Muguri de brad (Abies alba): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Mugurii de brad (Abies alba) sunt vârfurile tinere ale ramurilor bradului alb, care primăvara se deschid în lăstari tineri. Din extractul lor apos se fac siropurile cunoscute ca „sirop de brad”. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru brad, iar într-o căutare în PubMed n-am găsit niciun studiu clinic cu muguri de brad. Comisia E din Germania are monografii pentru lăstarii de molid și de pin, nu și pentru cei de brad. Mai jos afli cum arată mugurii, prin ce se deosebesc de cei de molid, de pin și de tisă, ce conțin, ce spun tradiția și studiile și cum se folosesc siropurile noastre.

Ce este mugurele de brad

Mugurele e un organ al plantelor, format dintr-un vârf vegetativ și din frunze tinere, încă nedezvoltate, acoperite de frunzulițe solzoase.¹ La brad, ca la toate pinaceele, lăstarul din vârful ramurii pornește dintr-un mugure format dinainte. Primăvara solzii se desfac, apar vârfurile acelor, iar mugurele se alungește în lăstar.¹¹

Bradul alb (Abies alba) e un arbore veșnic verde, din familia Pinaceae, înalt până la 55 m.² În vorbirea de zi cu zi, „brad” înseamnă adesea orice conifer, iar dicționarele notează același lucru.¹ De aceea „muguri de brad” poate însemna muguri de brad, de molid sau de pin. Pe etichetele siropurilor noastre scrie Abies alba. Despre arborele întreg, cu tipurile de brad, conurile și rădăcina, vezi fișa Brad (Abies alba).

Din magazinul Hypericum: Sirop de brad cu zahar 500ml.

Cum arată mugurii și bradul alb

Mugurele de brad e acoperit de solzi.¹ Primăvara solzii se desfac și ies vârfurile acelor tinere.¹¹ Mugurii din vârful ramurii, terminali și subterminali, pot avea foarte multă rășină.⁸

Cum îl recunoști

• Acele: plate, lungi de 15-30 mm și late de 1,5-2 mm, cu vârful crestat sau rotunjit. Fața de sus e verde-închis, lucioasă, cu un șanț, iar cea de jos e albicioasă, cu două dungi argintii de stomate.^{2, 8} Rămân pe arbore 6-8 ani.⁸
• Ramura: șanțurată, de la maro-deschis la cenușiu mat, cu păr negricios.² La molid, în schimb, ramura e aspră, din cauza bazelor acelor care rămân pe ea.¹²
• Mugurii: ovoizi, cu vârful rotunjit, de la maro-deschis la roșcat, ușor păroși. La genul Abies sunt rășinoși sau nu.^{2, 13}
• Conurile: cilindrice, lungi de 10-16 cm și late de 3-5 cm, verzi la început, apoi roșu-brune.² Stau drepte pe ramură și se desfac pe copac, iar axul rămâne.⁸
• Scoarța: netedă, cenușie, solzoasă, cu bășici de rășină.²

Unde crește bradul alb

Bradul alb crește în munții Europei, între altele în Franța, Italia, Elveția, Germania, Austria, Bulgaria, Croația și în Carpații Ucrainei, între 300 și 1.950 m altitudine.² În Transilvania, în zona cercetată de Papp și colaboratorii lui, e specia dominantă a pădurilor de conifere din Carpați, între 600 și 1.300 m altitudine, mai rar între 450 și 1.500 m.⁶ O pădure de brazi se numește brădet.¹

Mugurii se deschid primăvara.³

Brad, molid sau pin?

Când se vorbește de „muguri de brad”, nu e mereu clar despre ce arbore e vorba. Dicționarele notează că „brad” e și un nume dat coniferelor în general, iar molidul se numește și brad-roșu sau brad-negru.¹ Botanic, bradul (Abies), molidul (Picea) și pinul (Pinus) sunt trei genuri diferite din aceeași familie.¹⁴

Surse: Flora of North America; Gymnosperm Database; Arzneipflanzenlexikon; dexonline; BfArM, lista monografiilor Comisiei E.^{13, 12, 2, 15, 16, 1, 5}

Oamenii din Mărtiniș și Petreni descriu acele bradului alb ca fiind albe și boante, fără vârf înțepător, iar cei din Lueta vorbesc de acele înțepătoare ale molidului.⁶ Un test simplu: acul de brad e turtit și nu înțeapă, cel de molid are patru muchii și înțeapă.

Atenție la tisă

Cine își culege singur lăstari de conifere trebuie să știe să deosebească bradul de tisă (Taxus baccata). Și tisa e un arbust sau un arbore veșnic verde, cu frunze liniare, lungi de 1-3,5 cm, care par așezate pe două rânduri.⁹ Toate părțile ei, în afară de arilul roșu din jurul semințelor, sunt toxice pentru om și pentru multe mamifere. Frunzele sunt sursa principală de taxină, un alcaloid foarte otrăvitor, iar frunzele bătrâne și uscate sunt mai otrăvitoare decât cele tinere și proaspete. La om, ingestia provoacă tulburări digestive, nervoase, respiratorii și cardiovasculare, care pot duce la moarte.⁹

Surse: Gymnosperm Database; Ordinul 244/2005.^{2, 9, 10}

Dacă nu ești sigur că lăstarul e de brad, nu-l culege și nu-l folosi.

Mugur, lăstar sau lujer: ce înseamnă cuvintele

În dicționar, mugurele e organul plantei din care se dezvoltă ramurile, frunzele sau florile. Lăstarul e ramura tânără, iar lujerul e ramura de 1-2 ani. În unele regiuni, „lăstar” înseamnă chiar mugur.¹

Sursa: dexonline, după DEX ’09, DEX ’98 și Micul dicționar academic.¹

Dicționarul etimologic derivă probabil cuvântul „mugur” din „muc”, fitilul lumânării, fiindcă mugurele seamănă cu un fitil.¹ În Mărtiniș, vorbitorii de maghiară numesc lăstarii tineri de brad alb „lumânare”, în traducerea autorilor studiului. În maghiară, bradul alb se numește fehérfenyő, havasi fenyő sau jegenyefenyő, iar lăstarii proaspeți ai coniferelor, újulás.⁶

Ce parte se folosește

Se folosesc mugurii și lăstarii tineri. În siropurile noastre, extractul apos din muguri de brad alb e, pe etichetă, de minimum 50% din compoziție.

• Când se culeg, în tradiție: lăstarii proaspeți ai coniferelor se culegeau de obicei la începutul primăverii.⁶
• Ce nu sunt: nu sunt acele, scoarța, rășina sau conurile. Din acele proaspete se distilează uleiul esențial de brad, din conuri uleiul numit Oleum templini, iar din rășină se obținea terebentina de Strasbourg.⁸ Sunt alte materii prime, cu alte compoziții.
• Forma: în siropurile noastre, extract apos. În Germania, medicamentele cu lăstari proaspeți de molid folosesc tot un extract apos, iar pentru lăstarii proaspeți nu există o descriere oficială de calitate.¹⁶

7 lucruri surprinzătoare despre mugurii de brad

1. Cuvântul „mugur” seamănă cu un fitil. Dicționarul etimologic îl derivă probabil din „muc”, fitilul lumânării. Iar în Mărtiniș, în Harghita, vorbitorii de maghiară numesc „lumânare” lăstarii tineri de brad alb.^{1, 6}
2. Bradul alb e cel mai puțin folosit dintre conifere. Dintre cele patru specii studiate în 18 sate transilvănene, a fost cea mai rar menționată, doar pentru tuse și dinți cariați, în timp ce molidul a fost folosit în 21 de boli.⁶
3. Vitamina C din lăstarii de brad alb aproape nu se schimbă de la mai până în octombrie. În studiul din București, la molid a crescut de la 194,5 la 301,5 mg la 100 g substanță uscată, dar la brad alb a rămas între 157,4 și 159,1 mg.³
4. În 1906, bomboanele cu muguri de brad aveau reclamă ilustrată. O firmă din Lausanne le vindea sub numele „bonbons aux bourgeons de sapin”.¹⁷
5. Remediul de scorbut se numea „sapinette”. În secolul al XVIII-lea, în Canada, băutura se făcea din mugurii „bradului prusac”, nume dat fără deosebire bradului alb, bradului balsamic și molidului.¹⁸
6. Bradul roșu e molidul. În dicționarele românești, molidul se numește și brad-roșu, iar în germană, Rottanne, adică „brad roșu”, după culoarea scoarței. Bradul alb e Weißtanne, „brad alb”.^{1, 16}
7. Tisa seamănă cu bradul, dar e otrăvitoare. Toate părțile ei, în afară de arilul roșu, sunt toxice pentru om.⁹

Ce conțin mugurii de brad

Nu există o analiză standard a mugurilor de brad ca materie primă. Ce se știe vine din câteva studii care au privit mugurii sau lăstarii, nu siropul.

Surse: Ancuceanu și colab., 2023; Dhuli și colab., 2014; Rădulescu și colab., 2013; Raal și colab., 2018; Flora of North America.^{8, 11, 3, 19, 13}

Studiul din Norvegia a pornit de la ramuri cu muguri tăiate în martie 2010 dintr-o grădină botanică din Trondheim și ținute nouă săptămâni într-o seră, ca să se simuleze o primăvară grăbită. A detectat 169 de compuși, dintre care 80 identificați. Nu a măsurat efecte asupra sănătății.¹¹ Un sirop cu extract apos nu conține neapărat tot ce conține mugurele, așa că tabelul nu arată ce e în sirop.

Ce spun studiile

Despre mugurii de brad se știe mult mai puțin decât despre plantele cu monografie europeană. Nu am găsit niciun studiu clinic și foarte puține studii în care să se fi măsurat ceva în muguri sau în lăstari.

Surse: PubMed, octombrie 2026; Papp și colab., 2022; Dhuli și colab., 2014.^{7, 6, 11}

La oameni

În PubMed am făcut trei căutări. Cea despre bradul alb, cu muguri sau lăstari, a dat 27 de rezultate, toate de botanică, ecologie, fiziologie sau chimie a arborilor, în afară de studiul etnobotanic din Transilvania. Cea despre bradul alb, cu tuse, bronșită sau căi respiratorii și cu studii clinice, randomizate, pacienți sau copii, a dat 0 rezultate. Cea despre muguri și lăstari de conifere, cu sirop, tuse, căi respiratorii sau uz tradițional, a dat 15 rezultate. Dintre ele, singurele care leagă mugurii sau lăstarii de căile respiratorii sunt studiul etnobotanic din Transilvania și un raport rusesc din 1975, despre un infuz de muguri de molid, fără rezumat în PubMed, așa că nu putem spune ce a găsit.^{7, 20}

Nici sinteza din 2023 despre bradul alb nu cuprinde studii farmacologice sau clinice cu muguri. Ea îi pomenește doar ca rășinoși și în folosirea populară.⁸ Pentru mugurii de brad n-am găsit dovezi clinice: siropurile sunt suplimente alimentare, nu medicamente, și nu tratează boli.

În tradiția din Transilvania

Studiul etnobotanic din 2022 a intervievat în 2007-2019 515 oameni din 18 sate din Harghita și Satu Mare, în medie de 65 de ani, dintre care aproximativ 70% au vorbit despre conifere. Lăstarii tineri ai tuturor celor patru specii, bradul alb, molidul și doi pini, se foloseau pentru boli respiratorii. La bradul alb, siropul din lăstari era pentru tuse, în Mărtiniș, Petreni și Turulung, iar rășina, pentru dinți cariați, în Mărtiniș. Molidul a fost folosit pentru 21 de boli, iar bradul alb, cel mai rar menționat, doar pentru cele două.⁶

Autorii notează că nu au putut confirma alte folosiri ale bradului alb, descrise mai înainte în Transilvania, și că nu au găsit niciuna nouă. Cercetările mai vechi, adunate de ei, notează pentru lăstarii de brad alb decocturi și infuzii în bolile respiratorii și băi în reumatism.⁶ Sunt date despre ce se făcea, nu dovezi că a funcționat.

Vitamina C din lăstari

În București, un studiu din 2013 a măsurat acidul ascorbic în lăstari tineri, cu ace, din cinci conifere, recoltați de la arbori de 6 ani dintr-o pepinieră aflată la 10 km nord-est de oraș, pe 17 mai, 11 iulie și 7 octombrie 2011. La bradul alb a găsit 159,1 mg la 100 g substanță uscată în mai, 157,4 mg în iulie și 158,8 mg în octombrie, adică aproape aceeași valoare. La molid, valoarea a crescut de la 194,5 mg în mai la 301,5 mg în octombrie. Autorii concluzionează că lăstarii de conifere ar putea fi o sursă naturală de vitamina C.³

Un studiu din Estonia a găsit valori mult mai mici: 5,4 mg la 100 g în lăstarii proaspeți de pin silvestru și 1,5 mg în cei de molid. Autorii numesc mit ideea că lăstarii de pin și de molid sunt bogați în vitamina C și concluzionează că nivelul din ace și lăstari e destul de scăzut față de alte surse naturale.¹⁹ Cele două studii nu se pot compara direct: unul raportează la substanța uscată, celălalt la cea proaspătă, iar speciile, locurile și metodele diferă. Pentru siropurile de muguri de brad nu am găsit nicio măsurătoare publicată a vitaminei C.

În laborator

Singurul profil metabolic al mugurilor de brad alb pe care l-am găsit e cel din Trondheim: zaharuri, polioli, acizi organici, aminoacizi și compuși fenolici, urmăriți în timp ce mugurii se deschideau.¹¹ Nu am găsit studii de laborator care să fi testat un extract de muguri de brad pentru efecte antibacteriene sau antioxidante. Rezultatele de laborator nu arată oricum ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

Pentru mugurii de brad nu există monografie europeană și nici studii clinice de siguranță. De aceea nu putem spune cu certitudine cine ar trebui să-i evite.^{4, 7} Precauțiile de mai jos vin de pe paginile siropurilor noastre și din lipsa datelor.

• Sarcina, alăptarea și copiii mici: paginile siropului fără zahăr și ale celui cu propolis spun că nu se recomandă în sarcină și alăptare și că nu se dau copiilor sub 3 ani. Pentru niciuna dintre aceste situații nu există date de siguranță.
• Propolisul: siropul cu propolis nu se dă persoanelor alergice la produse apicole.
• Zahărul: siropul cu zahăr invertit conține zahăr, iar cel fără zahăr e îndulcit cu stevia. Pagina celui fără zahăr spune că persoanele cu diabet trebuie să întrebe medicul înainte de folosire.
• Medicamentele: nu am găsit date despre interacțiuni cu medicamentele. Dacă iei medicamente, întreabă medicul sau farmacistul.
• Tusea: monografia europeană pentru floarea de lumânărică, folosită tradițional la durerea de gât cu tuse uscată, cere medic dacă simptomele durează peste o săptămână.²¹ Febra mare, respirația grea sau tusea cu sânge cer medic imediat, nu sirop.
• Culesul din natură: nu culege lăstari pe care nu-i recunoști cu siguranță, mai ales pentru că tisa e toxică și seamănă cu bradul.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, mugurii de brad nu au monografie a Agenției Europene a Medicamentului: lista monografiilor, din 23 septembrie 2026, nu cuprinde niciun brad, molid sau pin.⁴ Pentru ei nu există nici mențiuni de sănătate autorizate.²²

În Germania, Comisia E a publicat monografii pentru lăstarii proaspeți de molid, în 1987, și pentru lăstarii de pin, în 1986, dar nu are nicio intrare pentru brad.⁵ Pentru lăstarii proaspeți de molid, sursa germană notează folosirea internă în catarurile căilor respiratorii și pe cea externă în dureri musculare și nervoase ușoare.¹⁶ Aceste monografii nu se aplică bradului alb.

În România, genul Abies e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate. La fel sunt Picea și Pinus. Genul Taxus, al tisei, e pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman.¹⁰ Siropurile noastre sunt suplimente alimentare.

Mugurii de brad de-a lungul timpului

În dicționarul lui Șăineanu, din 1929, mugurii bradului „se aplică în medicină ca antiscorbutic”.¹ Scorbutul vine din lipsa vitaminei C. În secolul al XVIII-lea, remediile de scorbut se făceau și se vindeau sub numele „sapinette”. În Canada, ele se făceau din mugurii „bradului prusac”, nume dat fără deosebire bradului alb, bradului balsamic și molidului.¹⁸

În Transilvania, siropurile din lăstari de conifere se făceau cu zahăr sau cu miere. Studiul din 2022 descrie mai multe rețete, toate pentru alte specii decât bradul alb. Pentru molid, într-un sat, siropul avea 200 g de lăstari, 650 g de zahăr și 350 g de apă, fierte la un loc; zahărul era peste jumătate din greutatea amestecului. Pentru pin silvestru, lăstarii culeși primăvara, tăiați la circa 10 cm de vârful ramurii, se înmuiau în apă, se fierbeau încet, se amestecau cu acid citric, se lăsau 1-2 zile, se strecurau și se amestecau cu zahăr în părți egale cu lichidul. Pentru bradul alb, studiul nu descrie o rețetă. Sunt relatări din interviuri, nu rețete verificate.⁶

În 1906, o firmă de dulciuri din Lausanne își făcea reclamă cu „bonbons aux bourgeons de sapin”, bomboane cu muguri de brad. Reclama promitea că ele previn și vindecă răcelile.¹⁷ Pentru muguri de brad nu am găsit niciun studiu clinic care să arate așa ceva.

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu muguri de brad

Până aici ai citit despre mugurii de brad. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru mugurii de brad nu există monografie europeană, așa că nu legăm siropurile de o indicație recunoscută. Ele conțin extract apos din muguri de brad alb (Abies alba), minimum 50%, conform etichetei. Siropurile sunt suplimente alimentare: nu tratează și nu previn boli.

Sirop de brad cu zahăr

• Extract apos din muguri de brad alb (Abies alba), minimum 50%, apă demineralizată și zahăr invertit enzimatic; conservant benzoat de sodiu
• Flacon de 500 ml
• Pe etichetă: adulți, 3-4 linguri pe zi, dizolvate în apă minerală; cure de 6 săptămâni; se agită înainte de folosire
• După deschidere, se păstrează la frigider
• Pentru mugurii de brad nu există o doză stabilită de o autoritate europeană

28,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu muguri de brad: fără zahăr și cu propolis

Același extract apos din muguri de brad alb, minimum 50%, se găsește la noi în încă două siropuri: unul fără zahăr, îndulcit cu stevia, și unul cu 2% tinctură de propolis și zahăr invertit. Pentru mugurii de brad nu există monografie europeană, deci nici pentru aceste forme.

Adăugați la lista de dorințe

Sirop de Brad fara zahar 500ml

29,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop brad cu propolis 250ml

24,27 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Sirop de brad cu zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi, dizolvate în apă minerală. Copii: 3-4 lingurițe pe zi. Cure de 6 săptămâni	Zahăr invertit; după deschidere, la frigider
Sirop de brad fără zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi, dizolvate în apă minerală. Copii: 3-4 lingurițe pe zi. Cure de 6 săptămâni	Îndulcit cu stevia; nu în sarcină și alăptare; nu sub 3 ani; la diabet, cu acordul medicului
Sirop de brad cu propolis, 250 ml	3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală; în orice moment al zilei	2% tinctură de propolis; nu în sarcină și alăptare; nu sub 3 ani; nu la alergici la produse apicole

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru mugurii de brad nu există o doză stabilită de o autoritate europeană. Dacă tusea durează mai mult de o săptămână sau apar febră mare ori dificultăți de respirație, e nevoie de medic.²¹

Întrebări frecvente

Referințe

1. dexonline.ro, articolele „brad”, „molid”, „porob”, „brădet”, „mugur”, „lăstar” și „lujer”, după DEX ’09, DEX ’98, Micul dicționar academic (ed. a II-a), NODEX, dicționarul lui Șăineanu (ed. a VI-a, 1929), Dicționarul etimologic român al lui Ciorănescu (1958-1966) și dicționarele de sinonime.
2. Earle C.J. (ed.). Abies alba Mill. (European silver fir), în The Gymnosperm Database, conifers.org, consultat în septembrie 2026.
3. Rădulescu V., Ilieș D.-C., Voiculescu I., Biriș I.-A., Crăciunescu A. Determination of ascorbic acid in shoots from different coniferous species by HPLC. Farmacia, 2013, 61(6):1158-1166.
4. European Medicines Agency. Herbal medicine, lista monografiilor europene și a intrărilor în lista Uniunii Europene, generată automat pe ema.europa.eu la 23 septembrie 2026.
5. Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte (BfArM). Liste der Monographien der E-Kommission (Phytotherapie), die im Bundesanzeiger veröffentlicht sind, stare 31.07.1994, cu corecturi interne până la 11.01.2002. Intrările „Piceae turiones recentes” (BAnz. nr. 193a din 15.10.1987) și „Pini turiones” (BAnz. nr. 173 din 18.09.1986, cu corectura din BAnz. nr. 50 din 13.03.1990); lista nu are nicio intrare pentru Abies.
6. Papp N., Purger D., Czigle S., Czégényi D., Stranczinger S., Tóth M., Dénes T., Kocsis M., Takácsi-Nagy A., Filep R. The Importance of Pine Species in the Ethnomedicine of Transylvania (Romania). Plants (Basel), 2022, 11(18):2331.
7. PubMed, National Library of Medicine. Trei interogări din octombrie 2026: (1) „Abies alba” sau „silver fir”, împreună cu muguri, lăstari, gemoterapie sau germeni, 27 de rezultate; (2) brad alb, muguri sau lăstari de brad, împreună cu tuse, bronșită, căi respiratorii sau răceală și cu studii randomizate, studii clinice, pacienți sau copii, 0 rezultate; (3) molid, pin sau conifere, împreună cu muguri sau lăstari și cu sirop, tuse, căi respiratorii sau uz tradițional, 15 rezultate.
8. Ancuceanu R., Hovaneț M.V., Miron A., Anghel A.I., Dinu M. Phytochemistry, Biological, and Pharmacological Properties of Abies alba Mill. Plants (Basel), 2023, 12(15):2860.
9. Earle C.J. (ed.). Taxus baccata L. (English yew), în The Gymnosperm Database, conifers.org, consultat în octombrie 2026.
10. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
11. Dhuli P., Rohloff J., Strimbeck G.R. Metabolite changes in conifer buds and needles during forced bud break in Norway spruce (Picea abies) and European silver fir (Abies alba). Frontiers in Plant Science, 2014, 5:706.
12. Taylor R.J. Picea A. Dietrich, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
13. Hunt R.S. Abies Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
14. Thieret J.W. Pinaceae Lindley, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 2, Oxford University Press, 1993, efloras.org.
15. Earle C.J. (ed.). Pinus sylvestris L. (Scots pine), în The Gymnosperm Database, conifers.org, consultat în septembrie 2026.
16. Kooperation Phytopharmaka. Fichte, (Gemeine) Fichte, Rottanne: Picea abies (L.) H. Karst., în Arzneipflanzenlexikon, arzneipflanzenlexikon.info, consultat în octombrie 2026.
17. Bibliothèque nationale de France, Gallica. Véritables bonbons aux bourgeons de sapin Laurent & Rossier, Henri Rossier et Cie, successeurs, Lausanne. Estampă, Imagerie d’Épinal, Pellerin & Cie, 1906, gallica.bnf.fr (btv1b55001812c).
18. Durzan D.J. Arginine, scurvy and Cartier’s „tree of life”. Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2009, 5:5.
19. Raal A., Nisuma K., Meos A. Pinus sylvestris L. and other conifers as natural sources of ascorbic acid. Journal of Pharmacy & Pharmacognosy Research, 2018, 6(2):89-95.
20. Tokman A.S., Girina N.G., Suvak V.F. Experience in treating inflammatory diseases of the upper respiratory tracts with an infusion of spruce buds (în rusă). Zhurnal Ushnykh, Nosovykh i Gorlovykh Boleznei, 1975, (5):90-91; PubMed 1231395, fără rezumat.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Verbascum thapsus L., V. densiflorum Bertol. (V. thapsiforme Schrad) and V. phlomoides L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/611537/2016, adoptată pe 27 martie 2018.
22. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi siropuri de muguri de brad.