Info Plante Medicinale

Vișin (Prunus cerasus)

Vișin (Prunus-cerasus) - informatii despre plante medicinale - Hypericum Impex

Salvia (Salvia officinalis) este o plantă erbacee cu flori divers colorate, (mici) cultivată ca plantă medicinală sau decorativă, originară din sudul Europei și din regiunile mediteraneene. Este cunoscută și sub denumirile de jale, jaleș, salbie, șalvir, șalet sau șerlai. Salvia este o plantă din familia labiatelor, ea poate atinge o înălțime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci în cerc, în jurul unei axe comune iar frunzele sale opozite, alb-lânoase sclipesc argintiu și emană un parfum ușor amar, aromatic. Denumirea de salvia derivă din cuvântul latinesc „salvare” (a vindeca, a însănătoși).

Vișin (Prunus cerasus)

Alte denumiri

Flori de gălbenele, boance, calce, calinică, căldăruşă, cilinică, coconiţe, crăiţe, fetişcă, filimică, floare galbenă, flori oşeneşti, gălbenare, hilimică, năcoţele, ochi galben, ochişle, ochiul boului, ogriştene, roşioară, ruginele, rujinele, ruşuliţe, solomie, silinii, stâncuţă, tătăişi, vâzdoage.

Vișin (Prunus cerasus)

Caractere morfologice

Rădăcina este pivotantă, lungă de cea 20 cm și groasă până la un centimetru[2] . .

Tulpina este erectă, foliată, cu 5-25 ramificații[2].

Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, verde-viu, glabre; cele inferioare invers lanceolate, rotunjite la vârf, lungi până la 16 cm, iar spre partea superioară sunt din ce în ce mai îngustate și mai mici până la lanceolate.

Florile sunt grupate în antodii terminale (20-50 pe o tufă); acestea au pe margine flori ligulate 15-40 la populațiile locale, 60-500 la soiuri cu inflorescențe invoalte („bătute”) – „Ball’s Master-price” și „Gigant Pacific” – care au și avantajul de a avea aceste flori ligulate de culoare galbenă-portocalie (cele de culoare galbenă-deschis nu sunt admise);în centru se găsesc flori tubuloase[2].

Fructele sunt achene curbate în formă de seceră, cu mici țepi pe suprafață, fără papus

Vișin (Prunus cerasus)

Compoziție chimică

Compoziție chimică: saponozide triterpenice având la bază derivați ai acidului glucuronil oleanolic: carotinoide dintre care licopina, a și (3-caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, violaxantina, flavoxantina, crizantemaxantina etc, precum și unele poliine; flavonoizi și glicozizi flavonici: izoramnetin-3-ramnoglicozizi, rutinozizi și derivați ai cvercetolului; ulei volatil (cea 0,02%), substanțe amare cu structura nedefinită, gumirezine, mucilagii, esteri colesterinici ai acizilor lauric, miristic, palmitic și margaric; vitamina C, acid malic substanțe proteice [2].

Vișin (Prunus cerasus)

Ultilizare

În terapii medicinale, gălbenelele se utilizează sub formă de infuzie, pentru uz intern în primul rând – ținta fiind ulcerul și gastritele. Preparatele fitoterapeutice din gălbenele sunt utile în tulburările de ciclu menstrual, în afecțiunile hepatice și afecțiunile biliare. Principiile active din gălbenele se pretează pentru tratarea locală a plăgilor de diverse origini, a înțepăturilor de insecte, a degerăturilor și arsurilor, a infecțiilor localizate ale pielii, a plăgilor care se vindecă greu – plăgile atone -, în terapia acneei precum și pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din gălbenele este folosit în tratamentul pe cale naturală al giardiozei, iar după unii autori este util ca adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal.

Vișin (Prunus cerasus)

Galerie Imagini

Vișin (Prunus cerasus)

Note Informatorii

Vișin (Prunus cerasus)

Bibliografie

Bibliografie

Vișin (Prunus cerasus)

Legături interne

Vișin (Prunus cerasus)

Legături externe

Legături externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *