Brad (Abies alba): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Bradul (Abies alba), numit și brad alb, e cel mai mare brad din Europa: un conifer veșnic verde, cu acele plate, cu două dungi albe dedesubt, și cu conuri care stau drepte pe ramură. Crește în munții Europei, de la Pirinei și Alpi până în Carpați, deci și la noi. Din acele lui se distilează un ulei esențial, din rășină se obținea terebentina de Strasbourg, iar mugurii au fișa lor separată. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru brad. Mai jos afli cum îl deosebești de molid și de pin, câte tipuri de brad există, de unde îi vine numele, ce conține uleiul din ace și ce precauții cere.
Pe scurt
- Bradul alb e un conifer veșnic verde, înalt până la 55-60 m, cu acele plate, cu vârful crestat și cu două dungi albe dedesubt, și cu conuri drepte, care se desfac pe ramură.
- Crește în munții Europei, de la Pirinei până în Carpați. În inventarul forestier din 1985, avea 9,2% din lemnul pădurilor României, după fag și molid.
- Nu îl confunda cu molidul (Picea abies), care are ace în patru muchii și conuri atârnate, și nici cu pinul (Pinus sylvestris), cu ace prinse câte două.
- Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru brad, deci nicio indicație recunoscută. Studiile sunt mai ales de laborator.
- Uleiul din ace conține mai ales limonen, pineni, camfen și acetat de bornil, în proporții care diferă mult de la un arbore la altul. Limonenul oxidat poate da alergie pe piele.
Abies alba Mill., familia Pinaceae
Ce este bradul
Bradul alb e un arbore conifer veșnic verde, din familia Pinaceae, a pinului și a molidului.1 Genul Abies are circa 42 de specii, răspândite în regiunile temperate ale emisferei nordice.2 Bradul alb e cel mai mare dintre ele în Europa.3
Ce numim popular floare și fruct sunt, la brad, conurile. Cele cu polen și cele cu semințe cresc pe același arbore, pentru că bradul e monoic.4, 3 Conurile cu semințe stau mai sus în coroană decât cele cu polen, iar polenul și semințele sunt duse mai ales de vânt.4, 3
Numele științific, Abies, e vechiul nume latin al unui brad european.2 Numele românesc, brad, are o origine necunoscută, cum vezi mai jos.5 Puieții cresc încet la început, apoi tot mai repede,4 și pot rezista decenii sub coroana arborilor bătrâni.3
Din magazinul Hypericum: Ulei Esential de Brad 10ml și Sirop de brad cu zahar 500ml.
Cum arată bradul
Bradul alb are un trunchi lung, drept și curat de crengi jos, și o coroană piramidală, care se aplatizează odată cu vârsta.6 Poate ajunge la 55 m înălțime, cu diametrul trunchiului de până la 260 cm.6 Alte surse dau până la 60 m.4


Cum îl recunoști
- Acele: plate, lungi de 15-30 mm și late de 1,5-2 mm, cu vârful crestat sau rotunjit. Dedesubt au două dungi albe.6 Mai multe detalii sunt în capitolul următor.
- Scoarța: netedă și cenușie, cu pungi de rășină. La bătrânețe se crapă, iar crăpăturile sunt roz.6, 4
- Mugurii: ovali, brun-deschis până la brun-roșcat, de 8-11 mm, uneori rășinoși.6
- Conurile: drepte, cilindrice, lungi de 10-16 cm și groase de 3-5 cm, verzi la început, apoi brun-roșcate. Între solzi ies bractee îndoite în jos.6, 2
- Semințele: lucioase, triunghiulare, de 7-13 mm, cu o aripă roșcată-gălbuie de 10-14 mm.4
- Lemnul: fără canale de rășină, în afara rănilor, pe când scoarța, acele și conurile au.4
Frunzele bradului: acele
Frunzele bradului se numesc ace. Cuvântul „cetină” înseamnă ramura de brad și, în unele dicționare, acul ei. Botanica le spune frunze aciculare, adică în formă de ac.5 Un dicționar din 1926-1931 le descrie ca frunze subțiri și turtite, așezate ca dinții unui pieptene.5
Acele stau pe ramură 6-8 ani.4 Fiecare are baza lățită și răsucită, ca un disc, iar când cade lasă pe ramură o cicatrice netedă.7, 6 De aceea o ramură de brad din care au căzut acele e netedă la pipăit, nu aspră ca la molid.1
Fața de sus e verde-închis și lucioasă și n-are stomate, sau are puține, lângă vârf. Dedesubt, cele două dungi albe sunt rânduri de stomate, porii prin care planta face schimb de aer: 5-8 rânduri pe fiecare dungă.6, 4 Pe ramurile de la umbră, acele stau pe două rânduri, într-un plan orizontal, iar în soare sunt mai drepte, îndreptate în sus.6


Unde crește bradul
Bradul alb crește în munții Europei, de la Pirinei și Alpi până în Carpați, iar în Europa centrală coboară și la altitudini mai mici.3 Se întâlnește între 300 și 1.950 m altitudine.6 Preferă solurile bine drenate, bogate în nutrienți, de la acide la neutre. Nu suportă seceta de îngheț și înghețurile târzii de primăvară și e sensibil la foc, ciuperci, insecte și poluare.3
Formează păduri amestecate cu fagul sau cu molidul, dar și păduri pure.3 O pădure de brazi se numește brădet, cuvânt care apare în scris încă din secolul al XVI-lea.5 Rădăcina lui e pivotantă și adâncă, ceea ce îi dă stabilitate.3
În pădurile României crește bradul alb. În inventarul forestier din 1985, avea 123,7 milioane de metri cubi de lemn pe picior, adică 9,2% din cei 1.341 de milioane ai pădurilor țării, după fag (472,7) și molid (386,6).8 Cifra e veche, dar arată locul bradului: al treilea arbore ca volum de lemn.
Brad, molid sau pin?
Mulți caută „brad vs molid”, pentru că în vorbirea de zi cu zi cuvântul „brad” acoperă mai multe specii. Dicționarele notează același lucru: „brad” e și un nume dat coniferelor în general, iar molidul se numește și brad-roșu sau brad-negru.5 Botanic, sunt trei genuri diferite din aceeași familie: bradul (Abies), molidul (Picea) și pinul (Pinus).1


| Ce comparăm | Brad alb | Molid | Pin silvestru |
|---|---|---|---|
| Numele latin | Abies alba | Picea abies | Pinus sylvestris |
| Acele | Plate, cu vârful crestat, de 15-30 mm, cu două dungi albe dedesubt | În patru muchii, rigide, de 1-2,5 cm | Câte două într-un mănunchi, răsucite, rigide, verzi-cenușii, de 3-6 cm |
| Cum stau pe ramură | Singure, cu o cicatrice netedă după cădere | Singure, pe un cep lemnos care rămâne după cădere, deci ramura e aspră | În mănunchiuri, cu o teacă la bază |
| Conurile | Drepte; se desfac pe ramură, iar axul rămâne | Atârnă; cad întregi | Ovoide, de 3-7 cm, atârnă |
| Scoarța | Netedă și cenușie; la bătrânețe, solzoasă | Brun-deschis și netedă la tânăr, apoi gri sau gri-roșiatică, în solzi subțiri | Brun-roșcată, adânc fisurată |
| Înălțimea | Până la 55-60 m | Până la 50 m | Până la 40 m |
| Cum i se mai spune | Brad alb; în Transilvania, porob | Brad roșu, brad negru; regional, sihlă | Pin; regional, și brad sau molid |
Surse: Flora of North America; Flora of China; Gymnosperm Database; Dicționarul dendrofloricol; dexonline.1, 9, 11, 10, 6, 4, 7, 5
Cel mai sigur semn al bradului alb rămân conurile drepte și acele plate, cu două dungi albe dedesubt. Acul de molid are patru muchii, pe când cel de brad e turtit.11, 2
Tipuri de brad
Genul Abies are între 42 și 52 de specii, după sursă: circa 42 în Flora of North America,2 circa 45 în Dicționarul dendrofloricol7 și 52 acceptate într-o sinteză din 2023.4 În pădurile noastre crește bradul alb.8 Celelalte specii din tabel sunt descrise în Dicționarul dendrofloricol; bradul grecesc e numit acolo specie exotică, potrivită pentru parcuri și grădini.7
| Specia | Numele în română | Ce o deosebește |
|---|---|---|
| Abies alba | Brad, brad alb | Ace cu vârful crestat și două dungi albe dedesubt; conuri drepte de 10-16 cm6 |
| Abies nordmanniana | Bradul de Caucaz | Până la circa 60 m; muguri fără rășină; ace pe două rânduri, de 25-35 mm; conuri de circa 18 cm7 |
| Abies concolor | Brad argintiu | Ace de 1,5-6 cm, flexibile, cu miros pătrunzător, adesea de camfor; arbore din vestul Americii de Nord7, 12 |
| Abies procera | Brad nobil, în comerț; în engleză, noble fir | Ace de 1-3,5 cm, cu dungi albăstrui-argintii dedesubt; conuri de 10-15 cm; arbore de până la 80 m din vestul SUA; vechiul nume, Abies nobilis13, 7, 14 |
| Abies cephalonica | Brad grecesc | Specie exotică la noi; ace rigide, ascuțite, de până la 30 mm; conuri de circa 18 cm7 |
| Abies pinsapo | Brad de Spania | Ace scurte, în patru muchii, de până la 1,5 cm; conuri drepte de până la 15 cm7 |
Surse: Gymnosperm Database; Dicționarul dendrofloricol; Flora of North America; o pepinieră românească, pentru denumirea din comerț.6, 7, 12, 13, 14
Numele „brad argintiu” e ambiguu: în Dicționarul dendrofloricol e Abies concolor,7 dar în baza de date GBIF apare ca nume românesc și pentru bradul alb.15 Când cumperi un brad, verifică denumirea latină.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, planta se numește brad sau brad alb. În Transilvania i se spune și porob, iar alt dicționar îl trece și ca brad-nemeș.5 În dicționare mai vechi, bradul alb apare și sub numele latin Abies pectinata.5 „Brad roșu” și „brad negru” sunt, în schimb, nume ale molidului.5
| Limba | Numele plantei |
|---|---|
| Română | brad, brad alb; regional, porob, brad-nemeș |
| Engleză | silver fir, European silver fir |
| Germană | Weißtanne, Silbertanne |
| Franceză | sapin blanc, sapin pectiné |
| Italiană | abete bianco |
| Spaniolă | abeto blanco |
| Maghiară | közönséges jegenyefenyő |
| Poloneză | jodła pospolita |
| Cehă | jedle bělokorá |
| Bulgară | бяла ела (ela albă) |
| Rusă | пихта белая (pihta belaia) |
Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.5, 15
Ce parte se folosește
Bradul dă mai multe materii prime, fiecare cu altă întrebuințare.4
- Lemnul: e tare și ușor, rezistă la putrezire și se folosește la construcții, la mobilă, la placaj și la celuloză.3
- Acele: se distilează cu vapori și dau uleiul esențial, cunoscut sub numele latin Abietis albae aetheroleum. Uleiul se folosește mai ales în parfumerie și în produse de casă: odorizante, deodorante, produse de baie.4
- Rășina: din ea se obține terebentina de Strasbourg, care ar conține ulei esențial, acizi rezinici, substanțe amare și acid succinic.4 Terebentina în general e un lichid obținut prin distilarea rășinii de conifere.5
- Scoarța și lemnul, pentru cercetare: sunt printre cele mai bogate surse de lignani din lumea plantelor, iar din ele se fac extracte studiate în laborator.4
- Mugurii: au fișa lor separată.
7 lucruri surprinzătoare despre brad
- Conul nu cade întreg. Conurile bradului stau drepte pe ramură, iar la maturitate se desfac solz cu solz. Pe ramură rămâne doar axul, ca un țăruș drept, iar solzii acoperă adesea pământul sub arbore.1, 2
- Nimeni nu știe sigur de unde vine numele „brad”. Dicționarul etimologic român îl socotește de origine necunoscută, probabil din substratul dinaintea romanilor. Micul dicționar academic îl leagă de albanezul bredh, iar Scriban, în 1939, îl deriva dintr-un cuvânt latin.5
- Cel mai înalt copac cunoscut în România e un brad alb, de 51,7 m, măsurat în 2019. Cel mai înalt brad alb cunoscut azi, din Muntenegru, are 59,71 m.6
- Poate trăi sute de ani. Cel mai vechi brad alb cunoscut, din munții Jura, din Elveția, avea 475 de ani când a fost măsurat, în jurul lui 1993.6
- A trecut prin epoca glaciară în Apenini și în Balcani. Datele genetice, de polen și de fosile arată că, la ultimul maxim glaciar, bradul s-a retras în cel puțin trei refugii: în Apeninii de nord și în Balcani.6
- Din ace de brad se făcea lână. Un buletin botanic american din 1885 descria „lâna de brad” din Saxonia: acele verzi se uscau, se lăsau la fermentat, ca inul, și se fierbeau în abur; apoi fibra se carda și se toarcea, de obicei amestecată cu bumbac sau cu lână.6
- Mirosul de „pin” din produse e adesea de brad. După Flora of North America, majoritatea produselor cu „miros de pin” sunt parfumate, de fapt, cu uleiuri distilate din frunziș de brad.2
Știai că?
În dicționare, „brad” înseamnă și orice conifer, iar molidul se numește și brad-roșu sau brad-negru. În unele regiuni, chiar pinul silvestru e numit brad sau molid.5
Ce conține bradul
Bradul alb conține ulei esențial în ace, în ramuri, în scoarță, în conuri și în semințe, cu compoziții asemănătoare, dar nu identice. Substanțele principale sunt hidrocarburile monoterpenice: limonenul, pinenii și camfenul.4 Uleiul din ace, obținut prin distilare cu vapori, e cel mai studiat.4
| Ce conține | Cât, în uleiul din ace | De reținut |
|---|---|---|
| Limonen | 6,1-54,7% | Substanța principală în probele din Germania, Austria, Franța și Grecia, cu 34-55%; se oxidează în aer |
| β-pinen | 0,5-32,8% | Substanța principală în probele din Serbia și Muntenegru, cu 20-33% |
| α-pinen | 2,1-30,8% | În uleiul din conuri e substanța principală |
| Camfen | 5,8-19,8% | Al doilea ca pondere în probele din Carpații de Sud și din Balcani |
| Acetat de bornil | 1,3-14% | Principalul compus cu oxigen din probele din Carpații de Sud și din Balcani |
Sursa: Ancuceanu și colab., 2023, care adună analizele publicate.4
În probe adunate vara din Carpații de Sud și din Balcani, adică din România, Serbia, Macedonia de Nord și Bulgaria, hidrocarburile monoterpenice au fost 95,8% din ulei, iar ordinea substanțelor principale a fost β-pinen, camfen, α-pinen, limonen. În probe doar din Serbia, hidrocarburile monoterpenice au fost 66,4%.4
Compoziția diferă de la un arbore la altul, chiar din aceeași zonă, și după anotimp. Cercetătorii vorbesc de mai multe chemotipuri, care nu sunt încă clasificate standardizat.4 Cifrele de mai sus descriu uleiul din laborator, nu ce ajunge în aer sau pe piele dintr-un produs anume.
Din rășină se obține terebentina de Strasbourg, care ar conține ulei esențial, acizi rezinici, substanțe amare și acid succinic.4 Scoarța e bogată în matairesinol, iar lemnul în secoizolariciresinol și lariciresinol, trei lignani.4
Ce spun studiile
Despre bradul alb s-au publicat mai ales studii de chimie și de laborator. O sinteză din 2023 a adunat ce se știa despre toate părțile arborelui și a găsit puține date pe oameni.4
Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2026; Ancuceanu și colab., 2023; Sukakul și colab., 2022; Botvid și colab., 2026.16, 4, 17, 18
În laborator
În eprubetă, uleiurile și extractele din brad au avut efecte antioxidante, dar efect antibacterian absent sau foarte slab.4 Într-un test cu uleiurile din ace de patru conifere, cea mai mică concentrație care a oprit creșterea unor bacterii a fost de 13,28 mg/mL pentru uleiul de brad alb, adică circa 1,3%.19 Sunt rezultate de laborator: ele nu arată ce se întâmplă în organism.
La oameni
Sinteza din 2023 amintește două studii mici pe oameni, amândouă cu extracte speciale, nu cu uleiul din ace. Un extract din lemn, dat la 31 de voluntari sănătoși odată cu o masă de pâine albă, a dat rezultate încurajatoare la glicemia de după masă, dar autorii notează limitele: puțini participanți, fără bolnavi, cu nevoie de confirmare. Un unguent cu 2% extract din scoarță, testat la 61 de pacienți cu psoriazis, a scăzut un marker al inflamației, dar diferența la simptome față de placebo nu a fost semnificativă statistic.4
Alergia la limonen oxidat
Uleiul de brad conține mult limonen în multe probe. Limonenul, în contact cu aerul, formează hidroperoxizi, care sensibilizează pielea mult mai puternic decât limonenul proaspăt.20 În clinicile de dermatologie, au avut reacții pozitive la limonen oxidat 5,1% dintre 5.773 de pacienți cu dermatită testați în Suedia, între 2013 și 2020,17 și 1,6% dintre 6.719 de pacienți testați în Danemarca, între 2014 și 2025.18 Sunt pacienți cu probleme de piele, nu populația generală.
Bradul nu tratează nicio boală, iar uleiul esențial nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.
Precauții și siguranță
Pentru bradul alb nu există o evaluare europeană a siguranței.16 Cele mai clare riscuri privesc uleiul esențial, care e concentrat, și vin din limonen.
- Alergia de contact: limonenul oxidat e un alergen de contact cunoscut.20, 17, 18 Cine a avut reacții la parfumuri sau la uleiuri esențiale folosește uleiul de brad cu prudență, iar la roșeață sau mâncărime îl oprește.
- Păstrarea: limonenul se oxidează în contact cu aerul,20 așa că flaconul se ține bine închis, iar un ulei vechi nu se mai pune pe piele.
- Doar extern: pe eticheta produsului nostru, uleiul de brad e pentru uz extern. Pentru masaj se diluează în ulei vegetal, iar inhalațiile se fac cu precauție.
- Copiii, sarcina și alăptarea: sinteza din 2023 nu cuprinde date de siguranță pentru aceste situații,4 iar Agenția Europeană a Medicamentului nu a evaluat bradul.16 De aceea, folosirea în aceste perioade se discută cu medicul.
Tusea care nu trece, febra, respirația grea și durerile care persistă cer consult medical.
Ce spune legea
Bradul alb nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului. În lista monografiilor și a intrărilor europene, generată pe 23 septembrie 2026, nu apare niciun produs din brad, molid sau pin, iar în lista lucrărilor în curs ale comitetului pentru medicamente din plante, actualizată în iulie 2026, nu apar nici ele.16, 21 Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru brad.22
În România, genurile Abies, Picea și Pinus sunt pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu sunt pe lista plantelor periculoase.23
Bradul de-a lungul timpului
În 1590, herbarul lui Matthiolus pomenea rășina de brad pentru gută la picior și pentru durerea de șold. În Transilvania, rășina se punea pe furuncule și pe probleme ale pielii, iar în Albania, în Bosnia și în Macedonia, ca unguent pe răni și pe negi.4


În secolul al XVIII-lea, în Franța, din ace de conifere se făceau băuturi numite „sapinette”, folosite împotriva scorbutului; în Canada, se făceau din muguri. În lăstarii de brad alb s-a găsit mai puțină vitamină C decât în cei de molid, dar mai multă decât la mai multe alte conifere testate.4 În secolul al XIX-lea s-a propus și o bere de brad, iar în Saxonia se făcea lână din ace.4, 6 Dicționarul lui Șăineanu din 1929 nota că din brad se scot materii rășinoase, precum terebentina și smoala, și că mugurii se aplică în medicină ca antiscorbutic.5
Din „brad” au ieșit și brădar, flăcăul care duce bradul de nuntă, brădiș și brădișor.5 La nunțile de altădată, o creangă de brad se punea la carul sau la poarta casei miresei, în ajunul cununiei, și se purta înaintea mirilor când mergeau la biserică. Ajunul nunții se numea „ziua de brad”, iar la casa miresei se juca „hora bradului”. O creangă de brad se înfigea și în fața casei unde era un mort, sau se purta la înmormântarea celor necăsătoriți.5 Astăzi, bradul cel mai cunoscut e cel tăiat și împodobit de Crăciun.5
Bradul a fost gospodărit de oameni de peste 1.000 de ani.3 Cuvântul „brad” se găsește și în aromână și în meglenoromână.5
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu brad
Până aici ai citit despre bradul alb. De aici încolo, despre produsele noastre. Bradul nu are monografie europeană, deci nicio indicație recunoscută de Agenția Europeană a Medicamentului.16 Produsele de mai jos sunt descrise doar prin compoziție și prin modul de folosire de pe etichetă. Uleiul esențial se folosește doar extern, iar siropurile sunt suplimente alimentare: nu tratează și nu previn boli.
Ulei esențial de brad
- 100% ulei esențial de brad (Abies alba), obținut prin distilare cu vapori din ace
- Flacon de 10 ml
- Pe pagina produsului, doar uz extern: 3-5 picături în 30 ml de apă pentru difuzor sau lampă de aromaterapie; 3-5 picături în ulei vegetal pentru masaj; 3-4 picături la 1 litru de apă fierbinte pentru inhalații, cu precauție
- Bradul nu are monografie europeană, deci nu există o doză europeană16
Prețul inițial a fost: 19,99 lei.13,99 leiPrețul curent este: 13,99 lei.Economisești 6,00 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Tot cu brad: siropuri din muguri
Siropurile noastre de brad sunt făcute din extract apos de muguri de brad, cel puțin 50%, nu din ace și nu din ulei. Unul e cu zahăr invertit, unul e fără zahăr, îndulcit cu stevia, iar unul are și tinctură de propolis. Mugurii au fișa lor. Pentru muguri nu există o monografie europeană.16
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Ulei esențial de brad, 10 ml | Doar extern: 3-5 picături în 30 ml de apă, pentru difuzor; 3-5 picături în ulei vegetal, pentru masaj; 3-4 picături la 1 litru de apă fierbinte, pentru inhalații, cu precauție | Fără monografie europeană, deci fără doză europeană; vezi precauțiile de mai sus |
| Sirop de brad cu zahăr, 500 ml | Adulți: 3-4 linguri pe zi, în apă minerală; copii: 3-4 lingurițe pe zi; cure de 6 săptămâni | Extract apos din muguri de brad, cel puțin 50%; zahăr invertit enzimatic |
| Sirop de brad fără zahăr, 500 ml | Adulți: 3-4 linguri pe zi, în apă minerală; copii: 3-4 lingurițe pe zi; cure de 6 săptămâni | Extract apos din muguri de brad, cel puțin 50%; îndulcit cu stevia |
| Sirop de brad cu propolis, 250 ml | 3-4 linguri pe zi, cel mult 6, în apă minerală; cure lungi | Extract apos din muguri de brad, cel puțin 50%, și tinctură de propolis, 2% |
Modul de folosire este cel de pe paginile produselor. Bradul nu are monografie europeană, iar pentru copii, sarcină și alăptare nu există date de siguranță; în aceste situații se cere sfatul medicului.16, 4
Întrebări frecvente
Referințe
- Thieret J.W. Pinaceae Lindley, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- Hunt R.S. Abies Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- EUFORGEN, European Forest Genetic Resources Programme. Silver fir (Abies alba), euforgen.org, consultat în septembrie 2026.
- Ancuceanu R., Hovaneț M.V., Miron A., Anghel A.I., Dinu M. Phytochemistry, Biological, and Pharmacological Properties of Abies alba Mill. Plants (Basel), 2023, 12(15):2860.
- dexonline.ro, articolele „brad”, „molid”, „pin”, „cetină”, „cucuruz”, „brădet”, „porob”, „acicular” și „terebentină”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat al lui Candrea (1926-1931), Dicționarul etimologic român al lui Ciorănescu (1958-1966), dicționarul lui Șăineanu (ed. a VI-a, 1929), Dicționarul limbii române literare contemporane și dicționarele de sinonime.
- Earle C.J. (ed.). Abies alba Mill. (European silver fir), în The Gymnosperm Database, conifers.org, consultat în septembrie 2026.
- Preda M. Dicționar dendrofloricol. Editura Didactică și Pedagogică, 1989, articolele „Abies”, „Picea abies” și „Pinus sylvestris”, consultat prin dexonline.ro.
- Food and Agriculture Organization of the United Nations. Global Forest Resources Assessment 2020: Report, Romania. Roma, 2020 (datele inventarului forestier național din 1985).
- Taylor R.J. Picea A. Dietrich, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- Flora of China Editorial Committee. Pinus sylvestris Linnaeus, în Flora of China, vol. 4, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 1999, efloras.org.
- Flora of North America Editorial Committee. Picea abies (Linnaeus) H. Karsten, în Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- Flora of North America Editorial Committee. Abies concolor (Gordon & Glendinning) Hildebrand, în Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- Flora of North America Editorial Committee. Abies procera Rehder, în Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
- Pepiniera Zalău. Abies procera: brad nobil, brad roșu, copacei.ro, consultat în septembrie 2026 (pentru denumirea din comerț).
- GBIF Secretariat. Abies alba Mill., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în septembrie 2026.
- European Medicines Agency. Herbal medicine, lista monografiilor europene și a intrărilor în lista Uniunii Europene, generată automat pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
- Sukakul T., Bruze M., Mowitz M. și colab. Contact allergy to oxidized linalool and oxidized limonene: Patch testing in consecutive patients with dermatitis. Contact Dermatitis, 2022, 86(1):15-24.
- Botvid S., Søgaard R., Schwensen J.F.B., Johansen J.D. Ten Years of Patch Testing to Hydroperoxides of Limonene and Linalool: Prevalence, Patterns and Clinical Insights. Contact Dermatitis, 2026, 94(5):504-514.
- Garzoli S., Masci V.L., Caradonna V., Tiezzi A., Giacomello P., Ovidi E. Liquid and Vapor Phase of Four Conifer-Derived Essential Oils: Comparison of Chemical Compositions and Antimicrobial and Antioxidant Properties. Pharmaceuticals (Basel), 2021, 14(2):134.
- de Groot A.C. Limonene Hydroperoxides. Dermatitis, 2019, 30(6):331-335.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Overview of assessment work: priority list, EMA/HMPC/561868/2021, ultima actualizare iulie 2026.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai alergii sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi produse cu brad.
