Urzică moartă roșie (Lamium purpureum): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Urzica moartă roșie (Lamium purpureum) e o buruiană mică, cu tulpina în patru muchii, frunze păroase, violacee în vârf, și flori roz-purpurii, care apar încă din martie. Seamănă cu urzica, dar nu înțeapă. Nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului, iar studiile despre efectele ei sunt de laborator și pe animale. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de urzica moartă albă și de cea cu frunze îmbrățișătoare, ce nume are în alte limbi, ce s-a găsit în ea și ce nu s-a demonstrat.

Ce este urzica moartă roșie

Urzica moartă roșie e o plantă anuală, uneori bienală.³ Face parte din familia Lamiaceae, a mentei: plante cu tulpina în patru muchii, frunze opuse și flori cu două buze.^{4, 5} Genul Lamium are, după sursă, între 30 și 45 de specii, mai ales în Europa și în Asia.^{6, 7, 14}

Numele latin are două părți. Lamium e, după Madaus, vechiul nume al urzicii moarte, de la grecescul laimos, „gâtlej”, după forma corolei.¹⁵ Purpureum înseamnă „purpuriu”, adică roșu-închis.¹⁴ Numele englezesc, „dead-nettle”, adică „urzică moartă”, vine de la asemănarea cu urzica: frunzele seamănă, dar planta nu are peri care înțeapă.⁴

Cum arată urzica moartă roșie

Tulpinile sunt ramificate, stau culcate la bază sau urcă oblic și au, în partea de sus, un strat roșiatic.^{3, 5} Frunzele sunt opuse, păroase, încrețite, cu nervurile bine marcate și cu marginea dințată.^{3, 5} Cele de jos au codiță lungă, cele de sus au codiță scurtă și se lasă în jos. În vârf, frunzele capătă adesea o nuanță violacee sau bronzată.^{2, 5}

Florile, mici, apar la subsuoara frunzelor din vârful tulpinilor, în inele numite verticile. Au două buze, sunt roz-purpurii, iar în interiorul tubului au pete purpurii.^{2, 3}

Cum o recunoști

• Tulpina: în patru muchii, ramificată, înaltă de 5-30 cm, cu o nuanță roșiatică în partea de sus.^{1, 2, 3}
• Frunzele: opuse, păroase, ovale sau triunghiulare, de 1-5 cm, cu marginea dințată. Cele de jos au codiță lungă, cele de sus au codiță scurtă și sunt adesea violacee.^{2, 5}
• Florile: roz-purpurii, de 1-2,3 cm, cu două buze și cu pete mai închise pe buza de jos. Caliciul, de 5-7 mm, are cinci dinți ascuțiți, care se depărtează după înflorire.^{1, 3, 5}
• Fructul: se desparte în patru nucule de 2-2,5 mm, cu trei muchii, cenușii sau brune, cu puncte mai deschise.^{2, 3, 5}
• Mirosul: dicționarele o descriu cu miros neplăcut.¹⁴

Unde crește urzica moartă roșie

Urzica moartă roșie se întâlnește în Europa, în Asia Mică, în nordul Iranului, în Caucaz, în Siberia și în Japonia. În America de Nord a ajuns din Eurasia și e considerată invazivă în New England.^{3, 5} Un dicționar românesc o descrie ca plantă care crește pe lângă garduri și drumuri.¹⁴

Preferă terenurile lucrate sau deranjate de om: câmpuri de cultură, grădini, livezi, marginea drumurilor, terenuri părăsite și locurile din jurul caselor. Crește pe aproape orice sol, mai bine pe cele afânate, calcaroase și cu suficientă apă.^{1, 3, 5}

E o plantă de iarnă: semințele răsar toamna sau la începutul primăverii, iar florile apar mai ales primăvara și la începutul verii, uneori și toamna. Căldura verii o usucă.² În Spania, înflorește din martie până în iunie,¹ iar în Rusia și în țările vecine, din aprilie până în octombrie.³

Pentru agricultori, e o buruiană de culturi: apare în cereale, în livezi și în grădinile de legume și se combate prin îndepărtarea miriștii, arătură de toamnă, erbicide sau, pe terenurile părăsite, prin cosit înainte de înflorire.³ Într-un studiu din Cehia și Slovacia, virusul galbenului la nap, o boală importantă a rapiței, a fost găsit în cel puțin 26 de specii de plante, între care rapița și mai multe buruieni, printre ele urzica moartă roșie.¹⁶ Pe de altă parte, plantele din genul Lamium se autopolenizează, găzduiesc insecte și atrag matcile de bondari și albinele.⁴

Urzică moartă roșie, albă sau cu frunze îmbrățișătoare?

Câteva plante seamănă cu urzica moartă roșie. Trei sunt tot urzici moarte, iar a patra e urzica adevărată.

Urzica moartă albă (Lamium album) e perenă, mai înaltă, cu frunze mai lungi și cu flori albe, de 2-2,5 cm.^{6, 7} O descriem într-o fișă separată. Dacă te-a adus aici un ceai de „urzică moartă”, verifică planta de pe etichetă: ceaiul din magazinul nostru e din urzica moartă albă, nu din cea roșie.

Surse: Go Botany; AgroAtlas; dexonline; Flora of Pakistan; Flora of China; Ordinul nr. 244/2005; Agenția Europeană a Medicamentului.^{3, 5, 6, 7, 9, 11, 14}

Urzica moartă cu frunze îmbrățișătoare (Lamium amplexicaule) e o altă urzică moartă, anuală, cu flori roz-purpurii. Uneori se confundă cu urzica moartă roșie.^{5, 6} Se deosebește după frunzele de sus, care nu au codiță, sunt rotunde și cuprind tulpina.^{1, 5, 7}

Surse: Blasco-Zumeta; Go Botany; Flora of China; Flora of Pakistan.^{1, 5, 6, 7}

Mai există Lamium maculatum, tot o urzică moartă perenă, înaltă de 30-50 cm, cu flori purpurii, de 1,8-2,5 cm.⁷ Urzica adevărată (Urtica dioica) are frunze asemănătoare, dar face parte din altă familie, Urticaceae, și are peri care înțeapă.^{4, 14} Ține minte două semne: florile roz-purpurii și frunzele de sus, cu codiță, care nu cuprind tulpina.

Denumiri populare și nume în alte limbi

Numele „urzică moartă roșie” se referă la culoarea florilor, spre deosebire de urzica moartă albă. Dicționarele o trec la „sugel” și la „urzică-moartă”. Un dicționar notează și „sugel-roșu”, ca nume regional, iar Șăineanu îl pune în Transilvania, cu sensul „un fel de urzică”. Cealaltă urzică moartă, cu flori albe, se numește în DEX „sugel alb”.¹⁴

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Blasco-Zumeta, pentru „ortiga muerta”; Floridia și colab., pentru „ortica” și „falsa ortica”.^{1, 8, 14, 17}

Ce parte se folosește

Agenția Europeană a Medicamentului nu recunoaște nicio parte a plantei, pentru că nu are nicio monografie despre ea.⁹ În studiile de etnobotanică apar părțile de deasupra pământului, folosite ca aliment sălbatic.

• Frunzele: în Laguna Veneției, fermierii le gătesc în omletă sau în sosuri pentru paste și risotto.⁸ În Spania, se pun în mâncăruri fierte, numite acolo potaje.¹
• Inflorescențele tinere: în Spania se fierb sau se fac dulceață.¹
• Florile: în nord-vestul Peninsulei Iberice, Spania și Portugalia, s-au folosit ca dulciuri.¹⁸
• Doza și prepararea: nu există o doză sau un mod de preparare evaluat pentru ceai, extract sau capsule.^{9, 12}

7 lucruri surprinzătoare despre urzica moartă roșie

1. Nu înțeapă, deși se cheamă „urzică”. Numele englezesc, dead-nettle, adică „urzică moartă”, vine de la asemănarea frunzelor cu ale urzicii, dar planta nu are peri care înțeapă.⁴
2. „Sugel” înseamnă și panarițiu. Același cuvânt e numele plantei și un nume popular pentru panarițiu, o inflamație infecțioasă a degetelor. După Dicționarul etimologic român, vine din latinescul sugillum, rezultat din amestecul lui sigillum, „pecete”, cu sugillare, „a face vânătăi”.¹⁴
3. Înflorește prin zăpadă. Semințele răsar toamna sau la începutul primăverii, iar florile pot apărea încă din martie.^{1, 2} Fotografia din capitolul „Unde crește” o arată înflorită printre fulgi de zăpadă proaspătă, la 18 martie 2018.
4. Adună un zahăr rar. La începutul primăverii, tulpinile și rădăcinile ei strâng mult manninotrioză, un zahăr făcut din trei molecule mai mici. Într-un screening pe scară largă al plantelor, compusul a apărut în cantitate ridicată la ea, dar nu la alte plante cu zaharuri de același fel. Cercetătorii propun că e o rezervă temporară de zahăr și, poate, o protecție pentru membranele celulelor.¹⁹
5. Uleiul din semințe are un acid gras descris pentru prima dată în 1967. Cercetătorii au găsit în uleiul semințelor 16% dintr-un acid gras nou, căruia i-au propus numele „acid lamenalenic” (lamenallenic acid).²⁰
6. O singură plantă poate face până la 1.700 de nucule. O mie de nucule cântăresc 0,75-1 g.³
7. A făcut parte din decorul de Sfântul Gheorghe, în Bulgaria. Un studiu de etnobotanică din Albania scrie că, în Bulgaria, de Ziua Sfântului Gheorghe, plantele folosite ca decor „protejau” animalele și casa, iar printre ele era și urzica moartă roșie.²¹

Ce s-a găsit în urzica moartă roșie

Urzica moartă roșie a fost analizată în laborator de mai multe ori: în 2006 s-au descris compuși noi din planta întreagă, iar în 2026 s-a publicat o analiză a uleiului volatil și a polifenolilor.^{22, 23} Cifrele de mai jos vin din probe diferite și nu spun ce ajunge într-o ceașcă de ceai sau într-o porție de mâncare.

Surse: Ranjbar și colab., 2026; Ito și colab., 2006; dos Santos și colab., 2013; Mikolajczak și colab., 1967; Salehi și colab., 2019.^{4, 19, 20, 22, 23}

Ce spun studiile

Urzica moartă roșie a fost puțin studiată. În PubMed, căutarea „Lamium purpureum” în titlu sau în rezumat dă 20 de lucrări, dintre care multe tratează buruieni, viruși și insecte. Niciuna nu e un studiu pe oameni.¹² Rezultatele despre sănătate vin din eprubetă și de la animale.

Surse: PubMed; Bubueanu și colab., 2019; Akkol și colab., 2008; Ranjbar și colab., 2026.^{12, 13, 23, 24}

Sângerarea: două teste pe șobolani

Un institut de cercetare din București a testat extracte butanolice din părțile aeriene ale urzicii moarte roșii și ale celei albe, pe șobolani Wistar. În testul cu timpul de sângerare de la coadă, ambele extracte au scurtat sângerarea. În al doilea test, cu acenocumarol și carrageenan, a avut efect doar extractul de urzică moartă albă, comparabil cu cel al vitaminei K. Într-un test de toxicitate acută, niciun extract nu a arătat toxicitate.¹³

Autorii presupun, după o analiză calitativă a iridoidelor, că efectul ar putea veni de la 8-acetylshanzhiside methyl ester.¹³ Rezultatele sunt de la șobolani și nu arată ce se întâmplă la om. O sângerare care nu se oprește se tratează la medic, nu cu ceai sau cu extract.

Inflamația: un test pe șoareci

În medicina populară din Turcia, mai multe specii de Lamium s-au folosit pentru durerile din bolile articulațiilor. Într-un studiu pe șoareci, un extract butanolic din părțile aeriene ale urzicii moarte roșii, la 200 mg/kg, a redus cu 12,3-21,5% umflarea labei provocată de carrageenan, fără leziuni la stomac. Autorii au scos în evidență, ca rezultate remarcabile, două subspecii de Lamium garganicum, cu efecte mai puternice.²⁴

Antioxidanți și bacterii: în eprubetă

Într-o comparație între șase plante europene din familia Lamiaceae, în testul DPPH urzica moartă roșie s-a clasat a cincea din șase. În testul de oxidare a lipidelor, extractele ambelor urzici moarte au depășit ușor 70% inhibiție.²⁵ Un studiu românesc din 2013, citat într-o sinteză din 2019, a comparat extracte butanolice din plante culese din România: la 1%, extractul de urzică moartă roșie a neutralizat mai mulți radicali liberi decât cel de urzică moartă albă.⁴

În 2026, un extract metanolic a avut în testul DPPH o valoare IC50 de 5.659,62 µg/ml, adică atât a fost nevoie ca să fie neutralizată jumătate din cantitatea de radicali; cu cât valoarea e mai ridicată, cu atât efectul e mai slab. Același extract a oprit creșterea bacteriilor Staphylococcus aureus și Escherichia coli la 32 mg/ml.²³ Sunt rezultate din eprubetă. Ele nu arată ce se întâmplă în corpul unui om.

Urzica moartă roșie nu tratează nicio boală și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Pentru urzica moartă roșie nu există date de siguranță pe oameni, nicio doză evaluată și nicio listă de contraindicații sau de efecte adverse. Lipsa datelor nu înseamnă că planta nu are riscuri.^{9, 12}

• Teste pe animale: într-un test de toxicitate acută pe șobolani, extractele butanolice din urzica moartă roșie și din cea albă nu au arătat toxicitate. Testul nu spune nimic despre folosirea îndelungată sau despre oameni.¹³
• Sarcina, alăptarea și copiii: nu există date despre siguranță. Întreabă medicul înainte de orice preparat din plantă.
• Medicamentele: nu există date despre interacțiuni. Cine ia anticoagulante sau are o boală de sânge întreabă medicul înainte de a folosi extracte din plantă: la șobolani, extractele au scurtat timpul de sângerare.¹³
• Recoltarea: planta crește pe marginea drumurilor și în culturi, unde se combate cu erbicide.³ Nu o culege de acolo. Culege pentru mâncare doar plante pe care le recunoști sigur, fiindcă urzica moartă roșie seamănă cu alte urzici moarte.^{1, 5}
• Semne de alarmă: dacă după ce ai mâncat planta apar mâncărimi, umflături, greață sau probleme de respirație, oprește-te și mergi la medic.
• Boli: sângerările, convulsiile și durerile articulare se tratează la medic. Nu există studii pe oameni care să arate că urzica moartă roșie le ameliorează.¹²

Ce spune legea

Urzica moartă roșie nu apare pe nicio listă din Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății. Pe Lista nr. 3, a plantelor care se notifică atunci când se vând în doze, e doar cealaltă urzică moartă, Lamium album.¹¹

Pentru plantele care nu sunt pe listele 2 și 3 ale ordinului, produsele predozate, precum capsulele, se fabrică și se vând doar după o notificare prealabilă la Institutul de Bioresurse Alimentare. Dosarul cuprinde, printre altele, compoziția, substanțele active, toxicitatea și stabilitatea produsului.¹¹

Agenția Europeană a Medicamentului nu are nicio monografie pentru genul Lamium: lista plantelor evaluate, generată la 23 septembrie 2026, nu conține niciun Lamium.⁹ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru urzica moartă roșie: lista din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu o cuprinde.¹⁰

Urzica moartă roșie de-a lungul timpului

Genul Lamium a fost descris de Linné în 1753, în Species Plantarum, volumul 2, pagina 579.⁷ În numele științific complet, urzica moartă roșie apare ca Lamium purpureum L., unde „L.” înseamnă Linné.^{5, 7}

În limba română, „sugel” apare în dicționarele vechi și noi. Șăineanu îl notează în Transilvania pentru „un fel de urzică”, iar Dicționarul etimologic român îl trece drept nume al urzicii moarte, roșii și albe.¹⁴

Cele mai vechi lucrări despre chimia plantei din PubMed sunt din 1967, despre uleiul din semințe,²⁰ și din 1976, despre uleiul volatil, într-un articol în japoneză.²⁶ Urmează, în 2006, cinci glicozide noi,²² în 2013 zahărul manninotrioză,¹⁹ în 2019 efectul asupra sângerării la șobolani¹³ și, în 2026, o analiză a polifenolilor, a uleiului volatil și a activității antibacteriene.²³

Folosirea ca aliment sălbatic apare în mai multe studii. În nord-vestul Peninsulei Iberice, florile se mâncau ca dulciuri,¹⁸ iar într-un studiu din 2026, fermierii din Laguna Veneției, care îi spun „ortica” sau „falsa ortica”, au pomenit că îi gătesc frunzele.⁸

Întrebări frecvente

Referințe

1. Blasco-Zumeta J. Lamium purpureum L., fișa 094, în Flora de Pina de Ebro y su comarca. Familia Labiatae, monteriza.aranzadi.eus, consultată în octombrie 2026.
2. Virginia Tech, College of Agriculture and Life Sciences. Purple deadnettle (Lamium purpureum), fișă de buruiană în Weed Identification Guide, weedid.cals.vt.edu, consultată în octombrie 2026.
3. Sokolova T.D. Lamium purpureum L.: Red Dead-Nettle, or Purple Dead-Nettle, în AgroAtlas: Interactive Agricultural Ecological Atlas of Russia and Neighboring Countries, agroatlas.ru, consultat în octombrie 2026.
4. Salehi B., Armstrong L., Rescigno A. și colab. Lamium plants: a comprehensive review on health benefits and biological activities. Molecules, 2019, 24(10):1913.
5. Native Plant Trust. Lamium purpureum L. (red henbit), în Go Botany, cu cheia din Flora Novae Angliae, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
6. Hedge I.C. Lamium (cu cheia speciilor) și Lamium album L., în Flora of Pakistan, familia Labiatae, p. 164-165, efloras.org (Missouri Botanical Garden), consultat în octombrie 2026.
7. Li Xiwen, Hedge I.C. Lamium, Lamium album și Lamium maculatum, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 17, p. 157-158, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
8. Floridia T., Mendoza Jimlea N., Fantinato E. și colab. Local farmers, custodians of wild food plant knowledge and uses in the touristified Venice Lagoon. Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2026, 22(1), doi:10.1186/s13002-026-00888-3.
9. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, listă generată la 23 septembrie 2026.
10. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
11. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
12. National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Lamium purpureum” în titlu și rezumat, 20 de rezultate, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, consultată la 12 octombrie 2026.
13. Bubueanu C., Iuksel R., Panteli M. Haemostatic activity of butanolic extracts of Lamium album and Lamium purpureum aerial parts. Acta Pharmaceutica, 2019, 69(3):443-449.
14. dexonline.ro, articolele „sugel”, „urzică”, „panarițiu” și „purpuriu”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române literare contemporane, Dicționarul etimologic român, dicționarul lui Șăineanu (ed. a VI-a) și Dicționarul de sinonime, consultat în octombrie 2026.
15. Madaus G. Lehrbuch der biologischen Heilmittel, 1938, articolul „Lamium album”, în ediția online de pe Henriette’s Herbal Homepage, henriettes-herb.com.
16. Slavíková L., Ibrahim E., Alquicer G. și colab. Weed hosts represent an important reservoir of Turnip yellows virus and a possible source of virus introduction into oilseed rape crop. Viruses, 2022, 14(11):2511.
17. GBIF Secretariat. Lamium purpureum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
18. Pardo-de-Santayana M., Tardío J., Blanco E. și colab. Traditional knowledge of wild edible plants used in the northwest of the Iberian Peninsula (Spain and Portugal): a comparative study. Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2007, 3:27.
19. dos Santos R., Vergauwen R., Pacolet P., Lescrinier E., Van den Ende W. Manninotriose is a major carbohydrate in red deadnettle (Lamium purpureum, Lamiaceae). Annals of Botany, 2013, 111(3):385-393.
20. Mikolajczak K.L., Rogers M.F., Smith C.R., Wolff I.A. An octadecatrienoic acid from Lamium purpureum L. seed oil containing 5,6-allenic and trans-16-olefinic unsaturation. Biochemical Journal, 1967, 105(3):1245-1249.
21. Pieroni A., Cianfaglione K., Nedelcheva A., Hajdari A., Mustafa B., Quave C.L. Resilience at the border: traditional botanical knowledge among Macedonians and Albanians living in Gollobordo, Eastern Albania. Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2014, 10:31.
22. Ito N., Nihei T., Kakuda R., Yaoita Y., Kikuchi M. Five new phenylethanoid glycosides from the whole plants of Lamium purpureum L. Chemical and Pharmaceutical Bulletin, 2006, 54(12):1705-1708.
23. Ranjbar A., Ladan Moghadam A., Habibi Kutani S., Naderkhani R., Maham M. A comprehensive phytochemical analysis, antioxidant, and antibacterial properties of Lamium purpureum L. Chemistry & Biodiversity, 2026, 23(7):e02866.
24. Akkol E.K., Yalçin F.N., Kaya D., Calis I., Yesilada E., Ersöz T. In vivo anti-inflammatory and antinociceptive actions of some Lamium species. Journal of Ethnopharmacology, 2008, 118(1):166-172.
25. Matkowski A., Piotrowska M. Antioxidant and free radical scavenging activities of some medicinal plants from the Lamiaceae. Fitoterapia, 2006, 77(5):346-353.
26. Kurihara T., Kikuchi M. On the constituents of the essential oil from Lamium purpureum L. Yakugaku Zasshi, 1976, 96(11):1348-1351.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Urzica moartă roșie nu are o doză evaluată și nici date de siguranță pe oameni. Plantele medicinale nu tratează și nu previn boli, iar pentru sângerări, durere sau orice altă problemă de sănătate este nevoie de medic.