Garcinia cambogia (Garcinia gummi-gutta): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Garcinia cambogia (Garcinia gummi-gutta) e un arbore tropical veșnic verde din Asia, cu fructe mici, cu creste, ca niște dovlecei, verzi la început și galbene sau roșii la coacere. În sudul Indiei, coaja uscată și afumată a fructului dă gust acru curry-urilor de pește. În Europa, planta e cunoscută mai ales din suplimentele pentru slăbit, făcute dintr-un extract bogat în acid hidroxicitric. Mai jos afli cum arată, prin ce se deosebește de mangostan și de Garcinia hanburyi, ce spun studiile despre slăbit, ce cazuri de leziuni ale ficatului au fost raportate și ce spune legea.

Ce este garcinia

Garcinia e un arbore veșnic verde, cu coroana rotunjită, înalt de 5-20 m, cu trunchiul gros de până la circa 70 cm.¹ Face parte din familia Clusiaceae, în care Flora of China pune și mangostanul, și sunătoarea.² Genul Garcinia are, după sursă, între 250 și 450 de specii de arbori și arbuști tropicali.^{3, 2}

„Garcinia cambogia” e numele sub care se vinde în suplimente. Numele științific acceptat azi al speciei e Garcinia gummi-gutta.⁴ Se folosește coaja fructului, bogată în acid hidroxicitric, o substanță căreia i se atribuie efectul asupra greutății.^{5, 6}

Cum arată garcinia

Ca majoritatea speciilor din gen, garcinia are frunze opuse și întregi, de la groase ca pielea până la subțiri ca hârtia.² Fructul e o bacă ovoidă de circa 5 cm, verde la început, care devine galbenă sau roșie când se coace.¹ Seamănă cu o dovlecică mică.^{7, 8} La mulți reprezentanți ai genului, fructul are șanțuri sau creste pe lungime, iar la garcinia ele se văd clar.³

Cum o recunoști

• Arborele: veșnic verde, cu coroana rotunjită, de 5-20 m înălțime.¹
• Frunzele: opuse, întregi, cu nervuri secundare de obicei evidente. Arborii din gen au, de obicei, latex galben.²
• Florile: cu 4 sau 5 petale. În gen, plantele sunt de obicei unisexuate, cu flori mascule și femele pe exemplare diferite.²
• Fructul: bacă ovoidă, de circa 5 cm, verde, apoi galbenă sau roșie, cu creste pe lungime și gust foarte acru.^{1, 3}
• Coaja: se separă de fruct imediat după recoltare și se prelucrează.¹

Unde crește garcinia

Sursele nu se pun de acord asupra arealului. Unele o dau ca originară din sudul Indiei, unde crește în Ghații Occidentali;^{1, 6} altele vorbesc de Asia de Sud și de Sud-Est, iar EFSA scrie Indonezia.^{5, 8} E o plantă a climatelor calde și umede, tropicale.¹

Crește ca arbore din etajul inferior al pădurilor veșnic verzi sau semiveșnic verzi, de la 50 la 1.800 m altitudine, cel mai bine de-a lungul râurilor și în văi. Se simte bine unde temperatura medie anuală e între 15 și 30 °C și plouă între 1.500 și 4.000 mm pe an.¹ Se cultivă și în afara arealului, mai ales în China, Malaezia și Filipine.¹

În Ghații Occidentali, două specii de Garcinia domină: garcinia, numită local kodampuli, și kokumul (Garcinia indica). Ambele se adună și se vând în toată India și se exportă ca drog brut, suc și extract.⁶

Garcinia în bucătăria din India

Înainte să ajungă în suplimente, coaja de garcinia a fost un condiment. În sudul Indiei, mai ales în Kerala și în Karnataka, ea dă gust acru curry-ului de pește.^{10, 7} Coaja se separă de fruct imediat după recoltare, se usucă și se afumă câteva zile; așa se face kodampuli, scris și kudam puli.^{1, 11} Coaja prelucrată se folosește pentru gust și pentru ca mâncarea să se păstreze mai bine.¹

Din semințe se obține un unt vegetal, numit în India uppage tuppa.¹ Ca remediu popular, coaja s-a folosit și pentru tulburări ale intestinului, paraziți intestinali și reumatism.⁷ Sunt folosiri tradiționale, pentru care nu există monografie europeană.¹²

Garcinia și rudele ei

Genul Garcinia are sute de specii, iar câteva apar în comerț lângă garcinia din suplimente. Dintre ele, cea de care garcinia trebuie deosebită în primul rând e Garcinia hanburyi, sursa rășinii galbene numite gamboge, care e pe Lista 1 din Ordinul 244/2005.^{1, 13}

Surse: Useful Tropical Plants Database; Seethapathy și colab., 2018; Ordinul 244/2005.^{1, 6, 13}

Garcinia din suplimente e Garcinia gummi-gutta. Garcinia hanburyi e altă plantă, trecută de ordin printre cele periculoase pentru consumul uman.

• Mangostanul (Garcinia mangostana) e un arbore de 12-20 m, cu fructe violet-roșiatice, netede, de 5-8 cm, cu pulpă albă, suculentă. Fructul se mănâncă proaspăt. E tot pe Lista 3 din Ordinul 244/2005.^{2, 1, 13}
• Kokumul (Garcinia indica) e un arbore din vestul Indiei, cu fructe violet-brune de 2,5-4 cm. Fructul uscat se folosește ca acrișor în curry, iar din semințe se face untul de kokum.¹ În piețele din India se vând și garcinia, și kokumul, iar în comerțul cu suplimente kokumul și Garcinia atroviridis ajung uneori din greșeală în locul garciniei.^{6, 5}

Denumiri și nume în alte limbi

În română, planta nu are un nume popular vechi: cuvântul „garcinia” nu apare în dicționarele de pe dexonline, iar „garcinia cambogia” e numele din comerț.¹⁴ În Kerala, planta are mai multe nume, între care kodampuli, scris și kudam puli.^{4, 11} Numele englezesc, Malabar tamarind, înseamnă „tamarindul de Malabar”, dar planta nu e un tamarind: tamarinul adevărat e un arbore din familia leguminoaselor (Tamarindus indica).¹⁴

Sursa: GBIF Backbone Taxonomy, nume comune din Catalogue of Life, IUCN Red List și Flora e Funga do Brasil; dexonline, pentru română.^{4, 14}

Numele „cambogia” vine din latină, de la Cambodgia, la fel ca cuvântul englezesc gamboge, numele rășinii galbene a unor specii de Garcinia, folosită ca pigment.^{15, 1} Legătura se vede și în rusă, unde planta se numește „garcinia cambodgiană”.⁴

În botanică, numele Garcinia cambogia vine de la Desrousseaux, 1792, care a mutat în genul Garcinia specia descrisă de Gaertner. Numele valabil azi, Garcinia gummi-gutta, pornește de la Cambogia gummi-gutta a lui Linné, din 1754, mutată în genul Garcinia de N. Robson, în 1968.^{4, 3}

Ce parte se folosește

Se folosește coaja fructului, numită și pericarp. Farmacopeea americană (USP) definește garcinia ca fiind coaja uscată a fructelor de Garcinia gummi-gutta, cu cel puțin 12% acid hidroxicitric și lactona lui.⁵

• Coaja uscată: în India se usucă și se afumă, apoi se folosește la gătit.^{11, 1}
• Extractul: se face cu apă, etanol sau amestecuri ale lor, apoi acidul hidroxicitric se stabilizează cu săruri de calciu, potasiu, magneziu sau sodiu. USP cere cel puțin 40% hidroxicitrat în extractul uscat; în suplimente se declară de obicei 50-60% acid hidroxicitric.^{5, 11}
• De ce săruri: acidul hidroxicitric se transformă ușor în lactona lui, considerată inactivă, iar sărurile împiedică această transformare.⁵

Un studiu din 2018 a analizat cu ADN mostre de coajă uscată din piețele din India: se vindeau garcinia și kokumul, fără falsificări, dar conținutul de acid hidroxicitric a variat mult de la o probă la alta, așa cum arată tabelul de mai jos.⁶

7 lucruri surprinzătoare despre garcinia

1. Nu e tamarind. „Malabar tamarind” înseamnă „tamarindul de Malabar”, dar planta e din familia Clusiaceae, iar tamarinul adevărat e o leguminoasă.^{14, 1}
2. „Cambogia” vine de la Cambodgia. Același cuvânt a dat gamboge, numele rășinii galbene a unor specii de Garcinia, iar în rusă planta se numește „garcinia cambodgiană”.^{15, 4}
3. Un nume local a ajuns nume de gen. Pe planșa din Hortus Malabaricus, din 1678, planta apare ca „Coddam-pulli”. În 1763, Adanson a publicat „Coddampuli” ca nume de gen, cu această specie ca tip, dar numele a fost socotit ilegitim.^{9, 3}
4. Un studiu din JAMA a găsit că placebo a slăbit mai mult. În 1998, 135 de adulți supraponderali au luat 12 săptămâni 1.500 mg de acid hidroxicitric pe zi sau placebo. Grupul cu garcinia a slăbit în medie 3,2 kg, cel cu placebo 4,1 kg, iar diferența nu a fost semnificativă statistic.¹⁶
5. Un supliment poate avea de aproape 10 ori mai mult acid hidroxicitric decât altul. La zece suplimente analizate în 2018, acidul hidroxicitric a variat de la 29 mg (4,6%) la 289 mg (50,6%) pe capsulă sau tabletă. Într-un alt studiu, din 2022, la o treime dintre cele 18 suplimente analizate, conținutul declarat nu corespundea celui măsurat.^{6, 11}
6. Aceeași variantă genetică apare la garcinia, la ceaiul verde și la un medicament. Leziunile de ficat după garcinia au fost găsite mai des la persoane cu varianta HLA-B*35:01 a unei gene a sistemului imunitar. Același tipar a fost raportat după terbinafină, un medicament pentru micoze, după ceaiul verde și după Polygonum multiflorum.⁵
7. EFSA a evaluat extractul ca aditiv pentru câini și pisici. În 2021, Autoritatea nu a putut concluziona nici asupra siguranței, nici asupra eficacității; extractul avea cel puțin 60% acid hidroxicitric, iar circa 25% din compoziția lui rămăsese necaracterizată.⁸

Ce conține coaja de garcinia

Coaja fructului conține în primul rând acizi organici: acidul hidroxicitric (HCA) și lactona lui dau gustul acru, urmați de acidul citric și de cel malic. Mai conține aminoacizi, benzofenone și xantone.¹⁷

Surse: Baky și colab., 2022; Andueza și colab., 2021; van Breemen și colab., 2025; Seethapathy și colab., 2018.^{17, 18, 5, 6}

Cifrele descriu coaja fructului, nu o capsulă anume: conținutul de HCA din suplimente variază mult de la un produs la altul, cum se vede în capitolul următor.

Garcinia sau acid hidroxicitric?

Pe etichetele suplimentelor apare adesea „HCA” în loc de „garcinia”. Acidul hidroxicitric (HCA) e substanța din coajă căreia i se atribuie efectul asupra greutății. În laborator, el încetinește o enzimă numită ATP-citrat liază, care ajută la formarea acizilor grași.^{16, 17} La oameni, studiile din capitolul următor nu arată un efect clar.

• În suplimente: conținutul real poate diferi de etichetă. Într-un studiu din 2022, la două dintre suplimentele analizate, doza zilnică de HCA era de doar 67 și 49 mg, extrem de puțin față de 900-2.800 mg pe zi, cât s-a folosit în studiile clinice cu efect benefic raportat.¹¹
• În organism: după masă, HCA se absoarbe mai puțin. Într-un studiu pe femei sănătoase, concentrația lui în sânge a fost mai mică după un mic dejun de circa 600 de calorii, de aceea autorii unei sinteze recomandă luarea pe stomacul gol sau cu cel puțin 2 ore înainte de masă.¹⁷

Ce spun studiile

Garcinia a fost studiată mai ales pentru slăbit. Rezultatele sunt amestecate: unele sinteze găsesc o diferență mică, altele niciuna.^{18, 19} Studiile sunt în general mici și scurte; o sinteză din 2012 nota că niciun studiu nu arătase dacă efectul se menține după 12 săptămâni.²⁰

Surse: Onakpoya și colab., 2011; Golzarand și colab., 2020; Maunder și colab., 2020; van Breemen și colab., 2025.^{21, 22, 19, 5}

Cât se slăbește, de fapt

Un studiu randomizat din SUA, publicat în JAMA în 1998, a dat 12 săptămâni fie 1.500 mg de acid hidroxicitric pe zi, fie placebo, la 135 de adulți supraponderali, cu indice de masă corporală în jur de 32. Ambele grupuri au urmat o dietă cu multe fibre și puține calorii. Au slăbit amândouă, grupul cu acid hidroxicitric 3,2 kg, cel cu placebo 4,1 kg, iar diferența nu a fost semnificativă statistic.¹⁶

Sinteza din 2011, cu 12 studii randomizate, dintre care 9 reunite în calcul, a găsit o diferență mică, de 0,88 kg în favoarea acidului hidroxicitric, la limita semnificației statistice, și a conchis că efectul e mic, iar relevanța clinică, incertă.²¹ Sinteza din 2020, cu 8 studii și 530 de persoane, a găsit o scădere de 1,34 kg a greutății, de 0,99 kg/m² a indicelui de masă corporală și de 4,16 cm a taliei, față de placebo.²² O altă sinteză din 2020, care a adunat 54 de studii cu plante pentru slăbit, nu a găsit niciun efect pentru garcinia sau pentru ceaiul verde.¹⁹

În cel mai bun caz, sintezele dau între 0,9 și 1,3 kg în plus față de placebo, sub pragul de 2,5 kg pe care sinteza din 2020 îl socotea semnificativ clinic.^{21, 22, 19}

Glicemie și enzimele ficatului

O sinteză din 2025, cu 9 studii și 444 de persoane, nu a găsit nicio schimbare semnificativă a glicemiei, a insulinei sau a enzimelor ficatului ALT și AST, față de grupurile de control.²³ Asta nu exclude cazurile rare de leziuni grave descrise mai jos.

În laborator și pe animale

În laborator și pe animale, extractul și acidul hidroxicitric au redus aportul de mâncare și creșterea în greutate prin grăsime, au influențat nivelul de serotonină și au crescut arderea grăsimilor, scăzând formarea lor din glucide.⁷ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Garcinia nu tratează obezitatea și nu înlocuiește dieta, mișcarea sau tratamentul recomandat de medic.

Precauții și siguranță

Cea mai importantă informație de siguranță despre garcinia privește ficatul. După suplimentele cu garcinia au fost raportate leziuni ale ficatului, unele foarte grave.^{24, 5} Cine are o boală de ficat nu ar trebui să folosească garcinia, iar durerea de abdomen, urina închisă la culoare sau îngălbenirea pielii ori a ochilor cer oprirea ei și un consult medical.

• Ficatul: baza de date LiverTox, a Institutului american al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale, arată că produsele cu garcinia pentru slăbit au fost legate de leziuni acute ale ficatului, care pot fi severe și chiar fatale.²⁴ O analiză din 2025 a găsit peste 200 de evenimente adverse de acest fel în bazele de date și 34 de cazuri descrise în detaliu: un deces și nouă transplanturi de ficat. În 17 cazuri, legătura cu garcinia a fost evaluată ca posibilă până la foarte probabilă, iar într-un caz a fost confirmată prin reluarea suplimentului.⁵
• Cum se manifestă: durere în partea dreaptă sus a abdomenului, greață, vărsături, oboseală, urină închisă, îngălbenirea pielii sau a ochilor și enzime hepatice crescute în analize. În multe cazuri, valorile au revenit la normal după oprirea suplimentului, dar au existat și transplanturi.^{18, 5}
• Cât din vină are garcinia: multe cazuri au apărut după amestecuri cu mai multe ingrediente. Într-o sinteză din 2021, 16 din 21 de cazuri descrise au fost după produse cu alte ingrediente, iar o sinteză din 2015 nota că garcinia nu fusese confirmată drept cauză.^{18, 7} Au fost însă raportate cazuri și după extracte de garcinia singure sau cu minerale și vitamine.¹⁸
• Cine e mai expus: nu se știe încă. O analiză din 2025 a găsit mai des varianta HLA-B*35:01 a unei gene a sistemului imunitar la persoanele cu leziuni de ficat după garcinia decât la cele cu leziuni după alte suplimente sau medicamente. Baza de date a FDA cuprinde, pentru 2004-2025, 129 de raportări pentru garcinia, mai ales cu ficatul afectat, apoi cu tulburări ale sistemului nervos.⁵
• Avertismentul USP: după ce a urmărit cazurile din 2009 încoace, comitetul Farmacopeei americane (USP) a recomandat în 2024 un avertisment pe eticheta formelor dozate și a revizuit monografiile pentru garcinia ca să-l includă. Avertismentul spune: nu o folosi dacă ai o boală de ficat; oprește-o și discută cu medicul dacă apar dureri de abdomen, urină închisă sau îngălbenirea pielii ori a ochilor.⁵
• Ceaiul verde din amestecuri: multe suplimente cu garcinia conțin și ceai verde. Pentru ceaiul verde, EFSA a găsit în 2018 că doze de cel puțin 800 mg de EGCG pe zi, din suplimente, au crescut transaminazele față de grupul de control; infuziile preparate tradițional sunt, în general, considerate sigure la consumul obișnuit din Europa, cu rare cazuri de leziuni ale ficatului.²⁵
• Creierul și starea de spirit: s-au raportat cazuri de toxicitate serotoninergică și de manie, uneori cu psihoză, la una-opt săptămâni după începerea garciniei. Într-un caz, o tânără fără istoric de tulburare bipolară a dezvoltat manie și psihoză la o săptămână după ce a început garcinia și un supliment de „detox”; după oprire și tratament, starea i s-a stabilizat, iar după 8 zile a fost externată.^{26, 18} Cine ia antidepresive sau are tulburare bipolară discută cu medicul înainte.
• Alte reacții: în studii s-au raportat crampe la picioare, arsuri la stomac, diaree, gaze, dureri de cap, erupții pe piele și slăbiciune, iar într-unul dintre studiile din sinteza din 2011, tulburările digestive au fost de două ori mai frecvente la grupul cu HCA decât la placebo.^{18, 21}
• Medicamentele: nu s-au raportat interacțiuni clare cu medicamentele eliberate pe rețetă. În eprubetă, garcinia a încetinit o enzimă care prelucrează unele medicamente, CYP2B6, de exemplu bupropiona (antidepresiv) și efavirenzul (antiviral). Într-un caz de hepatită fatală, autorii au bănuit o interacțiune cu montelukastul.⁵ Cine ia medicamente întreabă medicul sau farmacistul.
• Sarcina, alăptarea și copiii: sursele citite nu conțin date de siguranță pentru ele. Pe paginile produselor noastre cu garcinia, sarcina și alăptarea apar ca situații în care se cere sfatul medicului sau nu se recomandă.

Ce spune legea

Pentru garcinia nu există monografie europeană: planta nu apare în lista Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru medicamentele din plante, generată la 23 septembrie 2026.¹² Un exemplu de plantă cu monografie europeană pentru slăbit e varecul (Fucus vesiculosus): pe baza utilizării tradiționale, poate fi folosit ca adjuvant al unei diete cu calorii reduse, la adulții supraponderali, după ce medicul a exclus o boală gravă. Doza din monografie e de 130 mg de pulbere, de două ori pe zi, cu un pahar de apă, cu 2 ore înainte de masă; dacă după 10 săptămâni nu s-a slăbit, se merge la medic.²⁷

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru garcinia sau pentru acidul hidroxicitric. În lista mențiunilor permise, cele despre pierderea în greutate privesc glucomananul, în contextul unei diete cu restricție energetică, la 3 g pe zi, și înlocuitorii de mese.²⁸

În România, Garcinia cambogia Desr. e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Garcinia hanburyi Hook. f. e pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”; ordinul interzice vânzarea plantelor de pe această listă ca produse prelucrate, parțial procesate sau suplimente alimentare.¹³

Garcinia de-a lungul timpului

Garcinia e o plantă veche în bucătăria din sudul Indiei. În 1678, olandezul Hendrik van Rheede a publicat în Hortus Malabaricus, o lucrare despre plantele coastei Malabar, planșa „Coddam-pulli”, cu numele plantei scris în patru alfabete.⁹ În 1754, Linné a descris-o ca Cambogia gummi-gutta, iar în 1968 N. Robson a mutat-o în genul Garcinia.³

În Europa și în America, garcinia a devenit cunoscută mult mai târziu, ca supliment. Studiul din JAMA, din 1998, a testat acidul hidroxicitric pentru slăbit și nu a găsit un efect peste placebo.¹⁶ În 2009, Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a avertizat asupra produselor Hydroxycut, cu mai multe plante, după 23 de cazuri de leziuni ale ficatului, inclusiv un deces și un transplant.^{5, 18} Farmacopeea americană a evaluat garcinia în 2009 și în 2017, fără să poată atribui clar cauza cazurilor de leziuni de ficat, iar în 2024 a recomandat avertismentul de pe etichetă.⁵

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu garcinia

Până aici ai citit despre garcinia. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru garcinia nu există o monografie europeană și nici o mențiune de sănătate aprobată.^{12, 28} Suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Garcinia nu se ia în boli de ficat; la dureri de abdomen, urină închisă sau îngălbenirea pielii ori a ochilor se oprește și se merge la medic.⁵

Garcinia în amestecuri: două capsule

Nu avem un produs doar din garcinia. Aici îți arătăm două capsule în care intră extractul de garcinia. Slăbire Extra are șase ingrediente, iar extractul de garcinia e de 58,44 mg pe capsulă. Slăbire MAX are extracte din plante, cu 12,5 mg de extract de garcinia pe capsulă. Ambele conțin și extract de ceai verde. Pe paginile produselor nu e trecută cantitatea de acid hidroxicitric din extract, iar în studiile citate mai sus dozele de acid hidroxicitric au fost de 900-2.800 mg pe zi.¹¹ Pentru amestecuri nu există monografie europeană.¹²

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Slabire Extra

36,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Slăbire MAX

38,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Capsule Slăbire Extra	Adulți: 3 capsule pe zi, câte 1 înainte de mesele principale; cel mult 6 capsule pe zi; cure de 2 luni, cu pauză de 2 săptămâni	60 de capsule de 475 mg; 58,44 mg extract de garcinia și 58,44 mg extract de ceai verde pe capsulă; contraindicat în alergia la soia
Capsule Slăbire MAX	3 capsule pe zi, câte 1 după mesele principale, cu un pahar mare de apă sau ceai; cure de 40 de zile, cu 10 zile de pauză	60 de capsule de 415 mg; 12,5 mg extract de garcinia și 6,5 mg extract de ceai verde pe capsulă; conține lecitină din soia

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Cine are o boală de ficat nu le folosește. Femeile însărcinate sau care alăptează, cei care iau antidepresive sau alte medicamente și cei cu tulburare bipolară discută întâi cu medicul.^{5, 18}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Fern K. Garcinia gummi-gutta (L.) N.Robson, Garcinia hanburyi Hook.f., Garcinia mangostana L. și Garcinia indica (Thouars) Choisy, în Useful Tropical Plants Database, tropical.theferns.info, consultat pe 7 octombrie 2026.
2. Li X.-W., Li J., Stevens P. Garcinia Linnaeus și Garcinia mangostana Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 13 (Clusiaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2007, efloras.org.
3. Gaudeul M., Sweeney P., Munzinger J. An updated infrageneric classification of the pantropical species-rich genus Garcinia L. (Clusiaceae) and some insights into the systematics of New Caledonian species, based on molecular and morphological evidence. PhytoKeys, 2024, 239:73-105.
4. GBIF Secretariat. Garcinia gummi-gutta (L.) N.Robson și Garcinia hanburyi Hook.f., GBIF Backbone Taxonomy: nume acceptate, sinonime și nume comune, gbif.org, consultat pe 7 octombrie 2026.
5. van Breemen R.B., Roe A.L., Akhtar N. Hepatotoxicity of dietary supplements containing Garcinia gummi-gutta (L.) N. Robson. Pharmaceutical Biology, 2025, 63(1):912-924.
6. Seethapathy G.S., Tadesse M., Urumarudappa S.K.J. și colab. Authentication of Garcinia fruits and food supplements using DNA barcoding and NMR spectroscopy. Scientific Reports, 2018, 8:10561.
7. Semwal R.B., Semwal D.K., Vermaak I., Viljoen A. A comprehensive scientific overview of Garcinia cambogia. Fitoterapia, 2015, 102:134-148.
8. EFSA Panel on Additives and Products or Substances used in Animal Feed (FEEDAP). Safety and efficacy of a feed additive consisting of a dried extract from Garcinia gummi-gutta (L.) Roxb. for use in cats and dogs (C.I.A.M.). EFSA Journal, 2021, 19(3):e06444.
9. Rheede tot Drakestein H. van. Hortus Indicus Malabaricus, vol. 1, Amsterdam, 1678, fig. 24 („Coddam-pulli”), prin Biodiversity Heritage Library și Wikimedia Commons.
10. Anilkumar A.T., Manoharan S., Balasubramanian S., Perumal E. Garcinia gummi-gutta: phytochemicals and pharmacological applications. BioFactors, 2023, 49(3):584-599.
11. Mena-García A., Bellaizac-Riascos A.J., Rada-Mendoza M. și colab. Quality evaluation of dietary supplements for weight loss based on Garcinia cambogia. Nutrients, 2022, 14(15):3077.
12. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor vegetale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), cu monografiile, declarațiile publice și evaluările în curs, ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
13. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
14. dexonline.ro, articolul „tamarin”, după DEX ’09, MDA2, DLRLC, DN și MDN ’00; articolele „garcinia”, „cambogia” și „gamboge” nu au definiții în dicționarele de pe dexonline (verificat pe 7 octombrie 2026).
15. Wiktionary. Articolul „gamboge”, secțiunea despre etimologie, en.wiktionary.org, consultat pe 7 octombrie 2026.
16. Heymsfield S.B., Allison D.B., Vasselli J.R., Pietrobelli A., Greenfield D., Nunez C. Garcinia cambogia (hydroxycitric acid) as a potential antiobesity agent: a randomized controlled trial. JAMA, 1998, 280(18):1596-1600.
17. Baky M.H., Fahmy H., Farag M.A. Recent advances in Garcinia cambogia nutraceuticals in relation to its hydroxy citric acid level. A comprehensive review of its bioactive production, formulation, and analysis with future perspectives. ACS Omega, 2022, 7(30):25948-25957.
18. Andueza N., Giner R.M., Portillo M.P. Risks associated with the use of Garcinia as a nutritional complement to lose weight. Nutrients, 2021, 13(2):450.
19. Maunder A., Bessell E., Lauche R., Adams J., Sainsbury A., Fuller N.R. Effectiveness of herbal medicines for weight loss: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Diabetes, Obesity and Metabolism, 2020, 22(6):891-903.
20. Márquez F., Babio N., Bulló M., Salas-Salvadó J. Evaluation of the safety and efficacy of hydroxycitric acid or Garcinia cambogia extracts in humans. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2012, 52(7):585-594.
21. Onakpoya I., Hung S.K., Perry R., Wider B., Ernst E. The use of Garcinia extract (hydroxycitric acid) as a weight loss supplement: a systematic review and meta-analysis of randomised clinical trials. Journal of Obesity, 2011, 2011:509038.
22. Golzarand M., Omidian M., Toolabi K. Effect of Garcinia cambogia supplement on obesity indices: a systematic review and dose-response meta-analysis. Complementary Therapies in Medicine, 2020, 52:102451.
23. Tavakoli S., Amini M.R., Rabiee R. și colab. The effects of Garcinia cambogia on glycaemic control and liver enzymes in adults: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. Journal of Nutritional Science, 2025, 14:e8.
24. LiverTox: Clinical and Research Information on Drug-Induced Liver Injury. Garcinia cambogia. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, Bethesda (MD), 2012-, actualizat pe 13 februarie 2019.
25. EFSA Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food (ANS). Scientific opinion on the safety of green tea catechins. EFSA Journal, 2018, 16:e05239.
26. Nguyen D.C., Timmer T.K., Davison B.C., McGrane I.R. Possible Garcinia cambogia-induced mania with psychosis: a case report. Journal of Pharmacy Practice, 2019, 32(1):99-102.
27. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Fucus vesiculosus L., thallus, EMA/HMPC/313674/2012, 6 mai 2014.
28. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală de ficat ori urmezi un tratament, mai ales cu antidepresive, discută cu medicul înainte de a folosi garcinia.