Despre produsele Hypericum

Ser cu acid alfa-lipoic: ce spun studiile, cum se folosește și ce riscuri are

Ser Ten Luminos Hypericum, flacon cu pipetă lângă cutie

Serul cu acid alfa-lipoic se vinde ca îngrijire pentru față, dar dovezile despre ce poate face acidul alfa-lipoic pe pielea omului sunt puține. Singurul studiu randomizat pe care l-am găsit despre o cremă cu acid alfa-lipoic aplicată pe față a avut 33 de femei și a durat 12 săptămâni, iar pielea s-a îmbunătățit și pe partea tratată cu o cremă fără acid. Mai jos găsești ce arată cercetările, cum se aplică un ser de acest fel, cum recunoști o iritație, cum faci un test pe antebraț și ce are voie să promită un cosmetic după legea europeană.

Pe scurt

  • Acidul alfa-lipoic este un compus cu sulf, făcut și de corpul omenesc. În cosmetice se folosește ca ingredient antioxidant, în seruri și în creme.
  • Datele pe oameni sunt puține. Într-un studiu cu 33 de femei, o cremă cu 5% acid alfa-lipoic a scăzut asperitatea pielii cu 50,8% în 12 săptămâni, iar aceeași cremă fără acid a scăzut-o cu 40,7% pe cealaltă jumătate de față.
  • Rezultatele din laborator și de la animale nu arată ce face un ser pe pielea ta. Un studiu din 2004 are chiar în titlu concluzia că acidul alfa-lipoic este ineficient ca antioxidant aplicat pe piele pentru protecția împotriva soarelui.
  • Poate irita sau alerga. Eticheta serului Ten Luminos cere folosirea de 2-3 ori pe săptămână, nu zilnic, iar un test pe antebraț poate arăta dinainte o reacție.
  • Un cosmetic nu are voie să promită ce nu poate dovedi. Soarele rămâne cel mai important factor: radiațiile UV par răspunzătoare pentru 80% dintre semnele vizibile de îmbătrânire ale feței.
Ce este
Compus organic cu sulf, produs și de corp; în cosmetice, ingredient antioxidant
Ce arată studiile
Un studiu randomizat cu cremă de 5% pe 33 de femei; restul datelor sunt mici sau de la animale
Cum se aplică
După eticheta serului Ten Luminos: 3-4 picături seara, pe pielea curățată, de 2-3 ori pe săptămână
Cine trebuie să fie atent
Pielea sensibilă sau iritată și cei alergici la unul dintre ingrediente
Atenție la
Roșeață, mâncărime sau arsură după aplicare: oprești serul și mergi la dermatolog

Ce este acidul alfa-lipoic și de ce apare în cosmetice

Acidul alfa-lipoic (ALA), numit și acid tioctic, este un compus organic cu sulf. Corpul omenesc îl produce singur, în mitocondrii, iar acolo lucrează legat de proteine, ca partener al unor enzime implicate în producerea energiei și în descompunerea unor aminoacizi.1 Ingredientul din cosmetice este altceva: acidul liber, nelegat de proteine, dizolvat într-un ser sau amestecat într-o cremă.

De ce apare în cosmetice? Pielea îmbătrânește din cauza vârstei, dar și a unor factori din afară: soarele, poluarea, fumul de țigară, alimentația, stresul.2 În eprubetă, acidul alfa-lipoic și forma lui redusă, acidul dihidrolipoic, pot neutraliza specii reactive de oxigen și de azot, adică se comportă ca niște antioxidanți. Dacă o fac și în corpul omului, nu se știe.1 Pe această idee se sprijină cosmeticele cu antioxidanți. Întrebarea este ce se întâmplă, de fapt, când îl pui pe piele.

Despre acidul alfa-lipoic luat pe gură, ca supliment, avem un articol separat: Acid alfa-lipoic: este antioxidantul universal? Ce spun studiile despre beneficii, doze și riscuri. Aici vorbim doar despre acidul aplicat pe piele, pentru că rezultatele de la capsule nu spun nimic despre un ser, și invers.

7 lucruri surprinzătoare despre acidul alfa-lipoic pe piele

  1. Soarele pare răspunzător pentru cele mai multe semne vizibile de îmbătrânire ale feței. Într-un studiu cu 298 de femei caucaziene între 30 și 78 de ani, expunerea la radiații UV a părut răspunzătoare pentru 80% dintre ele. Primul autor lucrează la L’Oréal.2
  2. Pe jumătatea de față fără acid alfa-lipoic, pielea s-a îmbunătățit aproape la fel. În singurul studiu randomizat găsit de noi despre o cremă cu acid alfa-lipoic pe față, asperitatea pielii a scăzut cu 50,8% pe partea tratată cu acid și cu 40,7% pe partea tratată cu aceeași cremă, dar fără acid.3
  3. La șoareci, acidul a trecut repede în piele. După ce o soluție de 5% în propilenglicol a fost aplicată pe șoareci fără păr, concentrația din piele a atins maximul în 2 ore, iar o parte din acid a fost transformată în forma redusă, acidul dihidrolipoic.4 Solventul a fost propilenglicolul, același pe care îl are și serul Ten Luminos de la Hypericum.
  4. Lumina îl strică. Molecula are un inel tensionat, cu cinci atomi, dintre care doi de sulf, foarte vulnerabil la radiațiile UV.5 De aceea eticheta serului Ten Luminos cere păstrarea ferit de lumină, la cel mult 25°C.
  5. Un titlu de studiu spune deja concluzia. În 2004, Journal of Investigative Dermatology a publicat o scrisoare științifică intitulată, în traducere, „Acidul alfa-lipoic este ineficient ca antioxidant aplicat pe piele pentru fotoprotecție”.6 Nu am putut citi textul integral, așa că ne bazăm doar pe titlu.
  6. A provocat dermatită de contact în cazuri descrise de medici. Un caz din 2006 descrie dermatită de contact la acidul alfa-lipoic dintr-o cremă antirid, iar unul din 2023, dermatită alergică de contact la acidul alfa-lipoic dintr-un produs topic fără rețetă.7, 8 O sinteză din 2026 numără acidul alfa-lipoic printre antioxidanții sensibilizanți.9
  7. Legea cere dovada unei concentrații eficiente. Regulamentul european spune că o declarație care atribuie produsului finit proprietățile unui ingredient trebuie sprijinită pe dovezi adecvate și verificabile, precum prezența ingredientului în produs într-o concentrație eficientă.10

Știai că?

Propilenglicolul, solventul serului Ten Luminos, a fost ales în 2018 „Alergenul anului” de Societatea Americană de Dermatită de Contact. Este un ingredient răspândit în cosmetice, în medicamente și în alimente, iar în dermatita de contact se comportă ca un sensibilizant slab și ca un iritant.11 Când un ser are doar două ingrediente și pielea reacționează, vinovat poate fi oricare dintre ele.

Cum ajunge acidul alfa-lipoic în piele

Pielea are mai multe straturi. Ca să protejeze celulele, un antioxidant aplicat pe piele trebuie să ajungă la ele.4 De aceea cercetătorii au urmărit unde ajunge acidul în fiecare strat.

Desen în secțiune prin piele, cu epidermul, dermul și țesutul de sub piele, glanda sebacee, vasul de sânge, foliculul de păr și glanda sudoripară
Pielea are trei straturi mari: epidermul, dermul și țesutul de sub piele. Ce se aplică pe piele ajunge mai întâi pe epiderm; ca să ajungă în derm, trebuie să-l traverseze. Denumirile din desen sunt în engleză: epidermis, dermis, subcutaneous tissue.Desen: autor necunoscut, CC0, Wikimedia Commons

O măsurătoare din 1996, pe șoareci fără păr, a urmărit drumul acidului prin piele. Cercetătorii au aplicat o soluție de 5% acid alfa-lipoic în propilenglicol, între 30 de minute și 4 ore, apoi au măsurat acidul în stratul de la suprafață, în epiderm, în derm și în grăsimea de sub piele. Absorbția a devenit constantă după 30 de minute, iar concentrația maximă din piele a fost atinsă după 2 ore. Autorii au scris că acidul a pătruns ușor și a fost redus la acid dihidrolipoic, pe care îl descriu drept un antioxidant mai puternic.4

Alți cercetători spun altceva. Autorii unui studiu japonez din 2019 scriu că acidul alfa-lipoic nu a fost folosit pe piele din cauza penetrării slabe și au creat nanocapsule ca să-l facă să pătrundă mai bine. Experimentul lor, tot pe șoareci, a folosit aceste nanocapsule, nu un ser simplu, iar autorii sunt cercetători ai firmei care le-a dezvoltat.12

Două studii pe șoareci, două păreri diferite despre cât de ușor pătrunde acidul. Pe pielea omului nu am găsit măsurători despre cât de adânc ajunge acidul alfa-lipoic dintr-un ser. Afirmațiile de pe etichete despre profunzimea la care acționează un ingredient au nevoie de asemenea măsurători.

Ce arată studiile pe oameni

Am căutat în PubMed, în octombrie 2026, studii despre acidul alfa-lipoic aplicat pe piele. Am găsit un studiu randomizat cu o cremă obișnuită și un studiu dublu-orb, cu placebo, cu o formulă farmaceutică specială. Restul datelor vin din eprubetă și de la animale.

Crema de 5% pe jumătăți de față: Suedia, 2003

În 2003, Harry Beitner, de la Departamentul de Dermatologie al spitalului Karolinska din Stockholm, a publicat singurul studiu randomizat găsit de noi despre o cremă cu acid alfa-lipoic pe față. Au participat 33 de femei, cu vârsta medie de 54,4 ani. După randomizare, o jumătate de față a fost tratată timp de 12 săptămâni, de două ori pe zi, cu o cremă cu 5% acid alfa-lipoic, iar cealaltă cu o cremă identică, dar fără acid. Rezultatul a fost evaluat în patru feluri: autoevaluarea participantelor, evaluarea clinică, fotografiile și profilometria cu laser. Toate patru au arătat o îmbunătățire semnificativă statistic pe partea cu acid alfa-lipoic.3

33de femei, cu vârsta medie de 54,4 ani
12săptămâni de aplicare, de două ori pe zi, pe câte o jumătate de față
50,8%scădere medie a asperității pe partea cu acid alfa-lipoic
40,7%scădere pe partea cu aceeași cremă, fără acid

Sursa: rezumatul studiului, cu măsurătorile făcute prin profilometrie cu laser, metoda considerată de autor cea mai obiectivă.3

Diferența dintre cele două părți ale feței a fost semnificativă statistic (P < 0,001), iar autorul a concluzionat că rezultatele indică o îmbunătățire a unor caracteristici legate de fotoîmbătrânirea pielii feței după 12 săptămâni. Partea fără acid alfa-lipoic s-a îmbunătățit și ea, cu 40,7%, deci o parte importantă din rezultat nu se datorează acidului. Rezumatul nu explică de ce.3

Ce nu poate spune acest studiu:

  • Nu spune nimic despre bărbați sau despre tineri. Au participat doar femei, cu vârsta medie de 54,4 ani.
  • Nu spune nimic despre un ser. Produsul a fost o cremă cu 5% acid alfa-lipoic, aplicată de două ori pe zi. Un ser fără apă, aplicat de 2-3 ori pe săptămână, este altă formulă și altă folosire.
  • Nu spune cât ține efectul. Profilometria s-a făcut la început și la sfârșitul celor 12 săptămâni, iar rezumatul nu menționează o urmărire după oprirea tratamentului.
  • Nu am găsit o repetare. Nu există, în ce am găsit noi, un al doilea studiu randomizat care să confirme rezultatul.

O formulă specială: Egipt, 2014

Cercetători de la facultăți de farmacie din Cairo au testat un gel de poloxamer 407 cu acid alfa-lipoic închis în cubosomi, particule de lipide făcute în laborator. După ce au caracterizat formulele în laborator, au făcut și un studiu clinic dublu-orb, cu placebo. Autorii scriu că au observat mai puține linii pe față, aproape dispariția liniilor fine din jurul ochilor și de deasupra buzei superioare și o îmbunătățire a culorii și a texturii pielii la majoritatea voluntarilor, fără iritații, exfoliere sau alte efecte adverse evidente.13 Rezumatul nu spune câți voluntari au fost și nici cât acid alfa-lipoic conținea gelul, iar formula nu seamănă cu un ser obișnuit.

Eprubeta, șoarecii și șobolanii

Cele mai multe date despre acidul alfa-lipoic pe piele vin din laborator și de la animale. Ele arată ce ar putea face, nu ce face pe pielea ta.

  • Fumul de țigară, la șobolani. La 10 șobolani expuși opt săptămâni la fumul a 12 țigări pe zi, o doză de 100 mg acid alfa-lipoic pe kilogram corp a fost asociată cu mai puține semne de stres oxidativ și de inflamație în piele decât la șobolanii expuși fără acid. Rezumatul nu spune cum a fost administrat acidul, iar rezultatul nu spune nimic despre un ser aplicat pe pielea unui fumător.14
  • Pete provocate de UV, la șoareci. Nanocapsulele cu acid alfa-lipoic au îmbunătățit pigmentarea provocată de UV la șoareci.12 Nu am găsit un studiu pe oameni despre pete sau cicatrici.
  • Protecția împotriva soarelui. Scrisoarea din 2004 are în titlu concluzia că acidul alfa-lipoic este ineficient ca antioxidant aplicat pe piele pentru fotoprotecție.6
  • Metale grele. Institutul Linus Pauling notează că niciun studiu clinic nu a testat acidul lipoic ca agent de chelare în intoxicația cu mercur, deși la mai multe specii de mamifere a fost eficient.1
StudiulCum a fost făcutCe a arătat
Beitner, 200333 de femei, jumătăți de față, cremă cu 5% față de cremă fără acid, 12 săptămâniAsperitate mai mică cu 50,8% față de 40,7%
Sherif, 2014Gel cu cubosomi, dublu-orb, cu placebo; numărul de voluntari nu apare în rezumatMai puține linii pe față și fără iritații, după autori
Podda, 1996Șoareci fără păr, soluție de 5% în propilenglicol, aplicată între 30 de minute și 4 oreAcidul a pătruns în piele și a fost redus la acid dihidrolipoic
Kubota, 2019Șoareci, nanocapsule cu acid alfa-lipoicPigmentare provocată de UV mai mică
Yildirim Bas, 2017Șobolani, fum de țigară, 100 mg pe kg corp, 8 săptămâniMai puține semne de stres oxidativ în piele
Lin, 2004Scrisoare științifică; am citit doar titlul„Ineficient ca antioxidant topic pentru fotoprotecție”

Ce nu știm

  • Ce concentrație trebuie să aibă un ser ca să schimbe ceva. Studiul cu cremă a folosit 5%.
  • Dacă un ser fără apă, cu propilenglicol, se comportă ca o cremă. Nu am găsit studii cu un ser de acest fel.
  • Cât durează efectul și dacă dispare după oprire.
  • Cum se compară cu alte ingrediente de îngrijire a pielii sau cu protecția solară.

Dovezile pe oameni sunt puține și mici. Pentru un ser fără apă, cu propilenglicol, nu am găsit niciun studiu pe oameni.

Cum se folosește un ser cu acid alfa-lipoic

Nu am găsit o schemă de folosire a serurilor cu acid alfa-lipoic dovedită în studii: crema din studiul din 2003 a fost aplicată de două ori pe zi, timp de 12 săptămâni.3 Singurul ghid este eticheta produsului. Iată ce cere eticheta serului Ten Luminos de la Hypericum:

  • Pe pielea curățată, seara, înainte de culcare.
  • 3-4 picături pe față și gât, masate ușor până la absorbția totală.
  • De 2-3 ori pe săptămână, nu zilnic, pentru că produsul poate provoca sensibilitate cutanată.
  • Departe de ochi și de mucoase. Dacă produsul ajunge în ochi, se clătește imediat cu apă călduță.
  • Numai pentru uz extern, ținut departe de copiii mici.
  • Flaconul se ține bine închis, ferit de lumină și de umezeală, la cel mult 25°C, pentru că acidul alfa-lipoic este sensibil la radiațiile solare.5

Eticheta nu spune cât timp se folosește serul. Dacă nu vezi nicio schimbare, nu aplica mai des și nu crește cantitatea, pentru că eticheta limitează folosirea la 2-3 ori pe săptămână, nu zilnic. Pentru zi, contează altceva: protecția solară, despre care vorbim mai jos.

Iritație, alergie și testul pe antebraț

Orice ingredient al unui cosmetic poate provoca o reacție a pielii.15 La un ser cu doar două ingrediente, acidul alfa-lipoic și propilenglicolul, vinovat poate fi oricare dintre ele. Cazurile de dermatită de contact descrise mai sus și analiza propilenglicolului arată că reacțiile sunt posibile.

Cum arată o reacție

O reacție poate fi o pată de piele roșie sau uscată, mâncărime sau dermatită evidentă. O iritație apare de obicei imediat, pe când o alergie se vede adesea abia după câteva zile.16 Eticheta serului Ten Luminos avertizează că folosit zilnic poate provoca sensibilitate cutanată.

Testul pe piele, înainte de prima folosire

Sursele dermatologice descriu două teste simple, pe care le poți face și acasă:

  • Testul scurt: o cantitate mică de produs pe încheietura mâinii sau în pliul cotului, urmărită 24-48 de ore.15
  • Testul cu aplicare repetată: produsul se pune pe o zonă de aproximativ 5 cm pe 5 cm, pe partea fără păr a antebrațului, în pliul cotului, în spatele urechii sau pe lateralul gâtului, de două ori pe zi, timp de o săptămână. Dacă pielea rămâne normală până la sfârșit, o alergie importantă la produs este puțin probabilă. Roșeața, uscăciunea, mâncărimea sau dermatita pot însemna o alergie la produs sau la unul dintre ingredientele lui.16

Testele au limite. Rezultatul poate ieși fals negativ dacă produsul se aplică pe o piele mai groasă decât cea pe care o va acoperi, cum e antebrațul față de față sau de pleoape, și fals negativ sau fals pozitiv dacă frecvența e alta decât cea obișnuită.16 Eticheta serului cere doar 2-3 aplicări pe săptămână, deci un test de două ori pe zi înseamnă o folosire mai deasă decât cea prevăzută. Testul nu se face în timpul unui tratament cu antihistaminice sau cu cortizon pe gură și nici pe zone pe care ai pus în ultimele zile creme cu cortizon.16 Un test fără reacție scade riscul, dar nu îl elimină. Dacă ai pielea sensibilă sau o boală de piele, întreabă dermatologul ce test e potrivit pentru tine.

Când te oprești

Dacă apar roșeață, mâncărime sau arsură care nu trec, oprește serul și arată-te unui dermatolog. O alergie la un cosmetic se confirmă prin teste epicutanate, făcute de medic.15 Dacă reacția a fost gravă, adică a dus la spitalizare, la incapacitate temporară sau permanentă sau a pus viața în pericol, legea europeană permite utilizatorilor și medicilor să o raporteze autorității competente din țara în care s-a produs. Aceasta anunță apoi persoana responsabilă pentru produs.17

Cine trebuie să fie atent

  • Cei cu pielea sensibilă sau iritată. Eticheta serului nu permite folosirea pe o astfel de piele.
  • Cei alergici la oricare dintre ingrediente, adică la acidul alfa-lipoic sau la propilenglicol.
  • Femeile însărcinate sau care alăptează. Eticheta nu spune nimic despre sarcină și alăptare, iar noi nu am cercetat această întrebare; discută cu medicul sau cu farmacistul.

Soarele contează mai mult decât orice ser

Studiul citat mai sus a comparat 157 de femei care căutau soarele cu 141 care îl evitau, toate între 30 și 78 de ani. Concluzia autorilor: semnele de îmbătrânire sunt influențate în principal de factori din afară, mai ales de soare, iar expunerea la UV pare răspunzătoare pentru 80% dintre semnele vizibile de îmbătrânire ale feței. Pigmentarea neuniformă a fost mai frecventă la cele expuse la soare, la orice vârstă, iar ridurile și textura pielii sunt influențate atât de vârstă, cât și de soare.2

Femeie în vârstă care își aplică pe obraz o cremă cu protecție solară, ținând flaconul în mână, afară
Un produs cu protecție solară se aplică pe piele înainte de expunerea la soare.Foto: Bill Branson, Institutul Național al Cancerului din SUA, domeniu public

Asociația Americană de Dermatologie scrie că unele creme cu protecție solară pot preveni arsurile solare și pot ajuta la prevenirea semnelor timpurii de îmbătrânire a pielii. Ea recomandă un produs cu spectru larg, adică protejat împotriva razelor UVA și UVB, cu SPF de cel puțin 30 și, la nevoie, rezistent la apă.18

Serul Ten Luminos nu are un factor de protecție solară declarat, acidul alfa-lipoic este sensibil la UV5 și, după titlul scrisorii din 2004, ineficient ca antioxidant pentru fotoprotecția pielii.6 Un ser aplicat seara nu ține locul unei creme cu protecție solară folosite ziua.

Ce are voie să promită un cosmetic

Serul Ten Luminos este un produs cosmetic, nu un medicament și nu un supliment. Regulamentul european definește produsul cosmetic prin scopul lui: o substanță sau un amestec pus în contact cu părțile externe ale corpului, între care epiderma, cu scopul exclusiv sau principal de a le curăța, de a le parfuma, de a le schimba aspectul, de a le proteja, de a le menține în condiții bune sau de a corecta mirosurile corpului.17 Tratarea unei boli sau eliminarea unor substanțe din corp nu se numără printre aceste scopuri.

Răspunde de produs persoana responsabilă, de obicei producătorul. Înainte de punerea pe piață, ea se asigură că produsul a avut o evaluare a siguranței, făcută de o persoană cu pregătire de specialitate, îl notifică Comisiei Europene și păstrează un dosar cu informații despre produs timp de zece ani de la ultimul lot pus pe piață; în dosar intră, atunci când natura produsului sau efectul declarat o cer, dovada efectului declarat.17

Pe etichetă, regulile sunt două. Prima: nu se folosesc texte, nume, mărci, imagini sau alte semne care sugerează că produsul are caracteristici sau funcții pe care nu le are.17 A doua: declarațiile despre produs respectă șase criterii comune, valabile în toată Uniunea.10

CriteriulCe cere regulamentul
Conformitatea juridicăNu se poate spune că produsul este autorizat sau aprobat de o autoritate și nici nu se prezintă ca avantaj special simpla respectare a cerințelor legale
VeridicitateaNu se menționează un ingredient care nu este în produs, iar proprietățile unui ingredient nu se atribuie produsului finit dacă acesta nu le are
Elementele probatoriiDeclarațiile, explicite sau implicite, au nevoie de dovezi adecvate și verificabile; studiile trebuie să fie relevante pentru produs și pentru beneficiul declarat; dacă proprietățile unui ingredient sunt extrapolate la produs, trebuie dovedită, de exemplu, prezența lui într-o concentrație eficientă
OnestitateaPerformanța prezentată nu poate depăși dovezile; dacă efectul depinde de condiții, de exemplu de folosirea împreună cu alte produse, asta se spune clar
EchitateaDeclarațiile sunt obiective și nu denigrează concurența sau ingredientele folosite legal
Alegerea în cunoștință de cauzăDeclarațiile sunt clare, ușor de înțeles de un utilizator obișnuit și îi permit să aleagă în cunoștință de cauză

Sursa: anexa la Regulamentul (UE) nr. 655/2013, formulări prescurtate de noi.10

Cum se aplică asta unui ser cu acid alfa-lipoic

  • „Conține acid alfa-lipoic” este o declarație despre compoziție și trebuie să fie adevărată.10
  • „Acidul alfa-lipoic este antioxidant” este o declarație despre ingredient. Nu se poate muta automat asupra serului: criteriile cer dovezi, de exemplu prezența ingredientului în produs într-o concentrație eficientă.10
  • O promisiune de efect, precum o piele mai fermă sau riduri estompate, are nevoie de studii relevante pentru produs și pentru beneficiul declarat, iar prezentarea nu poate depăși dovezile.10 Dovezile pe pielea omului sunt cele din capitolul despre studii.
  • O asociere cu alte produse trebuie precizată clar, dacă efectul depinde de ea.10
  • Tratarea unei boli sau eliminarea metalelor grele din corp nu sunt scopuri ale unui cosmetic din definiția legală.17

Ce trebuie să scrie pe orice cosmetic

Regulamentul cere ca pe recipient și pe ambalaj să apară: numele și adresa persoanei responsabile, conținutul nominal, data de minimă durabilitate sau simbolul duratei de utilizare după deschidere, precauțiile de folosire, numărul de lot, funcția produsului, dacă nu reiese clar, și lista ingredientelor, precedată de cuvântul „ingrediente”.17

Lista ingredientelor se scrie în ordinea descrescătoare a greutății lor, iar cele sub 1% pot veni în orice ordine după restul.17 Procentele nu sunt cerute, iar informațiile cantitative care trebuie puse la dispoziția publicului se limitează la substanțele periculoase.17 La serul Ten Luminos, lista de pe pagina produsului este: propilenglicol, acid alfa-lipoic. Ordinea arată că propilenglicolul este prezent într-o cantitate cel puțin egală cu a acidului; procentul acidului nu apare.

Din magazinul Hypericum

Serul Ten Luminos și ce mai avem pentru piele

Până aici ai citit despre acidul alfa-lipoic pe piele. De aici încolo, despre produsele noastre. Cosmeticele nu tratează și nu previn boli ale pielii și nu promit întinerire. Le descriem după ingrediente și mod de folosire, așa cum cere legea. Mai jos găsești serul cu acid alfa-lipoic, o cremă cu aceeași substanță și două creme de zi cu protecție solară SPF 30.

Ser Ten Luminos 50 ml

  • Ingrediente (lista INCI): propilenglicol, acid alfa-lipoic; fără apă, parfum, uleiuri minerale, coloranți, parabeni sau alți conservanți, cu miros specific acidului alfa-lipoic
  • Flacon cu picurător, 50 ml, numai pentru uz extern
  • Mod de aplicare de pe etichetă: 3-4 picături pe față și gât, seara înainte de culcare, pe pielea curățată, de 2-3 ori pe săptămână; nu se folosește zilnic
  • Nu se folosește pe pielea sensibilă sau iritată; se păstrează bine închis, ferit de lumină și de umezeală, la cel mult 25°C

Prețul inițial a fost: 27,13 lei.Prețul curent este: 18,99 lei.Economisești 8,14 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

O cremă cu aceeași substanță și creme de zi cu SPF 30

Crema cu acid alfa-lipoic și coenzima Q10 are altă formulă decât serul: pe bază de apă, cu glicerină vegetală și vitamina E, și conține fenoxietanol ca ingredient conservant. Pentru ziua, avem două creme cu protecție solară SPF 30 împotriva razelor UVA și UVB; Asociația Americană de Dermatologie recomandă un produs cu spectru larg și SPF de cel puțin 30.18 Crema cu colagen și acid hialuronic conține și ea propilenglicol, ca serul.

Prețul inițial a fost: 31,41 lei.Prețul curent este: 21,99 lei.Economisești 9,42 lei
Prețul inițial a fost: 28,56 lei.Prețul curent este: 19,99 lei.Economisești 8,57 lei
Prețul inițial a fost: 37,13 lei.Prețul curent este: 25,99 lei.Economisești 11,14 lei

Cum se folosesc

ProdusCât și cândDe reținut
Ser Ten Luminos3-4 picături pe față și gât, seara înainte de culcare, pe pielea curățată, masând ușor până la absorbția totală; de 2-3 ori pe săptămânăNu se folosește zilnic; nu se aplică pe pielea sensibilă sau iritată; se ferește de ochi și de mucoase
Cremă cu acid alfa-lipoic și coenzima Q10În strat subțire, masând ușor până la absorbția completăNu se aplică pe pielea cu plăgi deschise; se ferește de ochi și de mucoase; conține fenoxietanol
Cremă cu coenzima Q10 (SPF 30)Pe față și gât, pe pielea curățată, cu cel puțin 20 de minute înainte de expunerea la soareProtecție UVA și UVB; poate fi folosită ca bază de machiaj
Cremă cu colagen și acid hialuronic (SPF 30)Pe față și gât, pe pielea curățată, cu cel puțin 20 de minute înainte de expunerea la soareConține colagen hidrolizat de origine porcină și propilenglicol

Indicațiile sunt cele de pe paginile produselor. Dacă ai o boală de piele sau urmezi un tratament, discută cu dermatologul înainte de a introduce un produs nou.

Înainte să folosești un ser cu acid alfa-lipoic

Serul și cremele de mai sus sunt produse cosmetice. Legea europeană le definește prin scopuri precum curățarea, protejarea, schimbarea aspectului sau menținerea pielii în condiții bune, nu prin tratarea unei boli.17 Dacă ai o afecțiune a pielii, o tratează dermatologul.
Pe pagina serului nu este trecută concentrația de acid alfa-lipoic, iar lista ingredientelor nu o arată. Crema din studiul de mai sus avea 5% și altă formulă, așa că nu putem spune că serul ar da aceleași rezultate.
Serul conține propilenglicol, un ingredient răspândit în cosmetice, care la unii oameni irită sau sensibilizează pielea.11 Îl conține și crema cu colagen și acid hialuronic. Dacă ai avut reacții la propilenglicol, evită aceste produse.
Eticheta serului nu permite folosirea pe pielea sensibilă sau iritată și nici de către persoanele alergice la oricare dintre ingrediente. Fă un test pe piele înainte de prima folosire, așa cum am descris mai sus.
Acidul alfa-lipoic este foarte vulnerabil la radiațiile UV.5 Ține flaconul bine închis, ferit de lumină și de umezeală, la cel mult 25°C, cum cere eticheta.
Un ser aplicat seara nu ține loc de protecție solară ziua. Asociația Americană de Dermatologie recomandă un produs cu spectru larg și SPF de cel puțin 30.18

Întrebări frecvente

Este un compus organic cu sulf, făcut și de corpul omenesc, folosit în seruri și în creme ca ingredient antioxidant. În eprubetă poate neutraliza specii reactive de oxigen și de azot; dacă o face și pe pielea omului, nu se știe.
Nu se poate promite un efect anume. Singurul studiu randomizat găsit de noi, cu o cremă de 5% pe 33 de femei, a arătat o scădere a asperității pielii cu 50,8% în 12 săptămâni, față de 40,7% pe partea cu aceeași cremă fără acid. Pentru un ser fără apă, nu am găsit studii.
Dovezile sunt puține. În studiul din 2003, cea mai obiectivă măsurătoare a fost asperitatea pielii, la profilometrie cu laser, iar partea cu aceeași cremă fără acid s-a îmbunătățit și ea. Un studiu din 2014, cu o formulă farmaceutică specială, a raportat mai puține linii pe față, dar rezumatul nu spune câți voluntari au fost.
Eticheta serului Ten Luminos cere 3-4 picături pe față și gât, seara înainte de culcare, pe pielea curățată, masate ușor până la absorbția totală. Se ferește de ochi și de mucoase, iar flaconul se ține bine închis, ferit de lumină și de umezeală.
Eticheta cere de 2-3 ori pe săptămână, nu zilnic, pentru că produsul poate provoca sensibilitate cutanată.
Eticheta cere aplicarea seara, înainte de culcare, și nu spune nimic despre dimineață. Pentru expunerea la soare, Asociația Americană de Dermatologie recomandă un produs cu protecție solară, cu spectru larg și SPF de cel puțin 30.
Da, orice ingredient al unui cosmetic poate provoca o reacție. Sunt descrise cazuri de dermatită de contact la acid alfa-lipoic, dintr-o cremă antirid și dintr-un produs topic fără rețetă, iar propilenglicolul, solventul serului, este un iritant și un sensibilizant slab. Dacă apar roșeață, mâncărime sau arsură care nu trec, oprește serul și mergi la dermatolog.
Pune o cantitate mică de produs pe încheietura mâinii sau în pliul cotului și urmărește pielea 24-48 de ore. Sursele dermatologice descriu și un test cu aplicare repetată: o zonă de 5 cm pe 5 cm pe antebraț, de două ori pe zi, o săptămână. Eticheta serului cere doar 2-3 aplicări pe săptămână, așa că întreabă dermatologul ce test e potrivit pentru tine. Un test fără reacție scade riscul, dar nu îl elimină.
Cei cu pielea sensibilă sau iritată și cei alergici la oricare dintre ingredientele produsului, adică la acidul alfa-lipoic sau la propilenglicol. Eticheta nu spune nimic despre sarcină și alăptare; în aceste cazuri, discută cu medicul sau cu farmacistul.
Nu am găsit studii pe oameni despre pete sau cicatrici. Singurele date sunt de la șoareci, la care nanocapsule cu acid alfa-lipoic au îmbunătățit pigmentarea provocată de UV.
Nu. Serul nu are un factor de protecție solară declarat, acidul alfa-lipoic este vulnerabil la UV, iar un studiu din 2004 are în titlu concluzia că este ineficient ca antioxidant aplicat pe piele pentru fotoprotecție. Soarele pare răspunzător pentru 80% dintre semnele vizibile de îmbătrânire ale feței.
Este aceeași substanță, dar pe alt drum: capsulele se înghit, serul se aplică pe piele. Studiile despre capsule nu spun nimic despre un ser, și invers. Despre capsule găsești detalii în articolul despre acidul alfa-lipoic ca supliment, la care am trimis la început.
Un ingredient care, în eprubetă, poate neutraliza molecule reactive. Pe etichetă, regulamentul european cere ca declarațiile să fie sprijinite pe dovezi adecvate și verificabile, iar proprietățile unui ingredient să nu fie atribuite produsului finit dacă acesta nu le are.

Referințe

  1. Delage B., Hagen T.M. Lipoic acid. Linus Pauling Institute, Micronutrient Information Center, Oregon State University, ediția actualizată în octombrie 2018 și revizuită în ianuarie 2019.
  2. Flament F., Bazin R., Laquieze S., Rubert V., Simonpietri E., Piot B. Effect of the sun on visible clinical signs of aging in Caucasian skin. Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2013, 6:221-232.
  3. Beitner H. Randomized, placebo-controlled, double blind study on the clinical efficacy of a cream containing 5% alpha-lipoic acid related to photoageing of facial skin. British Journal of Dermatology, 2003, 149(4):841-849.
  4. Podda M., Rallis M., Traber M.G., Packer L., Maibach H.I. Kinetic study of cutaneous and subcutaneous distribution following topical application of [7,8-14C]rac-alpha-lipoic acid onto hairless mice. Biochemical Pharmacology, 1996, 52(4):627-633.
  5. Matsugo S., Bito T., Konishi T. Photochemical stability of lipoic acid and its impact on skin ageing. Free Radical Research, 2011, 45(8):918-924.
  6. Lin J.Y., Lin F.H., Burch J.A., Selim M.A., Monteiro-Riviere N.A., Grichnik J.M., Pinnell S.R. Alpha-lipoic acid is ineffective as a topical antioxidant for photoprotection of skin. Journal of Investigative Dermatology, 2004, 123(5):996-998. Scrisoare științifică, fără rezumat; am citit doar titlul.
  7. Bergqvist-Karlsson A., Thelin I., Bergendorff O. Contact dermatitis to alpha-lipoic acid in an anti-wrinkle cream. Contact Dermatitis, 2006, 55(1):56-57.
  8. Corazza M., Arlotti E., Schettini N., Pacetti L., Bianchi A., Borghi A. Allergic contact dermatitis due to α-lipoic acid in a topical over-the-counter product: a case report. Contact Dermatitis, 2023, 89(4):297-299.
  9. Ezzat R.Z., Stirrat T., Nichols E., Ehrlich A. Nutritional supplements and cosmetic formulations: a review of emerging allergens. Dermatitis, 2026, 37(2):184-194.
  10. Regulamentul (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice.
  11. McGowan M.A., Scheman A., Jacob S.E. Propylene glycol in contact dermatitis: a systematic review. Dermatitis, 2018, 29(1):6-12.
  12. Kubota Y., Musashi M., Nagasawa T., Shimura N., Igarashi R., Yamaguchi Y. Novel nanocapsule of α-lipoic acid reveals pigmentation improvement: α-lipoic acid stimulates the proliferation and differentiation of keratinocyte in murine skin by topical application. Experimental Dermatology, 2019, 28(Suppl 1):55-63.
  13. Sherif S., Bendas E.R., Badawy S. The clinical efficacy of cosmeceutical application of liquid crystalline nanostructured dispersions of alpha lipoic acid as anti-wrinkle. European Journal of Pharmaceutics and Biopharmaceutics, 2014, 86(2):251-259.
  14. Yildirim Bas F., Bayram D., Arslan B. și colab. Effect of alpha lipoic acid on smoking-induced skin damage. Cutaneous and Ocular Toxicology, 2017, 36(1):67-73.
  15. Ngan V., Ma T.A. Contact reactions to cosmetics. DermNet (dermnetnz.org), ediția din februarie 2023, revizuită de dermatologul I. Coulson.
  16. Ryder E., Oakley A. Open application test. DermNet (dermnetnz.org), iulie 2014.
  17. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, articolele 2, 10, 11, 13, 19, 20, 21 și 23.
  18. American Academy of Dermatology. How to select a sunscreen. aad.org, pagină consultată în octombrie 2026.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Produsele cosmetice nu tratează și nu previn boli ale pielii. O reacție a pielii care nu trece, o afecțiune de piele sau un tratament în curs se discută cu dermatologul înainte de a folosi un produs nou.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *