Rooibos (Aspalathus linearis): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Rooibosul (Aspalathus linearis) e un arbust din Africa de Sud, cu frunze verzi, subțiri ca niște ace, și flori galbene. Din frunzele și tulpinile lui, tăiate mărunt, prelucrate și uscate la soare, se face ceaiul roșu-brun cu același nume, fără cofeină.^{1, 2} Pentru rooibos nu există monografie a Agenției Europene a Medicamentului și nici mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană.^{3, 4} Studiile pe oameni sunt puține și mici. Din 2021, numele „rooibos” e denumire de origine protejată în UE.^{5, 6} Mai jos afli cum arată planta, de unde vine numele, ce conține, ce spun studiile, ce se știe despre siguranță și cum se folosește.

Ce este rooibosul

Rooibosul e un arbust din familia leguminoaselor (Fabaceae), originar din Africa de Sud, care poate ajunge până la 2 m.^{1, 2} Numele științific complet, după baza de date GBIF, e Aspalathus linearis (Burm.f.) R.Dahlgren. Genul Aspalathus are 301 specii acceptate.¹⁴

Alături de honeybush (genul Cyclopia), rooibosul e una dintre cele două tisane sud-africane cunoscute și în afara Africii de Sud.² Nu provine din planta ceaiului obișnuit, Camellia sinensis, așa că botanic e o tisană, nu un ceai.^{2, 15}

Pentru rooibos nu există monografie a Agenției Europene a Medicamentului, deci nu are o utilizare tradițională recunoscută la nivel european.³ Ce se știe despre efectele lui vine din studii mici, de laborator și de pe animale. Le prezentăm mai jos, cu limitele lor.

Din magazinul Hypericum: Ceai Rooibos vrac.

Cum arată rooibosul

Rooibosul e un arbust drept sau întins, foarte variabil, de până la 2 m. Ramurile tinere sunt adesea roșiatice. Frunzele sunt verzi și subțiri ca niște ace, iar florile sunt galbene. Culoarea roșie-brună din ceai apare abia după prelucrare.¹

Cum îl recunoști

• Înălțimea: până la 2 m; arbust drept sau întins, foarte variabil.¹
• Frunzele: verzi, în formă de ac, lungi de 15-60 mm și groase de cel mult 1 mm, fără codiță, adesea grupate des.¹
• Ramurile tinere: adesea roșiatice.¹
• Florile: galbene, apar primăvara până la începutul verii (în emisfera sudică), singure sau în grupuri dese în vârful ramurilor.¹
• Fructul: o păstaie mică, în formă de lance, de obicei cu una sau două semințe tari.¹

Rooibosul are rude apropiate: genul Aspalathus are 301 specii acceptate.¹⁴ Două dintre ele, în pozele de mai jos, arată cât de mult poate varia genul.

Unde crește rooibosul

În sălbăticie, rooibosul crește în regiunea cu ploi de iarnă din vestul Africii de Sud, de la Vanrhynsdorp, în nord, până la Peninsula Capului și zona Betty’s Bay, în sud. Iernile sunt reci și ploioase, verile calde și uscate, cu 300-350 mm de ploaie pe an.¹ Ceaiul se face din forme selectate ale speciei, găsite mai ales în munții Cederberg, iar plantațiile sunt pe soluri nisipoase din văile râurilor Olifants, Breede și Hex.¹

Rooibosul nu e amenințat în ansamblu, dar zonele cu populații naturale se micșorează. Pământul se transformă în plantații, iar pășunatul excesiv, plantele străine invazive, schimbările climatice și recoltarea necontrolată din sălbăticie apasă și ele asupra plantei.¹ Producția medie e de circa 15.000 de tone pe an, potrivit Consiliului sud-african al rooibosului.⁵

În aceeași parte a Africii de Sud crește și honeybush, din genul Cyclopia, de la Cederberg până la Peninsula Capului și Port Elizabeth. Ca și rooibosul, e fără cofeină.²

Ce parte se folosește și cum se face ceaiul

Se folosesc frunzele și tulpinile subțiri.^{16, 2} Recoltarea se face o dată pe an, din decembrie până în aprilie, tăind doar ramurile tinere. Ramurile se leagă și se duc la locul de prelucrare, unde sunt tăiate foarte mărunt și strivite.¹

După udare și aerisire, frunzele sunt lăsate să „transpire” în grămezi. Atunci capătă culoarea roșie-brună tipică și gustul dulceag. Apoi se întind la uscat la soare, se sortează după lungime, culoare și gust și se ambalează.¹ În industrie, procesul se numește fermentare.²

• Prima recoltă: arbuștii sunt gata de recoltat după 12-18 luni.¹
• Cât ține plantația: se recoltează până la 5 ani, apoi arbuștii se scot și se plantează alții.¹
• Semințele: trebuie zgâriate (scarificate) înainte de semănat și semănate în sol acid, nisipos.¹
• Forma de vânzare: frunze mărunțite, la plic sau vrac.¹

Forma tradițională e cea fermentată, roșie. Există și rooibos verde, nefermentat.²

Rooibos roșu sau rooibos verde?

Rooibosul verde nu trece prin fermentare. Fermentarea dă culoarea roșie-brună, gustul și aroma, dar scade conținutul de flavonoide.²

Surse: Ajuwon și colab., 2018; Marnewick și colab., 2011; Hartnick și colab., 2024.^{2, 8, 9}

Capacitatea antioxidantă din laborator nu arată ce se întâmplă în organism. În studiul din 2024, ambele forme au fost date sub formă de extract, în capsule, nu ca ceai.⁹

Denumiri și nume în alte limbi

Numele „rooibos” vine din afrikaans: rooi înseamnă „roșu”, iar bos, „tufă”. Deci „tufă roșie”. Ambele cuvinte vin din neerlandeză. În engleză se pronunță aproximativ „roi-bos”.¹⁵ Cuvântul nu apare încă în dicționarele românești de pe dexonline.¹⁷

Numele științific vine din greacă și din latină: Aspalathus e numele grecesc al unui arbust parfumat din Grecia, iar linearis înseamnă „liniar” și se referă la forma frunzelor.¹

Surse: PlantZAfrica, pentru afrikaans; GBIF, pentru germană, cehă, suedeză și alte nume; Wiktionary, pentru engleză și neerlandeză.^{1, 14, 15}

Dacă ai căutat „ceai roșu”: în engleză, „red tea” înseamnă ceaiul din rooibos sau din honeybush, dar și ceaiul negru, după chinezescul hóngchá, „ceai roșu”.¹⁵ Ca să știi ce cumperi, caută pe etichetă numele latin, Aspalathus linearis.

7 lucruri surprinzătoare despre rooibos

1. Povestea cu Thunberg, din 1772, e o confuzie. Se spune des că botanistul suedez Carl Thunberg ar fi descris în 1772 un ceai de rooibos. Un studiu din 2017 arată că jurnalul lui nu pomenește rooibosul: remarca lui privea o altă specie de Aspalathus, A. cordata. În zeci de relatări ale călătorilor din Cederberg de dinainte de secolul 20 nu apare nicio folosire a lui A. linearis.¹⁸
2. Cele mai vechi dovezi sunt din secolul al 19-lea. Același studiu nu a găsit nicio dovadă directă că populațiile San sau Khoikhoi foloseau rooibosul înainte de colonizare. Ca ceai, se bea cel puțin din a doua jumătate a secolului al 19-lea.¹⁸
3. „Folosirea tradițională” la colici și alergii are o dată: 1968. În 1968, o gospodină din Transvaal, Annekie Theron, a observat că ceaiul poate opri vărsăturile și diareea la sugari și a povestit asta în presă. Abia apoi au început cercetătorii să se intereseze. Descrierile de utilizări „tradiționale” de după 1968 se pot urmări până la constatările ei.¹⁸ O observație din presă nu e o dovadă că ceaiul ajută la colici sau la diaree.
4. Planta e verde, nu roșie. Culoarea roșie-brună apare după recoltare, când frunzele tăiate și strivite sunt lăsate să „transpire” în grămezi.¹
5. Soiul cultivat nu supraviețuiește focului. Soiul cultivat, introdus în anii 1930, trăiește 5-15 ani și nu rezistă la incendii. Unele plante sălbatice pot fi recoltate 50 de ani sau mai mult, potrivit unor relatări.¹⁸
6. Numele e protejat în Uniunea Europeană. În mai 2021, „rooibos” a primit statut de denumire de origine protejată. Potrivit agenției AFP, sub acest nume se pot vinde în UE doar frunze cultivate în Cederberg. Premierul provinciei Western Cape a spus că e primul produs african cu o asemenea protecție în UE.^{5, 6}
7. Nu a scăzut semnificativ absorbția fierului, spre deosebire de ceaiul obișnuit. Într-un studiu din 1979, câte 10 bărbați tineri, sănătoși, au băut rooibos, ceai obișnuit sau apă odată cu fierul. Au absorbit 7,25%, 1,70% și, respectiv, 9,34% din fier.⁷

Ce conține rooibosul

Rooibosul e cunoscut pentru polifenoli. Doi dintre ei, aspalatina și aspalalinina, au fost izolați până acum doar din rooibos.² Alături de ei apar nofotaginul, flavone ca orientina, izoorientina, vitexina și luteolina, quercetina, izoquercitrina și rutina, precum și acizi fenolici, lignani, catechină, cumarine și un glicozid al acidului fenilpiruvic (PPAG).²

Surse: Ajuwon și colab., 2018; Bramati și colab., 2002; Hesseling și colab., 1979; Rodgers și colab., 2016; PlantZAfrica. Conversia vitaminei C în mg/l e calculată din valoarea molară.^{2, 16, 7, 19, 1}

Cifrele nu descriu o cană anume: ceaiul fermentat are mai puține flavonoide decât cel verde.²

Ce spun studiile

Rooibosul a fost studiat mai ales în laborator și pe animale. Studiile pe oameni sunt puține și mici, iar rezultatele lor nu pot fi generalizate.^{2, 20} Mai jos sunt cele mai importante, cu limitele lor.

Surse: Marnewick și colab., 2011; Hartnick și colab., 2024; Ajuwon și colab., 2018; Utter și colab., 2010.^{8, 9, 2, 21}

Colesterolul și inima

În studiul din 2011, 40 de voluntari adulți, cu risc de boală cardiovasculară, au băut 6 căni de rooibos fermentat pe zi, timp de 6 săptămâni. Studiul a avut 2 săptămâni de pauză la început și o perioadă de control la sfârșit. Voluntarii au fost comparați cu ei înșiși, nu cu un grup cu placebo.⁸

Colesterolul LDL a scăzut de la 4,6 la 3,9 mmol/l, trigliceridele de la 1,7 la 1,2 mmol/l, iar colesterolul HDL a crescut de la 0,9 la 1,2 mmol/l. Au scăzut și markerii de peroxidare a lipidelor, iar glutationul redus a crescut. Autorii au conchis că rooibosul fermentat a îmbunătățit profilul lipidic și starea redox, relevante pentru boala de inimă.⁸ Studiul a măsurat analize de sânge, nu boli, e mic și a durat 6 săptămâni.

În 2024, un studiu randomizat, dublu-orb, cu placebo, a dat timp de 12 săptămâni capsule cu extract de rooibos verde sau fermentat unor adulți cu risc cardiovascular. Dimensiunile inimii au fost măsurate prin ecografie. Masa ventriculului stâng a scăzut doar în grupul cu rooibos fermentat, de la 204,1 la 191,4 g. Unele măsurători s-au schimbat și la placebo: grosimea septului dintre ventricule a scăzut de la 1,334 la 1,250 cm.⁹

În 2010, la 17 voluntari sănătoși, o singură porție de 400 ml de ceai de rooibos a scăzut activitatea enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) la 30 și la 60 de minute, fără efect asupra oxidului nitric. E un marker de laborator, nu dovada unei scăderi a tensiunii.²²

Rooibosul nu tratează bolile de inimă și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Diabetul și glicemia

O sinteză din 2018 a adunat 12 studii pe rozătoare cu diabet: 88 de animale tratate cu extracte de rooibos sau cu polifenolii lor și 85 de animale de control. Glicemia a fost mai mică la animalele tratate, cu o mărime a efectului de -0,89 (interval de încredere 95%, de la -1,44 la -0,35) și cu rezultate foarte diferite de la un studiu la altul (I² = 67%).²³ Rezultatul privește șoarecii și șobolanii, nu oamenii.

O altă sinteză din 2018, despre tisanele sud-africane și diabetul de tip 2, nu a găsit în literatură niciun studiu clinic al rooibosului sau al polifenolilor lui la pacienți cu diabet. A menționat doar un studiu pe voluntari sănătoși, în care un extract apos de rooibos fermentat a modulat glicemia, lipemia și stresul oxidativ după o masă standard grasă.² Cine are diabet nu schimbă tratamentul pe cont propriu.

Slăbitul

Mulți caută „ceai de rooibos pentru slăbit”. Studiile despre rooibos și țesutul gras sunt făcute pe celule și pe animale. Într-un studiu din 2023, un extract de rooibos a redus acumularea de grăsime în adipocite umane crescute în laborator și a scăzut secreția unor molecule inflamatorii în celule imune.²⁴ Rezultatul e din eprubetă, nu de la oameni. O căutare în PubMed, făcută în octombrie 2026, nu a găsit studii pe oameni care să arate că ceaiul de rooibos ajută la slăbit.

Hidratarea și pietrele la rinichi

La 23 de luptători universitari deshidratați, ceaiul de rooibos nu a hidratat mai bine decât apa simplă, într-un studiu încrucișat din 2010.²¹ Într-un studiu pilot din 2016, două ceaiuri, rooibos și un ceai verde japonez, au fost date 30 de zile unui grup de 8 persoane cu pietre la rinichi din oxalat de calciu. Niciunul dintre ceaiuri nu a scăzut factorii de risc pentru pietre, iar autorii cer studii cu mai mulți participanți.¹⁹

În laborator

În eprubetă și pe animale, rooibosul și substanțele din el au arătat efecte antioxidante și antiinflamatoare.² Autorii unei sinteze din 2008 spun că mai trebuie studiate compoziția chimică a extractelor, absorbția în organism și posibilele interacțiuni cu medicamentele.²⁰ Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la om.

Precauții și siguranță

Rooibosul se bea în toată lumea și e considerat sigur, dar nu e lipsit de riscuri.¹²

• Ficatul: au fost descrise cazuri rare de afectare a ficatului după rooibos. În 2013, un bărbat de 52 de ani a avut hepatită acută și insuficiență hepatică după un ceai sud-african cu rooibos și buchu. Biopsia a arătat o leziune toxică, iar ficatul și-a revenit după ce a oprit ceaiul. Autorii bănuiesc că a contat compoziția neomogenă a ceaiurilor făcute în loturi mici. Alte cazuri au fost raportate în 2016 și 2021.^{10, 11, 12} O sinteză din 2023 conchide că, în ansamblu, consumul pare sigur pentru ficat, dar că există un grup de consumatori cu risc crescut de iritație a ficatului.¹³ Dacă apar îngălbenirea pielii sau a ochilor ori urina închisă la culoare, oprește ceaiul și mergi la medic.
• Medicamentele: rooibosul poate modifica enzime care prelucrează medicamentele (enzimele CYP), ceea ce ar putea schimba concentrația unor medicamente luate în același timp. Autoarea sintezei recomandă prudență la cei care iau tratament.¹³
• Calitatea materiei prime: planta e sensibilă la contaminarea din mediu, iar contaminarea poate contribui la leziuni ale ficatului provocate de plante.¹³
• Sarcina și alăptarea: pentru rooibos nu există monografie europeană.³ În sursele consultate pentru acest articol nu există date de siguranță pentru sarcină și alăptare. Cine e însărcinată sau alăptează întreabă medicul.
• Fierul: spre deosebire de ceaiul obișnuit, rooibosul nu a scăzut semnificativ absorbția fierului în studiul din 1979.⁷

Ce spune legea

Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru rooibos, după lista monografiilor europene de plante medicinale din 23 septembrie 2026. Deci nu există o utilizare tradițională recunoscută la nivel european și nici o doză europeană de referință.³ Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu cuprinde nicio mențiune de sănătate permisă pentru rooibos.⁴ Ceaiul se vinde ca aliment, fără promisiuni de tratare sau prevenire a bolilor.

Din mai 2021, „rooibos” (în engleză, „rooibos/red bush”) e denumire de origine protejată în Uniunea Europeană. Potrivit agenției AFP, sub acest nume se pot vinde în UE și în câteva țări din afara ei doar frunze cultivate în regiunea Cederberg din Africa de Sud.^{5, 6}

În România, Ordinul nr. 244/2005 are liste de plante cu reguli speciale. Rooibosul nu e pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman, și nici pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate.²⁵

Rooibosul de-a lungul timpului

Planta a fost încadrată la început în genul Psoralea, ca Psoralea linearis Burm.f. Mai târziu a fost mutată în genul Aspalathus, de unde numele actual, cu autorul R.Dahlgren.¹⁴

Despre începuturile ceaiului circulă povești care nu se sprijină pe documente. Un studiu etnografic din 2017, comandat de Consiliul sud-african al rooibosului, a căutat cele mai vechi dovezi scrise. Nu a găsit nicio dovadă directă că populațiile San sau Khoikhoi foloseau rooibosul înainte de colonizare. A găsit că infuzia se făcea și se bea ca ceai cel puțin din a doua jumătate a secolului al 19-lea, de locuitorii albi și nealbi din Cederberg, pentru că era mai ieftină și mai la îndemână decât ceaiul adus din import.¹⁸

Metoda veche de recoltare a apărut, cel mai probabil, printre locuitorii nealbi ai regiunii și îmbină tehnici mai vechi cu procedee inspirate de obiceiul ceaiului adus de coloniști. În anii 1930 a apărut soiul cultivat, iar recoltarea din sălbăticie a scăzut. După 1969, organismul de stat care conducea industria, Consiliul de control al ceaiului rooibos, nu a mai cumpărat recolta sălbatică.¹⁸ Se spune că Piet le Fras Nortier, cel care a pus la punct cultivarea, nu a câștigat de pe urma invenției, ci a dat-o liber.¹⁸

Interesul științific a venit târziu. În 1968, o gospodină din Transvaal, Annekie Theron, a povestit în presă că ceaiul poate opri vărsăturile și diareea la sugari. Primele rezultate științifice au fost publicate în 1974.¹⁸ Sintezele de specialitate enumeră azi, ca folosiri tradiționale în Africa de Sud, colicile sugarilor, alergiile, astmul și problemele pielii.²⁰ Autorul studiului din 2017 observă că afirmațiile din literatură despre aceste folosiri nu au surse care să le susțină.¹⁸

În 2021, numele „rooibos” a devenit denumire de origine protejată în Uniunea Europeană.^{5, 6}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu rooibos

Până aici ai citit despre rooibos. De aici încolo, despre produsul nostru. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru rooibos, iar Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru el.^{3, 4} Ceaiul de rooibos e un aliment: nu tratează și nu previne boli.

Ceai Rooibos vrac

• 100% frunze de rooibos (Aspalathus linearis), uscate
• Vrac, 50 g
• Pe etichetă: o linguriță de frunze la 250 ml de apă fierbinte, 8-10 minute sub capac; 3-6 căni pe zi, în cure de cel mult 3 luni, urmate de o lună de pauză
• Fără cofeină^{1, 2}; pentru rooibos nu există o doză europeană de referință, iar în studiul din 2011 s-au băut 6 căni pe zi, timp de 6 săptămâni^{3, 8}

8,56 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Cum se folosește

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Rooibos, vrac, 50 g	O linguriță de frunze uscate la 250 ml de apă fierbinte, 8-10 minute sub capac; 3-6 căni pe zi, în cure de cel mult 3 luni, apoi o lună de pauză	Fără cofeină; nu există doză europeană de referință, iar studiul din 2011 a folosit 6 căni pe zi, 6 săptămâni

Modul de folosire este cel de pe eticheta produsului. Dacă ai o boală de ficat, iei medicamente, ești însărcinată sau alăptezi, întreabă medicul sau farmacistul înainte de a bea rooibos în fiecare zi. Dacă apar îngălbenirea pielii sau a ochilor ori urina închisă la culoare, oprește ceaiul și mergi la medic.^{13, 10}

Întrebări frecvente

Referințe

1. South African National Biodiversity Institute (SANBI). Aspalathus linearis (Burm.f.) R.Dahlgren, PlantZAfrica, pza.sanbi.org, consultat în octombrie 2026.
2. Ajuwon O.R., Ayeleso A.O., Adefolaju G.A. The Potential of South African Herbal Tisanes, Rooibos and Honeybush in the Management of Type 2 Diabetes Mellitus. Molecules, 2018, 23(12):3207.
3. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor europene de plante medicinale, export automat de pe ema.europa.eu, 23 septembrie 2026.
4. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
5. Agence France-Presse. S.Africa’s Rooibos Tea Joins Champagne On EU Protection List. IBTimes, 9 iunie 2021, ibtimes.com.
6. Francke R.-L. SA’s rooibos industry receives EU certification. IOL, 23 august 2021, iol.co.za.
7. Hesseling P.B., Klopper J.F., van Heerden P.D. Die uitwerking van rooibostee op ysterabsorpsie (Efectul ceaiului de rooibos asupra absorbției fierului). South African Medical Journal, 1979, 55(16):631-632.
8. Marnewick J.L., Rautenbach F., Venter I. și colab. Effects of rooibos (Aspalathus linearis) on oxidative stress and biochemical parameters in adults at risk for cardiovascular disease. Journal of Ethnopharmacology, 2011, 133(1):46-52.
9. Hartnick M.D., Marnewick J.L., Engel-Hills P. și colab. Impact of Chronic Consumption of Herbal Rooibos on Cardiovascular Function in Adults with Cardiovascular Risk. Journal of Medicinal Food, 2024, 27(10):905-911.
10. Engels M., Wang C., Matoso A., Maidan E., Wands J. Tea not Tincture: Hepatotoxicity Associated with Rooibos Herbal Tea. ACG Case Reports Journal, 2013, 1(1):58-60.
11. Reddy S., Mishra P., Qureshi S., Nair S., Straker T. Hepatotoxicity due to red bush tea consumption: a case report. Journal of Clinical Anesthesia, 2016, 35:96-98.
12. Carrier P., Debette-Gratien M., Jacques J., Grau M., Loustaud-Ratti V. Rooibos, a fake friend. Clinics and Research in Hepatology and Gastroenterology, 2021, 45(2):101499.
13. Pyrzanowska J. The toxic contaminants of Aspalathus linearis plant material as well as herb-drug interactions may constitute the health risk factors in daily rooibos tea consumers. International Journal of Environmental Health Research, 2023, 33(2):129-142.
14. GBIF Secretariat. GBIF Backbone Taxonomy: Aspalathus linearis (Burm.f.) R.Dahlgren (cheia 5348220), cu sinonimele și numele populare, și genul Aspalathus L. (cheia 5347893, 301 de specii acceptate), api.gbif.org, consultat în octombrie 2026.
15. Wiktionary. rooibos, rooi, redbush, red tea și honeybush, secțiunile „Etymology” și „Pronunciation”, en.wiktionary.org, consultat în octombrie 2026.
16. Bramati L., Minoggio M., Gardana C., Simonetti P., Mauri P., Pietta P. Quantitative characterization of flavonoid compounds in Rooibos tea (Aspalathus linearis) by LC-UV/DAD. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2002, 50(20):5513-5519.
17. dexonline.ro, căutarea cuvântului „rooibos”: nicio definiție în dicționarele indexate. Consultat în octombrie 2026.
18. Gorelik B. Rooibos: an ethnographic perspective. A study of the origins and nature of the traditional knowledge associated with the Aspalathus linearis. Studiu comandat de South African Rooibos Council, 2017, sarooibos.co.za.
19. Rodgers A., Mokoena M., Durbach I. și colab. Do teas rich in antioxidants reduce the physicochemical and peroxidative risk factors for calcium oxalate nephrolithiasis in humans? Pilot studies with Rooibos herbal tea and Japanese green tea. Urolithiasis, 2016, 44(4):299-310.
20. Joubert E., Gelderblom W.C.A., Louw A., de Beer D. South African herbal teas: Aspalathus linearis, Cyclopia spp. and Athrixia phylicoides, a review. Journal of Ethnopharmacology, 2008, 119(3):376-412.
21. Utter A.C., Quindry J.C., Emerenziani G.P., Valiente J.S. Effects of rooibos tea, bottled water, and a carbohydrate beverage on blood and urinary measures of hydration after acute dehydration. Research in Sports Medicine, 2010, 18(2):85-96.
22. Persson I.A., Persson K., Hägg S., Andersson R.G. Effects of green tea, black tea and Rooibos tea on angiotensin-converting enzyme and nitric oxide in healthy volunteers. Public Health Nutrition, 2010, 13(5):730-737.
23. Sasaki M., Nishida N., Shimada M. A Beneficial Role of Rooibos in Diabetes Mellitus: A Systematic Review and Meta-Analysis. Molecules, 2018, 23(4):839.
24. Nehme R., Chervet A., Decombat C. și colab. Aspalathus linearis (Rooibos) Targets Adipocytes and Obesity-Associated Inflammation. Nutrients, 2023, 15(7):1751.
25. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală de ficat, iei medicamente, ești însărcinată sau alăptezi, discută cu medicul înainte de a bea rooibos în fiecare zi.