Plante medicinale

Nuc (Juglans regia): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Nuc (Juglans regia)

Nucul (Juglans regia) e un arbore mare, cu frunze compuse din 5-9 foliole și cu fructe verzi, nucile, din care se mănâncă miezul. Ca plantă medicinală se folosește frunza. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, doar pe piele: pentru afecțiunile inflamatorii ușoare ale pielii și pentru transpirația excesivă a mâinilor și a picioarelor. Ceaiul băut din frunze nu are o astfel de recunoaștere. Mai jos afli cum arată nucul și floarea lui, prin ce se deosebește de nucul negru, ce conțin frunza și miezul, ce spun studiile și cum se folosesc.

Pe scurt

  • Nucul e un arbore foios din familia Juglandaceae, înalt până la 25 m, cu frunze compuse din 5-9 foliole și cu flori bărbătești și femeiești separate, dar pe același copac.1
  • Se folosește frunza, ca plantă medicinală, și miezul, ca aliment. Frunza uscată conține circa 10% taninuri, iar juglona, o substanță toxică în experimente, rămâne în ea doar în urme.2
  • Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza, pe baza utilizării tradiționale, doar pentru uz extern: pentru afecțiunile inflamatorii ușoare ale pielii și pentru transpirația excesivă a mâinilor și a picioarelor, la adulți, cel mult o săptămână.3
  • Ceaiul băut nu are recunoaștere europeană. Două studii mici, din Iran, au urmărit glicemia la diabetici, dar Agenția a socotit că eșantioanele sunt prea mici și că analiza are părtiniri.4
  • Nu-l confunda cu nucul negru (Juglans nigra), care are 15-19 foliole zimțate și nuci cu coaja adânc brăzdată. Monografia europeană se referă doar la frunza nucului comun.5, 6
Denumire
Nuc; în engleză, walnut
Juglans regia L., familia Juglandaceae
Părți folosite
Frunza uscată, Juglandis folium, ca plantă medicinală; miezul fructului, ca aliment
Conține
Frunza: taninuri elagice, circa 10%, și flavonoide, circa 3,4%. Miezul: grăsimi, 65%, și proteine, 15%
Recunoaștere
Monografie europeană de utilizare tradițională, din 2013, doar pentru uz extern: afecțiuni inflamatorii ușoare ale pielii și transpirația mâinilor și a picioarelor
Atenție la
Alergia la nuci; frunza nu se pune pe răni deschise și nu se folosește pe piele mai mult de o săptămână

Ce este nucul

Nucul e un arbore foios, din familia Juglandaceae, cu flori bărbătești și femeiești pe același copac. Poate ajunge la 25 m înălțime.1 Genul Juglans are circa 20 de specii, iar Juglans regia e nucul cultivat pentru nuci.1, 7

Numele latin vine, după raportul Agenției Europene a Medicamentului, de la Jupiter și de la glans, „ghindă”, adică „nucile lui Jupiter”.2 Cuvântul „nuc” vine din „nucă”, iar „nucă” vine din latinescul nux.8 Pentru uz pe piele se folosește frunza uscată și mărunțită, iar din fruct se mănâncă miezul.3

Din magazinul Hypericum: Ceai Nuc vrac.

Cum arată nucul

Nucul e un arbore mare, cu coroană bogată și rotunjită.8 Frunzele lui sunt compuse: au 25-30 cm și sunt făcute din mai multe foliole mari, ovale, cu marginea întreagă.1

Nuc matur, cu coroana largă și rotunjită, pe un teren înclinat cu iarbă uscată, lângă un drumFrunză de nuc cu foliole mari, ovale, cu marginea întreagă, pe cerul albastru
În stânga, un nuc matur, cu coroana largă, în provincia Burgos din Spania. În dreapta, o frunză compusă: foliolele sunt mari, ovale, cu marginea întreagă.1Foto: Zarateman și AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Cum îl recunoști

  • Frunzele: au (3-)5-9 foliole late, eliptice. Foliolele laterale sunt lungi de 6-15 cm și late de 3-6 cm. La copacii maturi marginea e întreagă, iar la cei tineri poate fi fin zimțată. Frunza are un miros pătrunzător.1, 8
  • Florile bărbătești: amenți atârnători, lungi de 5-10 cm, uneori până la 15 cm.1
  • Florile femeiești: singure sau în mici ciorchini, drepte, la capătul lăstarilor noi.1, 7
  • Fructul: rotund, de 4-6 cm, cu un înveliș verde care se crapă neregulat. Dedesubt e coaja tare, zbârcită, cu miezul comestibil.1

Floarea de nuc

Nucul are două feluri de flori, pe același copac. Cele bărbătești stau în amenți lungi, atârnători. Cele femeiești stau singure sau în mici ciorchini, la capătul lăstarilor tineri, și au stigmate pufoase. Florile se polenizează cu ajutorul vântului.1 În Flora Chinei, nucul înflorește în aprilie-mai, iar fructele se coc în octombrie.1

Amenți galben-verzui, lungi și atârnători, pe o ramură de nuc, fiecare cu foarte multe flori miciFloarea femeiască a nucului, cu stigmate pufoase galben-pal, la capătul unui lăstar, între frunze tinere roșiatice
În stânga, amenți de nuc, adică florile bărbătești. În dreapta, floarea femeiască, la capătul unui lăstar, între frunze tinere roșiatice.1Foto: Martin Ehrensberger și AnRo0002, CC0, Wikimedia Commons

Fructul

Nuca se formează într-un înveliș verde, gros, care se crapă la maturitate. Sub el e coaja tare, zbârcită, iar înăuntru e miezul, adică sămânța. La soiurile cultivate pentru comerț, coaja e subțire. În dicționare, fructul de nuc e trecut ca drupă.1, 8

Trei fructe verzi de nuc, ovale, cu coaja punctată cu alb, între frunze mariNucă brună într-o coajă verde crăpată, așezată pe un buștean, între ierburi
În stânga, fructe verzi de nuc, pe ramură. În dreapta, o nucă brună în învelișul verde crăpat.1Foto: AnRo0002 și Jonson22, CC0, Wikimedia Commons

Unde crește nucul

Nucul e originar dintr-o regiune care se întinde de la Balcani, spre est, până în Himalaya și în sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri de nuc, aproape pure, sunt în Kârgâzstan, între 1.000 și 2.000 m altitudine.2 Dicționarele românești îl dau ca pom originar din Asia.8

Astăzi, nucul e cultivat în regiunile temperate nordice și subtropicale ale Europei, Africii, Asiei și Americii, iar în Europa s-a răspândit pe alocuri și singur.2 În China crește pe versanți de munte, între 500 și 1.800 m, uneori până la 4.000 m, și e cultivat de multă vreme pentru nucile lui bogate în ulei și pentru lemnul tare, cu fibră fină.1 Frunzele pentru uz medicinal se culeg din copaci sălbatici sau cultivați.9

Nuc sau nuc negru?

Nucul și nucul negru sunt două specii înrudite, din același gen, dar cu origini, frunze și fructe diferite.

Frunze de nuc negru, compuse din foarte multe foliole înguste și ascuțiteFruct rotund de nuc negru, cu coajă verde, fin granulată, între frunze
Nucul negru. În stânga, frunze compuse din foarte multe foliole înguste. În dreapta, un fruct rotund, cu înveliș verde, fin granulat.5Foto: AnRo0002, CC0, și Patrickriday, domeniu public, Wikimedia Commons
Ce comparămNucNuc negru
Numele latinJuglans regiaJuglans nigra
De unde vineDin Balcani până în Himalaya și sud-vestul ChineiDin America de Nord
ÎnălțimeaPână la 25 mPână la 40 m, uneori 50 m
Frunza(3-)5-9 foliole, cu marginea întreagă(9-)15-19(-23) foliole, cu marginea zimțată
Nuca4-6 cm, cu coaja zbârcită, subțire la soiurile comerciale3-4 cm, cu coaja foarte adânc brăzdată și aspră
În monografia europeanăDa, frunzaNu

Surse: Flora of China; Flora of North America; Agenția Europeană a Medicamentului.1, 7, 5, 6

În română, „nuc american” sau „nuc negru” e Juglans nigra, iar „nuc cenușiu” e Juglans cinerea.8 Pentru nucul negru nu există monografie europeană: în lista Agenției, singura monografie pentru genul Juglans e cea pentru frunza nucului comun.6 Monografia și tot ce scriem aici despre uzul pe piele se referă doar la frunza nucului comun, nu la nucul negru.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, arborele se numește nuc, iar fructul, nucă. La fel e la păr și pară sau la prun și prună: la numele de arbori, masculinul s-a fixat pentru arbore, iar femininul, pentru fruct.8 Dicționarele mai trec forma veche „noc” și cuvântul „nucet”, adică o mulțime de nuci.8

Pe lângă nucul american sau negru și nucul cenușiu, dicționarele trec și „nucul alb”, care e un alt arbore, din genul Carya.8 Pentru frunză, monografia europeană dă numele în mai multe limbi europene.3

LimbaNumele frunzei de nuc
Românăfrunză de nuc
Englezăwalnut leaf
GermanăWalnussblätter
Francezăfeuille de noyer
Spaniolăhoja de nogal
Italianăfoglia di noce
Maghiarădiólevél
Polonezăliść orzecha włoskiego

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia din 2013, pentru celelalte limbi.8, 3

Ce parte se folosește

Din nuc se folosesc trei părți, iar fiecare are alt statut.

  • Frunza: se folosește frunza uscată și mărunțită, Juglandis folium, singura parte cu monografie europeană. Foliolele uscate, desprinse de axul frunzei, au miros slab aromat și gust astringent, ușor amar și aspru. Frunzele păstrate mult timp se brunifică și își pierd aroma.3, 2
  • Miezul: e aliment. Pentru miez, Uniunea Europeană a autorizat o mențiune de sănătate, despre elasticitatea vaselor de sânge, la 30 g pe zi.10
  • Învelișul verde: conține juglonă. Atingerea sucului sau a învelișului verde poate pigmenta intens pielea și o poate irita. Nu are monografie europeană. Cu el și cu frunzele colorau țărăncile țesăturile.2, 6, 8

7 lucruri surprinzătoare despre nuc

  1. „Nucar” e o pasăre. În dicționare, „nucar” nu e un copac, ci gaița-de-munte.8
  2. Nucile nu vin singure. La capătul unei ramuri cu rod stau de obicei 1-3 nuci, dar pot fi până la 38.1
  3. Nucul își ține vecinii la distanță. E alelopatic: limitează creșterea altor plante din jurul lui, ierburi, arbuști și chiar alți arbori.2
  4. Frunzele ajutau la păstrarea grânelor. În tradiția populară descrisă de raportul european, frunzele se puneau în saci cu grâu sau cu linte, pentru că resping dăunătorii, și în cotețele de găini, ca să scoată păduchii. În Italia centrală, decoctul de frunze se folosea și la aromatizarea și la conservarea brânzei.2
  5. Cu nucul se vopseau țesăturile. Dicționarele vechi scriu că țărăncile colorau țesăturile cu frunzele și cu învelișul verde al nucilor; Scriban vorbește despre o culoare cafenie.8
  6. Se cultivă de mii de ani. Datele paleobotanice confirmă cultivarea nucului în nord-estul Italiei în ultimii 6.300 de ani. Într-un cimitir din perioada influenței romane, de la Pruszcz Gdański, în Polonia, s-a găsit o coajă de nucă purtată ca mărgea.2
  7. Juglona se găsește și în vopselele de păr. Substanța din nuc apare în unele formule de vopsea pentru păr, după raportul european.2

Știai că?

Talașul de nuc negru și duramenul lui, adică lemnul din inima copacului, provoacă laminită la cai, o boală a copitei. La nucul comun, efectul nu a fost observat. Raportul european notează diferența dintre cele două plante.2

Ce conțin frunza și miezul de nuc

Frunza și miezul au compoziții foarte diferite. Frunza are în primul rând taninuri și flavonoide. Miezul are în primul rând grăsimi, proteine și fibre.2, 11

Frunza uscată

Ce conțineCât, în frunza uscatăDe reținut
Taninuri (elagitanini)circa 10%Dau astringența; codexul german cere cel puțin 2%, calculat ca pirogalol
Flavonoidecirca 3,4%Mai ales hiperozidă, 0,6%, și quercitrină, 0,2-0,6%; Farmacopeea franceză cere cel puțin 2%
Ciclitoli11,2%Media a 15 probe de frunză uscată
Mucilagii7,6%Media a 15 probe
Acid ascorbic0,85-1%Vitamina C
Calciu și potasiu1,9% și 1,4%Cenușa totală e de 8,7%
Ulei volatildoar urme, circa 4 ppmMono- și sesquiterpene
Juglonădoar urmeÎn frunza proaspătă, ca glicozid al formei reduse, circa 0,6%

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2013, după Blumenthal, Wichtl, Carnat și alții.2

Cifrele descriu frunza uscată, nu cana de ceai și nici o capsulă anume.

Miezul de nucă

Ce conțineLa 100 g de miezDe reținut
Energie654 kcal30 g de miez înseamnă circa 196 kcal
Grăsimi65,2 gDin care polinesaturate 47,2 g, mononesaturate 8,93 g și saturate 6,13 g
Acid linoleic, omega-638,1 gAcidul gras principal
Acid alfa-linolenic, omega-39,08 gOmega-3 de origine vegetală
Proteine15,2 gProteine vegetale
Fibre6,7 gFibre alimentare
Magneziu158 mgAlături de potasiu, 441 mg, și de fosfor, 346 mg
Mangan și cupru3,41 mg și 1,59 mgOligoelemente

Sursa: U.S. Department of Agriculture, FoodData Central, SR Legacy, „Nuts, walnuts, english”.11

Juglona, substanța care pătează

Juglona e o naftochinonă, o substanță reactivă, care se găsește în rădăcini, în învelișul verde al nucilor, în scoarță, în lemn și în frunze. În frunza proaspătă ea stă ca glicozid al unei forme reduse, din care se formează juglona. Juglona e instabilă și se transformă repede, prin polimerizare, în pigmenți galbeni, bruni și negri, de aceea în frunzele vechi sau uscate rămân doar urme. Când s-au făcut extracte din frunze uscate, juglona nu a mai fost găsită.2

Monografia europeană spune că folosirea frunzei pătează temporar pielea.3 Raportul european descrie și un caz de pigmentare intensă și de iritație cu bășici pe palme și pe degete, după contactul cu sucul de nucă, și două cazuri la copii care s-au jucat cu învelișul verde. În primul caz, pigmentarea a ținut 3 săptămâni.2

Juglona e toxică pentru celulele de mamifere, în eprubetă, și pentru animalele mici, iar pentru pești, la mai puțin de 0,1 mg pe litru. În tradiția populară, nucul a fost una dintre cele 32 de plante folosite ca să otrăvească peștii.2

Cât ajunge în preparate? Raportul european citează o analiză a juglonei din preparate: în infuzie s-au găsit cantități detectabile, iar în decoct, sub limita de detecție, sub 0,0003%. Autorii analizei au socotit decoctul forma cea mai potrivită pentru piele, din cauza conținutului foarte mic de juglonă.2 Revizuirea din 2022 a mai notat că prezența posibilă a juglonei în extractele pentru uz oral nu e acceptabilă.4

Ce spun studiile

Frunza și miezul de nucă au fost studiate foarte diferit. Pentru frunza singură, Agenția Europeană a Medicamentului n-a găsit studii clinice, așa că recunoașterea ei se sprijină pe folosirea îndelungată. Pentru miez există mai multe sinteze de studii.

Niciunstudiu clinic publicat până în martie 2011 cu frunza de nuc singură, după raportul Agenției Europene a Medicamentului din 2013
5 din 967lucrări noi reținute la reevaluarea din 2022, fără schimbarea monografiei
195de persoane cu diabet de tip 2 în cele 4 studii din sinteza din 2022 despre extractul de frunze
1.059de participanți în cele 26 de studii din sinteza din 2018 despre nuci și grăsimile din sânge

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2013 și 2022; Mirzababaei și colab., 2022; Guasch-Ferré și colab., 2018.2, 4, 12, 13

Frunza: ce a găsit Agenția Europeană

Raportul din 2013 n-a găsit studii clinice publicate cu frunza de nuc ca monopreparat și nici date despre cum o prelucrează organismul omului. De aceea folosirea ei se consideră doar tradițională.2 În eprubetă și pe animale, extractele din frunze au arătat efecte antioxidante, antivirale, antibacteriene, antifungice, antidiabetice și antiinflamatoare, iar testele antimicrobiene în eprubetă susțin folosirea tradițională.2 De exemplu, un extract din frunze a oprit în eprubetă bacteriile legate de acnee, dar mai slab decât antibioticele cu care a fost comparat.2

La reevaluarea din 2022, Agenția a găsit 967 de lucrări noi și a reținut 5. Nu a schimbat monografia.4

Frunza și zahărul din sânge

Frunza de nuc a fost studiată și pentru glicemie, așa că merită spuse clar cifrele. În 2014, un studiu din Iran a urmărit 58 de pacienți cu diabet de tip 2, împărțiți la întâmplare în două grupuri: 30 au primit extract apos din frunze, iar 28, placebo. După două luni, glicemia și hemoglobina glicozilată (HbA1c) au scăzut, iar insulina a crescut în grupul cu extract.14

O sinteză din 2022 a adunat 4 studii randomizate, cu 195 de persoane în total. Extractul din frunze a scăzut glicemia a jeun în medie cu 18 mg/dl și a crescut insulina. Efectul asupra HbA1c n-a fost semnificativ în ansamblu, ci doar în studiile cu intervenții de peste 8 săptămâni. Grăsimile din sânge nu s-au schimbat. Autorii notează că rezultatele studiilor sunt inconsecvente.12

Agenția Europeană a Medicamentului a analizat și ea două astfel de studii, din Iran, cu extract apos din frunze la diabetici. A socotit că eșantioanele sunt prea mici și că analiza are părtiniri, deci este nevoie de studii noi. A mai notat că prezența posibilă a juglonei în extractele pentru uz oral nu e acceptabilă, iar monografia a rămas neschimbată.4

Frunza de nuc nu tratează diabetul și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic. Cine are diabet nu modifică tratamentul pe baza unui ceai.

Miezul de nucă

O sinteză din 2018 a adunat 26 de studii controlate, cu 1.059 de participanți. Față de dietele de control, dietele cu nuci au scăzut colesterolul total cu 6,99 mg/dl în plus, colesterolul LDL cu 5,51 mg/dl în plus și trigliceridele cu 4,69 mg/dl în plus. Greutatea și tensiunea arterială nu s-au schimbat semnificativ.13

Pentru vase, o sinteză din 2024 a analizat 6 studii, cu 250 de participanți. Nucile au crescut cu 0,94 puncte procentuale dilatația mediată de flux, un test al funcției vaselor, dar n-au schimbat alți trei markeri. Autorii spun că rezultatele sunt contradictorii și că este nevoie de studii noi.15

Pentru memorie și gândire, o sinteză din 2021 a găsit 5 studii randomizate, dintre care niciunul n-a arătat un efect al nucilor asupra funcției cognitive în ansamblu, deși 3 au văzut îmbunătățiri la unele subdomenii sau subgrupuri. Studiile observaționale au găsit asocieri, dar autorii spun că nu se pot trage concluzii definitive.16 Aceste rezultate privesc nucile mâncate în alimentație, nu frunzele și nici ceaiul. Nucile sunt un aliment, nu un medicament.

Precauții și siguranță

Folosită pe piele, pe termen scurt, frunza de nuc nu are efecte adverse cunoscute.3 În baza europeană de farmacovigilență, între iulie 2013 și septembrie 2021, au fost 70 de raportări despre Juglans regia, între ele și despre suplimente alimentare sau produse homeopate cu nuc. 15 au fost grave și au apărut după teste pe piele sau după injecții de imunoterapie, dar niciun produs nu conținea frunză de nuc. Nu s-a putut stabili o legătură între vreun efect advers și medicamentele din frunze de nuc.4

  • Rănile: frunza nu se pune pe răni deschise și pe leziuni întinse ale pielii.3
  • Durata: nu se folosește mai mult de o săptămână. Dacă simptomele persistă sau se agravează, e nevoie de medic.3
  • Alergia: nu o folosesc cei alergici la frunza de nuc. Raportul european cere să se țină seama și de alergia la plantele din familia Juglandaceae și notează că reacțiile alergice după contactul cu nucile sunt frecvente și că le pot provoca și pomul, și fructul. Descrie și un brutar de 35 de ani, care făcea prăjituri cu nuci, cu dermatită de contact și eczemă la mâini timp de 14 luni; testul pe piele a confirmat reacția la nuci.3, 2
  • Vârsta: nu se recomandă sub 18 ani, pentru că lipsesc datele.3
  • Sarcina și alăptarea: siguranța nu a fost stabilită, iar monografia nu recomandă folosirea în aceste perioade.3
  • Pata de pe piele: frunza pătează temporar pielea. Sucul și învelișul verde al nucilor pot pigmenta intens și pot irita pielea, așa că nucile verzi se curăță cu mănuși.3, 2
  • Medicamentele: monografia nu menționează interacțiuni. Raportul european amintește însă că, din cauza taninurilor, frunza ar putea reduce absorbția altor medicamente, iar unii autori spun că taninurile pot încurca și absorbția fierului. Dacă iei tratamente, întreabă medicul sau farmacistul.3, 2
  • Ceaiul băut: monografia nu îl acoperă. Dacă vrei să bei ceai din frunze de nuc, discută întâi cu medicul sau cu farmacistul, mai ales dacă ai diabet, iei medicamente sau ești gravidă.3, 4
  • Miezul și uleiul: nucile se numără printre alergenii care trebuie evidențiați pe etichete. Cine e alergic evită miezul, uleiul de nuci și produsele care le conțin și citește eticheta produselor cu mai multe ingrediente.17

Frunza de nuc nu se pune pe răni deschise și nu se folosește pe piele mai mult de o săptămână.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, frunza de nuc are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, adoptată pe 9 iulie 2013. Ea acoperă, doar pe piele, ameliorarea afecțiunilor inflamatorii ușoare ale pielii și transpirația excesivă a mâinilor și a picioarelor, la adulți, cel mult o săptămână.3, 9 Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice: există dovezi că frunza se folosește în siguranță de cel puțin 30 de ani, dintre care cel puțin 15 în Uniunea Europeană.9 Pentru frunză nu s-a recomandat o intrare pe lista comunitară, din lipsa unor date adecvate despre genotoxicitate.2 Revizuirea din 2022 a lăsat monografia neschimbată.4

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru frunza de nuc. Pentru miezul de nucă există una: nucile contribuie la îmbunătățirea elasticității vaselor de sânge. Mențiunea se poate folosi doar pentru alimente care asigură 30 g de nuci pe zi, iar consumatorul trebuie informat că efectul se obține la 30 g pe zi.10 Nucile se numără și printre alergenii care trebuie evidențiați pe etichete.17

În România, nucul (Juglans regia) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute predozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.18

Nucul de-a lungul timpului

Datele paleobotanice arată nucul în sudul Europei, în Siria, în China, în Himalaya și în Asia Centrală în ultimii 6.800 de ani. Se pare că acolo a supraviețuit ultimei glaciațiuni.2

Folosirea frunzelor pe piele e veche. În Evul Mediu, preparatele din nuc se foloseau la felurite boli de piele și sunt pomenite de Lonicerus, în 1564, și de Matthiolus. Comisia E germană a descris frunza, în 1990, pentru inflamațiile ușoare și superficiale ale pielii și pentru transpirația excesivă, de exemplu a mâinilor și a picioarelor. În trecut, frunzele s-au folosit și pe cale internă, la paraziți intestinali, la probleme digestive, la diaree, la tuse cronică și la astm, dar monografia europeană de azi nu recunoaște aceste folosiri.2

Planșă botanică veche, colorată, cu o ramură de nuc cu frunze compuse, amenți și două fructe verzi, plus florile, nuca și miezul desenate separatPlanșă botanică veche cu o frunză de nuc cu șapte foliole, un amenț, fructul verde, nuca întreagă și nuca tăiată, cu miezul la vedere
Nucul în două atlase botanice vechi: la Köhler, cu ramura înflorită, fructele și nuca tăiată, și la Michaux, cu o frunză cu șapte foliole, fructul verde și nuca tăiată în două.Köhler’s Medizinal-Pflanzen, 1887, planșa 4; F. A. Michaux, The North American Sylva, planșa 29. Domeniu public, Wikimedia Commons

În dicționarul enciclopedic ilustrat din 1926-1931, frunzele de nuc apar ca folosite în medicină, ca stimulante, febrifuge și antiscorbutice, iar scoarța, ca astringent. Același dicționar notează că țărăncile colorau cu frunzele și cu învelișul verde țesăturile lor.8

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu nuc

Până aici ai citit despre nuc. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza de nuc, pe baza utilizării tradiționale, doar pentru uz extern: pentru ameliorarea afecțiunilor inflamatorii ușoare ale pielii și pentru transpirația excesivă a mâinilor și a picioarelor, la adulți. Monografia nu acoperă ceaiul băut.3, 9 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Nuc vrac

  • 100% frunze de nuc (Juglans regia), uscate
  • Vrac, 30 g, în cutie de carton
  • Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 1-2 lingurițe de frunze la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi. Pentru uz extern: decoct din 3 linguri la 250 ml de apă, pentru comprese sau spălături locale
  • În monografia europeană, doar pe piele: 4-6 g de frunze mărunțite la 200 ml de apă, în comprese de 2-4 ori pe zi sau, pentru mâini și picioare, cel mult 30 de minute, de două ori pe zi; cel mult o săptămână3

Prețul inițial a fost: 8,56 lei.Prețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu nuc: ulei, capsule, bitter și balsam

Nucul se găsește la noi și în ulei, în capsule pentru păr și în amestecuri de plante. Uleiul extravirgin de nuci, presat la rece, e un aliment obținut din miez. Capsulele Hyper Păr au extracte atomizate din 7 plante, cu 38,58 mg de extract din frunze de nuc pe capsulă. În formula Taina Plantelor, din 30 de plante, frunzele de nuc sunt una dintre ele: în Bitterul cu alcool de 38%, în cel fără alcool și în capsule, unde sunt 0,93 mg pe capsulă. Balsamul Taina Plantelor e un produs cosmetic pentru piele, cu extracte din aceleași plante. Monografia europeană se referă la frunza mărunțită pentru decoct, nu la aceste forme, iar pentru amestecuri nu există o monografie europeană.3

Prețul inițial a fost: 28,56 lei.Prețul curent este: 19,99 lei.Economisești 8,57 lei
Prețul inițial a fost: 39,99 lei.Prețul curent este: 27,99 lei.Economisești 12,00 lei
Prețul inițial a fost: 47,13 lei.Prețul curent este: 32,99 lei.Economisești 14,14 lei
Prețul inițial a fost: 29,99 lei.Prețul curent este: 20,99 lei.Economisești 9,00 lei
Prețul inițial a fost: 38,56 lei.Prețul curent este: 26,99 lei.Economisești 11,57 lei
Prețul inițial a fost: 28,56 lei.Prețul curent este: 19,99 lei.Economisești 8,57 lei

Aceleași folosiri, alte plante

Pentru afecțiunile inflamatorii ușoare ale pielii, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii de utilizare tradițională și pentru frunza de salvie, pentru scoarța de stejar și pentru florile de gălbenele, puse pe piele ca infuzie sau decoct. Pentru transpirația excesivă, monografia salviei descrie ceaiul băut, nu un produs pus pe piele.19, 20, 21

Prețul inițial a fost: 9,99 lei.Prețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei
Prețul inițial a fost: 8,56 lei.Prețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 lei
Prețul inițial a fost: 9,99 lei.Prețul curent este: 6,99 lei.Economisești 3,00 lei

Dacă iritația pielii se agravează sau nu trece, mergi la medic.

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Ceai Nuc, vracInfuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi. Pentru uz extern, decoct din 3 linguri la 250 ml de apă, în comprese sau spălături localeMonografia europeană: doar pe piele, 4-6 g la 200 ml, cel mult o săptămână; nu sub 18 ani; nu pe răni deschise
Ulei extravirgin de nuci, 100 mlCa atare sau în preparate reci, precum salatele; se evită încălzirea puternicăAliment; monografia europeană nu se referă la ulei
Capsule Hyper Păr3-6 capsule pe zi, câte 1-2 după mesele principale, timp de 21 de zile; 2 cure pe an7 plante; 38,58 mg de extract din frunze de nuc pe capsulă
Bitter Taina Plantelor, 200 mlAdulți: 6 lingurițe pe zi, câte 2 de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceai fierbinte30 de plante; conține alcool, 38%
Bitter Taina Plantelor fără alcool, 200 mlAdulți: 6 lingurițe pe zi, câte 2 de 3 ori pe zi, ca atare sau în ceaiExtract hidroglicerinic, fără alcool
Capsule Bitter Taina PlantelorAdulți: 2 capsule de 3 ori pe zi, după mesele principale, în cure de 6 săptămâni, cu pauze de 10 zile0,93 mg de frunze de nuc pe capsulă
Balsam Taina Plantelor, 250 mlSe aplică pe pielea curățată, masând ușor până la absorbțieProdus cosmetic, nu medicament
Ceai Salvie, vracInfuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, 10-15 minute sub capac; 2-3 căni pe ziMonografia europeană, pe piele: 2,5 g la 100 ml de apă, infuzia pusă de 2-4 ori pe zi; nu sub 18 ani
Ceai Stejar, vracPentru uz extern, decoct din 3-4 linguri de scoarță la 250 ml de apă, fiert 5-10 minute, pentru compreseMonografia europeană, pe piele: baie cu decoct de 5 g de scoarță la litru, 20 de minute, o dată pe zi; cel mult o săptămână; nu sub 18 ani
Ceai Gălbenele, vracPentru uz extern, infuzie din 30 g de flori la 1 litru de apă, pentru compreseMonografia europeană, pe piele: 1-2 g la 150 ml de apă, infuzia caldă, în comprese de 2-4 ori pe zi, scoase după 30-60 de minute; nu sub 6 ani

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Monografia frunzei de nuc se referă doar la adulți, doar pe piele și cel mult o săptămână, și nu o recomandă în sarcină și alăptare. Dacă simptomele se agravează în timpul folosirii, e nevoie de medic.3, 19, 20, 21

Întrebări frecvente

Nucul (Juglans regia) este un arbore foios din familia Juglandaceae, înalt până la 25 m, cu frunze compuse din 5-9 foliole și cu fructe verzi, din care se mănâncă miezul. Frunza uscată este partea folosită ca plantă medicinală.
Nucul are flori bărbătești, în amenți atârnători de 5-10 cm, și flori femeiești, singure sau în mici ciorchini, la capătul lăstarilor tineri, pe același copac. Înflorește primăvara: în Flora Chinei, înflorirea e în aprilie-mai, iar fructele se coc în octombrie.
Nucul negru (Juglans nigra) vine din America de Nord, are frunze cu 15-19 foliole zimțate și nuci cu coaja adânc brăzdată. Nucul comun are 5-9 foliole cu marginea întreagă și nuci cu coaja zbârcită. Monografia europeană se referă doar la frunza nucului comun.
Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunza de nuc, pe baza utilizării tradiționale, pentru ameliorarea afecțiunilor inflamatorii ușoare ale pielii și pentru transpirația excesivă a mâinilor și a picioarelor. Se folosește doar pe piele, la adulți, cel mult o săptămână. Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.
Monografia europeană nu acoperă ceaiul băut, doar decoctul pus pe piele. Raportul european citează o analiză în care infuzia avea juglonă detectabilă, iar revizuirea din 2022 a notat că prezența ei în extractele pentru uz oral nu e acceptabilă. Dacă vrei să-l bei, întreabă medicul sau farmacistul, mai ales dacă ai diabet sau iei medicamente.
Frunzele nu se pun pe răni deschise și pe leziuni întinse ale pielii, nu se folosesc la alergia la nuci sau la frunză, nu se recomandă sub 18 ani, în sarcină și în alăptare și nu se folosesc pe piele mai mult de o săptămână. Pot păta temporar pielea. Din cauza taninurilor, frunza ar putea reduce absorbția altor medicamente.
Monografia europeană descrie frunza uscată. În frunza proaspătă, juglona stă ca glicozid al unei forme reduse, circa 0,6%, din care se formează juglona. În frunza uscată rămân doar urme, iar concluziile din raportul european despre siguranță se referă la ea.
Monografia europeană descrie 4-6 g de frunze mărunțite la 200 ml de apă clocotită, ca decoct. Cu lichidul se îmbibă o compresă, pusă pe zona afectată de 2-4 ori pe zi, iar pentru mâini și picioare, cel mult 30 de minute, de două ori pe zi. Se folosește cel mult o săptămână, doar la adulți.
Studii mici, cu extract din frunze la persoane cu diabet de tip 2, au urmărit glicemia. O sinteză din 2022, cu 4 studii și 195 de persoane, a găsit o scădere medie a glicemiei a jeun de 18 mg/dl. Agenția Europeană a Medicamentului a socotit eșantioanele prea mici și analiza cu părtiniri și nu a recunoscut această folosire. Frunza nu tratează diabetul, iar cine are diabet nu modifică tratamentul.
Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru florile de nuc: singura parte recunoscută este frunza. Florile bărbătești sunt amenți atârnători, iar cele femeiești sunt mici, la capătul lăstarilor.
Juglona este o naftochinonă, o substanță reactivă din care se formează pigmenți galbeni, bruni și negri. Se găsește în frunze, în învelișul verde al nucilor, în scoarță, în lemn și în rădăcini. În frunza proaspătă stă ca glicozid, iar în frunza uscată rămân doar urme.
Monografia europeană nu fixează o dată. Frunzele din ceaiul nostru sunt culese manual, mai ales primăvara și vara, și uscate la temperaturi blânde, după pagina produsului.
Mențiunea de sănătate autorizată în Uniunea Europeană se referă la 30 g de nuci pe zi: nucile contribuie la îmbunătățirea elasticității vaselor de sânge. Cei 30 g aduc circa 196 kcal, care se socotesc în alimentația zilnică.
La 100 g de miez: 654 kcal, 65,2 g de grăsimi, din care 47,2 g polinesaturate (9,08 g acid alfa-linolenic, omega-3, și 38,1 g acid linoleic, omega-6), 15,2 g de proteine și 6,7 g de fibre. Conține și magneziu, 158 mg, mangan, 3,41 mg, și cupru, 1,59 mg.

Referințe

  1. Lu A.M., Stone D.E., Grauke L.J. Juglandaceae, inclusiv genul Juglans Linnaeus și Juglans regia Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 4, p. 277 și 282, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1999, efloras.org.
  2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Juglans regia L., folium, EMA/HMPC/346740/2011, 9 iulie 2013.
  3. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Juglans regia L., folium, EMA/HMPC/346737/2011, adoptată pe 9 iulie 2013.
  4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Juglans regia L., folium, EMA/HMPC/693261/2021, 20 iulie 2022.
  5. Whittemore A.T., Stone D.E. Juglans nigra Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
  6. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use: lista monografiilor și a declarațiilor publice, ema.europa.eu, generată la 23 septembrie 2026, și pagina Juglandis folium, consultată în octombrie 2026.
  7. Whittemore A.T., Stone D.E. Juglans Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
  8. dexonline.ro, articolul „nuc”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul etimologic român, Dicționarul enciclopedic, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931) și dicționarele lui Scriban și Șăineanu.
  9. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Herbal medicine: summary for the public. Walnut leaf, Juglans regia L., folium, EMA/HMPC/432131/2013, publicat pe 10 octombrie 2014.
  10. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor, intrarea pentru nuci (EFSA Journal 2011;9(4):2074). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  11. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: Nuts, walnuts, english, FDC ID 170187, fdc.nal.usda.gov, date publicate în aprilie 2019, consultat în octombrie 2026.
  12. Mirzababaei A., Daneshvar M., Abaj F., Daneshzad E., Hosseininasab D., Clark C.C.T., Mirzaei K. The effect of walnut (Juglans regia) leaf extract on glycemic control and lipid profile in patients with type 2 diabetes mellitus: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. Clinical Nutrition Research, 2022, 11(2):120-132.
  13. Guasch-Ferré M., Li J., Hu F.B., Salas-Salvadó J., Tobias D.K. Effects of walnut consumption on blood lipids and other cardiovascular risk factors: an updated meta-analysis and systematic review of controlled trials. American Journal of Clinical Nutrition, 2018, 108(1):174-187.
  14. Hosseini S., Huseini H.F., Larijani B., Mohammad K., Najmizadeh A., Nourijelyani K., Jamshidi L. The hypoglycemic effect of Juglans regia leaves aqueous extract in diabetic patients: a first human trial. DARU Journal of Pharmaceutical Sciences, 2014, 22(1):19.
  15. Hsu C.Y., Alzahrani A.A., Maabreh H.G. și colab. Effect of walnut consumption on markers of endothelial function in adults: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Phytotherapy Research, 2024, 38(3):1358-1366.
  16. Cahoon D., Shertukde S.P., Avendano E.E. și colab. Walnut intake, cognitive outcomes and risk factors: a systematic review and meta-analysis. Annals of Medicine, 2021, 53(1):971-997.
  17. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, anexa II, punctul 8. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011.
  18. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salvia officinalis L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/277152/2015, adoptată pe 20 septembrie 2016, publicată în 2017.
  20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Quercus robur L., Quercus petraea (Matt.) Liebl., Quercus pubescens Willd., cortex, EMA/HMPC/3203/2009, 25 noiembrie 2010, publicată pe 28 ianuarie 2011.
  21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Calendula officinalis L., flos, revizia 1, EMA/HMPC/437450/2017, adoptată pe 27 martie 2018.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai diabet, o boală de piele sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi frunze de nuc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *