. Dacă nu vine nicio insectă, cele două stamine se răsucesc spre interior și în jos când floarea se ofilește, până când anterele ating stigmatul.⁵
O plantă mică dă mii de semințe. Într-un studiu englez, o plantă a produs în medie circa 8.700 de semințe. Fiecare are doar 0,8-1,2 mm.⁵

Știai că?

În dicționarul MDA2, „veronică” numește, singur sau în nume compuse, 11 plante din genul Veronica, iar „ventrilică”, șase. Doar prima din fiecare listă e ventrilica din acest articol.⁴

Ce conține ventrilica

Ventrilica conține iridoide, o grupă de compuși caracteristică genului Veronica, plus flavonoide, acizi fenolici, taninuri și fitosteroli.^{6, 3} Pentru ventrilică nu există valori standard. Tabelul strânge ce au găsit sursele consultate.

Ce conține	Ce s-a găsit	De reținut
Iridoide glicozide	Aucubină și catalpol, plus esteri ai catalpolului: verminozid, veronicozid, verprozid, minecozid⁶	0,5-1% în planta uscată, după manualul german; verprozidul și verminozidul au fost cele mai multe într-un extract standardizat^{6, 16}
Flavonoide	Apigenină, luteolină, luteolin-7-glucozid și alte flavone⁶	Circa 0,7% în planta uscată;⁶ în plante din România: luteolină 36 µg/g, quercitrină 88 µg/g, apigenină 7 µg/g, plus hispidulină și eupatorină, găsite prima dată în genul Veronica⁸
Acizi fenolici	Acid ferulic, p-cumaric, cafeic și clorogenic^{6, 8}	În plante din România: acid ferulic 31 µg/g, p-cumaric 18 µg/g, iar după hidroliză 432, respectiv 85 µg/g; acizii cafeic și clorogenic, sub limita de măsurare⁸
Fitosteroli	β-sitosterol, stigmasterol, campesterol; ergosterol în cantitate foarte mică⁸	β-sitosterol 729 µg/g, cel mai mult dintre cele trei specii studiate; stigmasterol 42, campesterol 30, ergosterol 1,9 µg/g⁸
Alte substanțe	Taninuri, saponine triterpenice, manitol⁶	Fără cifre în sursa consultată
Semn de recunoaștere în laborator	Izoacteozidă; la V. chamaedrys, acteozidă¹⁰	O metodă HPLC care deosebește cele două specii¹⁰

Surse: Schöpke; Mocan și colab., 2015; Gründemann și colab., 2013; Crișan și colab., 2007. Cifrele în µg/g sunt pentru planta uscată, într-un extract cu etanol 70%.^{6, 8, 16, 10}

Cifrele descriu planta uscată și extracte de laborator, nu cana de ceai. Ce trece în infuzie depinde de cum se prepară, iar valorile diferă după locul de cules, anotimp și metodă.

Ce spun studiile

Ce recunosc autoritățile

Nimic. În lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului, generată pe 23 septembrie 2026, ventrilica nu apare: nu are monografie, raport de evaluare sau declarație publică.¹⁴ Enciclopedia Altmeyers notează că nici Comitetul, nici ESCOP, cooperativa științifică europeană de fitoterapie, nu au evaluat-o.¹⁵ Comisia E a fost comisia de experți în plante medicinale a autorității germane a medicamentelor, iar monografiile ei au apărut în publicația oficială Bundesanzeiger.¹⁷ Pentru Veronicae herba ea a publicat, în numărul 43 din 2 martie 1989, o monografie negativă.¹⁷ Altmeyers explică că monografia negativă s-a datorat lipsei datelor despre eficacitate și că, fiindcă nu se așteaptă riscuri, ea trebuie socotită una „nulă”.¹⁵ Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru ventrilică.¹⁸ Deci pentru ea nu există o indicație recunoscută oficial, o doză oficială sau o durată recomandată.

Niciomonografie europeană pentru ventrilică

1989anul monografiei negative a Comisiei E germane

15%dintre produsele analizate într-un studiu din 2017 conțineau ventrilică

Niciunstudiu clinic cu ventrilică în PubMed, la o căutare după numele plantei

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului; BfArM, lista monografiilor Comisiei E; Raclariu și colab., 2017; PubMed, octombrie 2026.^{14, 17, 12, 19}

Studiile pe oameni

În PubMed, o căutare după numele plantei dă 15 rezultate, iar niciunul nu e un studiu clinic.¹⁹ O sinteză din 2019 despre genul Veronica spune că sunt necesare studii pe oameni.²⁰ Autorii unui studiu din 2013 scriu că eficacitatea clinică a ventrilicei trebuie dovedită mai întâi pe animale, apoi în studii clinice.¹⁶ Pentru tuse, stomac, rinichi, piele, gută sau reumatism nu există, în literatura consultată, studii la oameni cu ventrilică.

Pe animale

Stomacul, 1985: la șobolani albi cu ulcere provocate cu indometacin, extractele din ventrilică au avut o activitate antiulceroasă semnificativă. La cei cu ulcere provocate cu rezerpină, au stimulat regenerarea mucoasei stomacului.²¹ Autorii spun că rezultatele par să confirme observațiile populare despre decoctul de ventrilică. Rămâne un studiu pe animale, vechi de peste 40 de ani.
Colesterolul, 2007: la animale hrănite cu mult colesterol, ventrilica din hrană a scăzut colesterolul și trigliceridele din sânge. La cele cu hrană fără colesterol, nu a schimbat nimic semnificativ.¹⁰

În laborator

Un extract standardizat de ventrilică a avut o influență mică asupra degranulării mastocitelor. În celule epiteliale pulmonare umane (linia A549) a scăzut producția de eotaxină, o substanță care cheamă în plămân celulele inflamației, iar în celulele activate cu TNF-α, eliberarea de prostaglandină E2, prin frânarea enzimei COX-2 pe calea NF-κB.¹⁶ Autorii spun că rezultatele explică la nivel molecular efectele antiinflamatoare observate, dar că eficacitatea clinică rămâne de dovedit.¹⁶

Într-un studiu din 2015, extractele cu etanol 70% din ventrilică culeasă din flora României au avut o capacitate antioxidantă apropiată de a altei veronici, V. orchidea. Au oprit în eprubetă bacterii precum Listeria monocytogenes și Listeria ivanovii, la 7,81 mg/ml.⁸ Sunt concentrații de laborator, ale unui extract, nu ale unui ceai băut.

Ce nu se poate spune

Nu există dovezi că ventrilica tratează sau previne bolile respiratorii, digestive, ale ficatului, ale rinichilor sau ale pielii, guta, reumatismul ori colesterolul mare și nici că „curăță sângele”. Rezultatele despre alte veronici nu se aplică ventrilicei. Lista mențiunilor de sănătate permise în Uniunea Europeană nu cuprinde niciuna dintre aceste afirmații pentru ventrilică.¹⁸ Cine are una dintre aceste probleme merge la medic.

Precauții și siguranță

Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat siguranța ventrilicei, iar studii de siguranță la oameni nu există, așa că precauțiile de mai jos pornesc din ce se știe despre plantă.

Ce spun manualele: manualul german notează că nu se cunosc contraindicații, efecte adverse sau interacțiuni.⁶ Enciclopedia Altmeyers spune că monografia negativă se datorează lipsei datelor despre eficacitate, nu unor riscuri așteptate.¹⁵ Lipsa unor efecte cunoscute nu înseamnă însă că siguranța a fost dovedită prin studii.
Identitatea plantei: din cauza înlocuirii cu V. chamaedrys și cu alte plante, un produs poate conține ce nu scrie pe etichetă. Autorii studiului din 2017 notează că ingredientele neetichetate sunt o problemă de siguranță, pentru că o reacție adversă nu poate fi legată de ce scrie pe etichetă.¹² Se aleg produse de la producători care indică specia, Veronica officinalis.
Sarcina, alăptarea și copiii: nu există studii de siguranță, așa că folosirea nu se recomandă.
Medicamentele: interacțiunile nu au fost studiate. Cine ia medicamente întreabă medicul sau farmacistul înainte.
Boli și simptome: tusea care durează, durerile de stomac, bolile de rinichi sau de ficat și bolile de piele se văd la medic. Ceaiul nu le înlocuiește tratamentul.
Durata: siguranța folosirii timp de luni la rând nu a fost studiată. Pe eticheta ceaiului Hypericum se recomandă cure de cel mult 3 luni, cu pauze de o lună.
Locul de cules: ventrilica crește și pe marginea drumurilor.⁵ Cine o culege singur o ia numai din locuri curate, departe de drumuri, și numai dacă o recunoaște sigur.

Ce spune legea

Ventrilica nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului: în lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante, generată pe 23 septembrie 2026, nu apare.¹⁴ Comisia E germană i-a publicat în 1989 o monografie negativă.¹⁷ Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru ventrilică.¹⁸

În România, genul Veronica (Veronica spp.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²² Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente și nu pot promite că tratează sau previn boli.

Ventrilica de-a lungul timpului

Ventrilica are o istorie lungă în Europa. Un studiu din 2017 notează că a fost folosită în medicina tradițională mai ales în Europa centrală și de est și în Balcani.¹² Manualul german scrie că a fost o plantă medicinală prețuită, dar că azi se folosește rar.⁶

În Marea Britanie, planta a rămas în medicina populară până aproape de zilele noastre, pentru compușii astringenți din ea, printre care aucubina și taninurile. Grieve, în 1931, o descria ca leac pentru hemoragii, răni și boli de piele, iar infuzia ei, pentru tuse și catar. Launert, în 1981, o socotea ușor diuretică, ușor expectorantă și antidiareică. O trecere în revistă din 2004 a găsit însă că aproape toate aceste recomandări sunt luate din cărți, fără relatări verificate de folosire.⁵

Planșă botanică veche, colorată, cu o tulpină târâtoare de ventrilică, cu raceme de flori mici, albastre, și cu detalii ale frunzei, florii, fructului și semințelor — Ventrilica în două cărți vechi de botanică: în stânga, în Deutschlands Flora in Abbildungen, cu frunza, floarea, fructul și sămânța desenate separat, în dreapta, în Flora Batava.Jacob Sturm, în Johann Georg Sturm, Deutschlands Flora in Abbildungen, 1796, planșa 40; Jan Kops, Flora Batava, vol. 2, 1807. Domeniu public, Wikimedia Commons

Planșă botanică veche, colorată, cu o plantă de ventrilică: tulpină târâtoare cu rădăcini, frunze perechi și trei raceme de flori mici, violete — Ventrilica în două cărți vechi de botanică: în stânga, în Deutschlands Flora in Abbildungen, cu frunza, floarea, fructul și sămânța desenate separat, în dreapta, în Flora Batava.Jacob Sturm, în Johann Georg Sturm, Deutschlands Flora in Abbildungen, 1796, planșa 40; Jan Kops, Flora Batava, vol. 2, 1807. Domeniu public, Wikimedia Commons

La noi, dicționarele vechi o trec printre plantele de leac: în 1929, Șăineanu o numea „plantă cu proprietăți vulnerare”, iar DN și DEXI o dau ca plantă folosită în medicină ca antiscorbutic și diuretic.⁴ În medicina populară românească, ventrilica s-a folosit pentru boli de rinichi, tuse și catar, pentru răni, pentru boli de plămâni și pentru colesterolul mare.⁸

Folosirile tradiționale diferă de la o țară la alta, ceea ce arată că tradițiile nu sunt dovezi. Tabelul le strânge așa cum le-a notat un studiu din 2017.

Țara	Folosiri tradiționale notate
România	Boli de rinichi, tuse, catar, boli de plămâni, vindecarea rănilor, ulcer, colesterol mare, ficat
Bulgaria	Aperitiv, tuse, astm, faringită, amigdalită, antiinflamator, expectorant
Muntenegru	Bronșită, reumatism, boli de piele, răni
Serbia	Anemie, grăsimi mari în sânge, boli de piele
Austria	Inimă și circulație, metabolism, sistem nervos, căi respiratorii
Italia și Suedia	Ceai de plăcere

Sursă: Raclariu și colab., 2017, tabelul 1. Sunt folosiri tradiționale, nu recomandări.¹²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu ventrilică

Până aici ai citit despre ventrilică. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru ventrilică nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată.^{14, 18} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Avem două produse numai din ventrilică: ceaiul vrac și capsulele.

Ceai Ventrilică vrac

Părți aeriene de ventrilică (Veronica officinalis), plantă uscată, Veronicae herba
Vrac, 30 g
Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 1-2 lingurițe de plantă la 250 ml de apă fierbinte, 10-15 minute acoperită, strecurată; 2-3 căni pe zi, după mesele principale
Pentru ventrilică nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană; manualul german dă 1,5 g la o cană, de 2-3 ori pe zi⁶

Prețul inițial a fost: 9,99 lei.Prețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coș Vezi produsul

Capsulele cu extract de ventrilică

Capsulele noastre nu conțin planta măcinată, ci un extract atomizat din părțile aeriene, cu 10% maltodextrină. O capsulă are 220 mg de extract, iar un flacon, 60 de capsule. Pentru un asemenea extract nu există nicio evaluare europeană.¹⁴

-30% Fierbinte

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Ventrilica

Economisești 11,57 lei

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Ventrilică, vrac	Intern: infuzie din 1-2 lingurițe de plantă la 250 ml de apă fierbinte, acoperită 10-15 minute și strecurată; 2-3 căni pe zi, după mesele principale. Extern: infuzie din 2 lingurițe la 200 ml de apă, pentru comprese, gargară sau băi locale	Cure de cel mult 3 luni, cu pauze de o lună; nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană
Capsule Ventrilica	1-2 capsule de 3 ori pe zi, cu suficient lichid, timp de 30 de zile	Extract atomizat, 220 mg pe capsulă, nu pulbere de plantă

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru ventrilică nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană, iar siguranța în sarcină, la alăptare și la copii nu a fost studiată.

Întrebări frecvente

Ventrilica (Veronica officinalis) este o plantă perenă din familia Plantaginaceae, mică și păroasă, cu tulpini târâtoare și raceme drepte de flori mici, liliachii, cu dungi mai închise. Înflorește din mai până în august și crește aproape în toată Europa.

Are tulpini culcate pe pământ, păroase, cu frunze perechi, eliptice, zimțate, aproape fără codiță. Florile, de 6-7 mm, sunt liliachii-albăstrui, cu vine albastre, în raceme drepte și dese, care pornesc din axila frunzelor. Fructul e o capsulă turtită, în formă de inimă.

Perioada de recoltare e cea a înfloririi, între mai și august. Se culege partea aeriană, fără rădăcini și fără părțile culcate pe pământ, și se usucă la umbră.

Ventrilica are flori de 4-8 mm, liliachii, în raceme dese, și tulpină păroasă pe toate părțile. Veronica chamaedrys are flori de 8-13 mm, albastre, în raceme de 10-20 de flori, și peri pe tulpină doar pe două linii. Într-un studiu din 2017, Veronica chamaedrys apărea în 62% dintre produsele analizate, față de 15% pentru ventrilică.

„Veronică” e un nume dat în română mai multor plante din genul Veronica. În dicționare, primul sens e ventrilica (Veronica officinalis), dar același nume se dă și altor specii, ca bobornicul sau veronica-de-câmp. De aceea, pentru precizie, se folosește numele latinesc.

În română i se mai spune veronică, ventricea, șopârliță și, regional, strătorică, mătrice sau buruiană-de-cel-pierit. În engleză se numește common speedwell, în germană Echter Ehrenpreis, iar în franceză véronique officinale sau thé d’Europe.

În tradiție, ventrilica s-a folosit ca ceai și pentru tuse, stomac, rinichi și răni. Nu are însă nicio recunoaștere europeană: Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru ea, iar Comisia E germană i-a dat în 1989 o monografie negativă, din lipsa datelor despre eficacitate. Studiile sunt de laborator și de la animale.

Un extract standardizat a scăzut, în celule pulmonare umane, în eprubetă, substanțe ale inflamației, iar la șobolani extractele au avut activitate antiulceroasă. În PubMed nu apare niciun studiu clinic cu ventrilică. Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni.

Pe eticheta ceaiului nostru scrie: 1-2 lingurițe de plantă la 250 ml de apă fierbinte, lăsate acoperite 10-15 minute, apoi strecurate, 2-3 căni pe zi, după mesele principale. Manualul german dă 1,5 g la o cană, de 2-3 ori pe zi. Pentru ventrilică nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană.

Manualul german nu notează contraindicații, efecte adverse sau interacțiuni, dar nu există studii de siguranță la oameni. Pentru sarcină, alăptare și copii nu există date. Cine are o boală sau ia medicamente întreabă medicul.

Nu există studii de siguranță, așa că folosirea nu se recomandă.

Interacțiunile nu au fost studiate. Manualul german nu notează niciuna, dar asta nu dovedește că nu există. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.

Capsulele noastre conțin un extract atomizat din părțile aeriene ale plantei, 220 mg pe capsulă, cu 10% maltodextrină, în capsulă vegetală. Sunt altceva decât ceaiul din planta uscată, iar pentru un asemenea extract nu există nicio evaluare europeană.

Cercetătorii deosebesc speciile prin analiza ADN-ului și prin analize chimice, iar într-un studiu din 2017 niciun produs nu avea exact specia de pe etichetă. Caută numele latinesc Veronica officinalis și un producător care îți poate spune de unde vine planta.

Referințe

GBIF Secretariat. Veronica officinalis L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
Hong D.-Y., Fischer M.A. Veronica Linnaeus, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 18, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1998, efloras.org.
Xue H., Chen K.X., Zhang L.Q., Li Y.M. Review of the ethnopharmacology, phytochemistry, and pharmacology of the genus Veronica. American Journal of Chinese Medicine, 2019, 47(6):1193-1221.
dexonline.ro, articolele „ventrilică”, „ventricea”, „strătorică”, „veronică”, „șopârliță”, „bobornic” și „vintre”, după DEX ’09, DEXI, DN, MDN ’00, MDA2 și Șăineanu.
Botanical Society of Britain and Ireland. Veronica officinalis L., Heath Speedwell, Fermanagh Species Accounts, fermanagh.bsbi.org, consultat în octombrie 2026.
Schöpke T. Ehrenpreiskraut, Veronicae herba [DAC 2004], în Botanik für Pharmazeuten, medizinalpflanzen.de, consultat în octombrie 2026.
Native Plant Trust. Veronica officinalis (common speedwell), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
Mocan A., Vodnar D.C., Vlase L., Crișan O., Gheldiu A.M., Crișan G. Phytochemical characterization of Veronica officinalis L., V. teucrium L. and V. orchidea Crantz from Romania and their antioxidant and antimicrobial properties. International Journal of Molecular Sciences, 2015, 16(9):21109-21127.
Native Plant Trust. Veronica beccabunga (European speedwell), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
Crișan G., Tămaș M., Miclăuș V., Krausz T., Sandor V. A comparative study of some Veronica species. Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, 2007, 111(1):280-284.
Native Plant Trust. Veronica chamaedrys (germander speedwell), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
Raclariu A.C., Mocan A., Popa M.O., Vlase L., Ichim M.C., Crisan G., Brysting A.K., de Boer H. Veronica officinalis product authentication using DNA metabarcoding and HPLC-MS reveals widespread adulteration with Veronica chamaedrys. Frontiers in Pharmacology, 2017, 8:378.
Hong D.-Y., Fischer M.A. Veronica chamaedrys Linnaeus, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 18, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1998, efloras.org.
European Medicines Agency. Herbal medicines: lista substanțelor vegetale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), cu monografii, rapoarte de evaluare și declarații publice, ema.europa.eu, listă generată automat la 23 septembrie 2026.
Bacharach-Buhles M. Veronicae herbae, în Altmeyers Enzyklopädie, Fachbereich Phytotherapie, ultima actualizare la 9 noiembrie 2025, altmeyers.org.
Gründemann C., Garcia-Käufer M., Sauer B., Stangenberg E., Könczöl M., Merfort I., Zehl M., Huber R. Traditionally used Veronica officinalis inhibits proinflammatory mediators via the NF-κB signalling pathway in a human lung cell line. Journal of Ethnopharmacology, 2013, 145(1):118-126.
Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte. Liste der Monographien der E-Kommission (Phytotherapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stadiul din 31 iulie 1994, cu corecturi până la 11 ianuarie 2002.
Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Veronica officinalis” în titlu și rezumat, efectuată în octombrie 2026: 15 rezultate, niciunul de tip studiu clinic, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
Salehi B., Shivaprasad Shetty M., V Anil Kumar N. și colab. Veronica plants: drifting from farm to traditional healing, food application, and phytopharmacology. Molecules, 2019, 24(13):2454.
Scarlat M., Sandor V., Tămaș M., Cuparencu B. Experimental anti-ulcer activity of Veronica officinalis L. extracts. Journal of Ethnopharmacology, 1985, 13(2):157-163.
Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi ventrilică.