Urzică moartă (Lamium album): beneficii, proprietăți și mod de folosire
Urzica moartă (Lamium album) are frunze ca de urzică, dar nu înțeapă și face parte din altă familie, cea a mentei și a salviei. E o plantă perenă, cu flori albe, mari, cu două buze, așezate în inele pe tulpină și căutate de albine și de bondari. Nu are monografie europeană: Comisia E germană a evaluat pozitiv florile în 1987 și negativ partea aeriană în 1993, iar studiile sunt făcute mai ales în laborator. Mai jos afli cum o recunoști, cum o deosebești de urzică și de celelalte urzici moarte, de unde îi vin numele, ce conține, ce spun studiile și cum se folosește.
Pe scurt
- Urzica moartă e o plantă perenă din familia Lamiaceae, înaltă de 20-70 cm, cu tulpină în patru muchii, frunze ovale, dințate, fără peri care înțeapă, și flori albe de 2-2,5 cm, cu două buze.
- Nu e o urzică. Urzica adevărată (Urtica dioica) e din familia Urticaceae și înțeapă. Numele de urzică moartă îl poartă în dicționare și alte plante: urzica moartă roșie, cea pătată și, regional, paracherniță.
- Se folosesc florile, adică corola cu stamine, și partea aeriană. Cea mai abundentă substanță măsurată în flori e lamalbidul, un iridoid: aproximativ 39 mg la fiecare gram de extract apos uscat din flori, într-un studiu de laborator.
- Nu are monografie europeană. Comisia E germană a evaluat florile pozitiv în 1987 și partea aeriană negativ în 1993: sunt evaluări naționale, vechi.
- Studiile sunt de laborator sau pe animale. Singurul studiu clinic găsit în PubMed în care urzica moartă a făcut parte dintr-un tratament, un amestec de trei plante la 49 de pacienți, nu a arătat diferență față de placebo.
Lamium album L., familia Lamiaceae
Ce este urzica moartă
Urzica moartă e o plantă perenă, cu un rizom scurt, târâtor. Tulpinile, câteva sau una singură, sunt drepte sau urcă în pantă, au patru muchii și se ramifică rar.1 Planta face parte din familia Lamiaceae, a mentei, a levănțicăi și a salviei: plante cu tulpina în patru muchii, frunze opuse și flori în inflorescențe compuse, bogate în uleiuri eterice.2 Genul Lamium are, după sursă, între 30 și 45 de specii, mai ales în Europa și în Asia.1, 2, 3
Numele latin vine din limbile vechi: album înseamnă „alb”, iar Lamium e, după Madaus, vechiul nume al urzicii moarte, de la grecescul laimos, „gâtlej”, după forma corolei.4 Același autor explică și numele german, Taubnessel, ca „urzică surdă”, adică tocită, care nu arde, după frunzele asemănătoare cu ale urzicii.4
Din magazinul Hypericum: Ceai Urzica Moarta vrac.
Cum arată urzica moartă
Urzica moartă are frunze ovale, cu marginea dințată, așezate în perechi pe tulpină, și flori albe, mari, adunate în inele la subsuoara frunzelor de sus.1, 2 Seamănă cu urzica adevărată prin frunze, dar nu are peri care înțeapă.4


Cum o recunoști
- Tulpina: în patru muchii, de 20-70 cm, de obicei neramificată, adesea purpurie la bază și cu peri rari.1
- Frunzele: ovale, lungi de 4-9 cm și late de 2,5-5 cm, cu margine dințată, vârf ascuțit și baza în formă de inimă sau tăiată drept. Cele de jos au codiță de până la 8 cm, cele de sus au una mult mai scurtă.1
- Florile: albe, rar roz-deschis, lungi de 2-2,5 cm, cu două buze: cea de sus e boltită ca o glugă și păroasă, cea de jos e răsfrântă. Cele patru stamine stau ascunse sub buza de sus, cu antere închise la culoare și păroase.1, 3
- Inelele de flori: câte 3-7 pe tulpină, depărtate între ele, fiecare cu până la 20 de flori.1
- Caliciul: lung de 10-15 mm, cu dinți ascuțiți, de obicei mai lungi decât tubul, răsfirați când se coc fructele.1
- Fructul: nucule maro-închis, de 3-3,5 mm, cu trei muchii în partea de jos.1
- Înflorirea: din primăvară până toamna. Madaus dă aprilie-octombrie, iar Flora Pakistanului, iunie-septembrie.1, 4
Unde crește urzica moartă
Urzica moartă crește în toată Europa și în Asia, de obicei în locuri umede sau umbrite, până la 3.500 m altitudine.1 În China, apare la marginea pădurilor și pe pante ierboase semiumbrite, între 1.400 și 2.400 m.3
Madaus o descrie ca pe o plantă a locurilor îngrășate: apare adesea în număr mare pe pășunile umede, unde stau animalele. Fiind însoțitoare a omului și a animalelor domestice, a ajuns și în America.4 În dicționarele românești, sugelul alb crește prin păduri, tufișuri și livezi.2

Urzică moartă sau urzică?
Frunzele urzicii moarte seamănă cu ale urzicii adevărate, dar plantele sunt din familii diferite: una din familia mentei, cealaltă din familia Urticaceae. Urzica adevărată are peri care, la atingere, produc o usturime dureroasă pe piele; urzica moartă nu are.2, 4


| Ce comparăm | Urzică moartă | Urzică adevărată |
|---|---|---|
| Numele latin | Lamium album | Urtica dioica |
| Familia | Lamiaceae, a mentei | Urticaceae |
| Peri care înțeapă | Nu | Da, pe tulpină și pe frunzele tinere |
| Florile | Albe, de 2-2,5 cm, cu două buze, în inele pe tulpină | Verzui, în ciorchini la subsuoara frunzelor sau în vârf |
| Rădăcina | Rizom scurt, târâtor | Târâtoare |
| Monografie europeană | Nu | Da, pentru frunză, plantă și rădăcină |
Surse: Flora of Pakistan; dexonline; Madaus; Agenția Europeană a Medicamentului, tabelul plantelor evaluate.1, 2, 4, 5
E altă plantă, din altă familie, fără înțepătură: ce se știe despre urzica adevărată nu se aplică urzicii moarte. Un studiu din Cluj-Napoca, din 2023, a găsit diferențe semnificative între cele două în profilul de substanțe și în activitatea antioxidantă.6
Și roinița?
Roinița (Melissa officinalis) e și ea o plantă perenă din familia mentei, cu frunze ovale și flori albe sau liliachii, plăcut mirositoare, căutate de albine.2 Frunza ei are monografie europeană; urzica moartă nu are.5 Unul dintre numele populare ale roiniței e „mierea-ursului”, iar al urzicii moarte albe, „mierea-ursului-cu-flori-bălăi”: două plante cu nectar, dar nu aceeași plantă.2
Albă, roșie sau pătată? Celelalte urzici moarte
Numele de urzică moartă nu aparține doar plantei cu flori albe: în dicționarele românești îl poartă mai multe plante. De aceea se caută și „urzica moartă mov”, „roșie” sau „galbenă”. Primul semn după care le deosebești e culoarea florii.2, 3


- Urzica moartă roșie (Lamium purpureum), numită și sugel, e o plantă mică, cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe, după DEX.2
- Urzica moartă pătată (Lamium maculatum) e perenă, cu tulpini goale pe dinăuntru, de 30-50 cm, și flori purpurii de 1,8-2,5 cm.3
- Sugelul galben (Galeobdolon luteum) are flori galbene-aurii; în dicționare e „sugel-galben”.2
- Paracherniță (Parietaria officinalis) se numește regional tot urzică-moartă, deși face parte din familia urzicii și are flori verzui.2
Dacă florile nu sunt albe, nu e urzica moartă albă, cea din această fișă.
Denumiri populare și nume în alte limbi
În română, planta are mai multe nume, unele doar regionale.2 În multe alte limbi, numele ei înseamnă tot „urzică moartă” sau „urzică surdă”.4, 7
| Limba | Numele plantei |
|---|---|
| Română | urzică moartă, urzică albă, sugel alb; regional, fața-mâței, mierea-ursului-cu-flori-bălăi, urzică-creață, urzică-moartă-albă, urzică-surdă, urzici-mortărețe |
| Engleză | white dead-nettle |
| Germană | Weiße Taubnessel |
| Franceză | lamier blanc, ortie blanche, ortie morte |
| Italiană | falsa ortica bianca, ortica che non punge |
| Olandeză | witte dovenetel |
| Daneză | døvnælde |
| Cehă | hluchavka bílá |
| Ucraineană | глуха кропива біла |
| Latina medievală | Urtica mortua |
Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Madaus, pentru numele italian „ortica che non punge” și pentru latina medievală.2, 4, 7
Ce parte se folosește
Se folosesc florile și partea aeriană; frunzele tinere se pot și mânca.
- Florile: petalele uscate, cu staminele atașate (Lamii albi flos).8 Calitatea lor e descrisă în Codexul german al medicamentelor, DAC.9
- Partea aeriană: părțile de deasupra solului, uscate, culese în timpul înfloririi (Lamii albi herba).8
- Frunzele tinere: sunt comestibile, iar planta se folosește și ca plantă meliferă.3
- Rădăcina: a avut folosiri în medicina tradițională, umană și veterinară, alături de partea aeriană.10
- Controlul calității: cercetători din Varșovia au propus în 2020 acidul clorogenic și verbascozidul drept substanțe de referință pentru controlul de rutină al florilor.11
7 lucruri surprinzătoare despre urzica moartă
- Seamănă cu urzica, dar nu înțeapă. Madaus o descrie ca pe o urzică „tocită”, care nu arde, după frunzele asemănătoare cu ale urzicii.4 Urzica adevărată se apără cu peri care produc o usturime dureroasă.2
- A fost placebo într-un studiu cu urzică. În Marea Britanie, 27 de pacienți cu dureri la baza degetului mare au pus, pe rând, frunză de urzică și, ca placebo, frunză de urzică moartă. Cu urzica, durerea și dizabilitatea au scăzut mai mult.12
- Copiii îi sugeau nectarul. Numele populare germane, ca Bienensaug sau Sugerle, vorbesc despre mierea din flori, suptă de insecte și de copii.4 În DEX, cuvântul „sugel” vine din latinescul sigillum, cu influența verbului „a suge”.2
- E planta albinelor și a bondarilor. Florile au un parfum fin, care atrage albine, bondari, albine sălbatice, fluturi de noapte și de zi și sirfide.13 Cercetătorii din Lublin o numesc foarte prețuită în apicultură.14
- Se poate pune în pâine. În 2025, cercetători din Kiev au adăugat pulbere de frunze de urzică moartă, 1-2% din greutatea făinii, în pâinea de grâu. Pâinea a ieșit mai mică, cu coaja verzuie și gust ierbos, dar cu activitate antioxidantă mai mare; degustătorii au preferat varianta cu 1%.15
- Aceeași plantă, două verdicte. În 1987, Comisia E germană a evaluat pozitiv florile. În 1993, pentru partea aeriană, a concluzionat că, fiindcă eficacitatea nu e documentată, o aplicare terapeutică nu poate fi recomandată.8
- În Evul Mediu era „Urtica mortua”. Cărțile de ierburi o numeau, în latină, exact „urzică moartă”, iar Hortus Sanitatis (1485) o pomenea la vopsitul părului în galben.4
Știai că?
În germană, olandeză, daneză, cehă și ucraineană, numele plantei înseamnă „urzică surdă”, iar în engleză și franceză, „urzică moartă”. Româna le are pe amândouă: urzică-moartă și, regional, urzică-surdă.2, 4, 7
Ce conține urzica moartă
În urzica moartă s-au găsit iridoide, fenilpropanoide, flavonoide, acizi fenolici, triterpene și puțin ulei volatil. Cele mai multe măsurători privesc florile.11, 13
| Ce conține | Cât, sau unde | De reținut |
|---|---|---|
| Iridoide | Lamalbid: 39 mg/g de extract uscat în extractul apos și 27 mg/g în cel cu etanol, ambele făcute din flori | Cea mai abundentă substanță măsurată; iridoidele sunt markeri chimici ai genului Lamium |
| Fenilpropanoide | Verbascozid, lamiuzid A (lamalbozid), lamiuzizi B, C și E, flinozid D | Verbascozidul și lamiuzidul A sunt cele mai caracteristice pentru Lamium album |
| Acizi fenolici | Acid clorogenic | Propus ca substanță de referință pentru controlul florilor |
| Flavonoide | Rutin, tiliroside, derivați ai quercetinei | În 2018, din partea aeriană au fost izolați doi derivați noi de quercetină |
| Triterpene | Acid oleanolic, aproximativ 0,15% în flori | Alături de el, β-amirină și acetat de β-amirină, în extractul din corola florii |
| Ulei volatil | 0,04 ml la kg de flori | Cu aldehide, sesquiterpene și alcani |
| Taninuri, mucilagii, saponine | Prezente în flori; în 1938, Madaus nota peste 10% taninuri în planta înflorită și 0,14% saponină acidă | Cifre vechi, din 1938 |
Surse: Czerwińska și colab., 2020, 2018 și 2017; Konarska și colab., 2021; Altmeyers Encyclopedia, 2025; Comisia E; Madaus, 1938.4, 8, 9, 11, 13, 16, 17
Cifrele descriu extracte de laborator, nu ceaiul din cană. Chiar în studiul din 2020, cantitatea de lamalbid a depins de solvent: 39 mg la gramul de extract uscat în cel apos și 27 mg în cel cu etanol.11
Ce spun studiile
Despre urzica moartă s-a publicat mult mai puțin decât despre plantele cu monografie europeană. O căutare în PubMed, după „Lamium album” sau „white dead nettle” în titlu sau rezumat, a dat 35 de lucrări, multe dintre ele analize de laborator sau de botanică.18 Doar două sunt studii randomizate pe oameni, din 2000 și din 2005, și în niciunul nu a fost testată singură, ca tratament.12, 19
Surse: PubMed; Shapira și colab., 2005; Czerwińska și colab., 2020; Comisia E.8, 11, 18, 19
Pe oameni
Studiul clinic în care urzica moartă a făcut parte dintr-un tratament a fost făcut în Israel, pe 49 de pacienți cu dermatită atopică. Ei au primit două săptămâni un amestec de trei plante, Eleutherococcus, coada-șoricelului (Achillea millefolium) și urzică moartă, sau placebo, și au fost urmăriți până în săptămâna a opta. Simptomele s-au ameliorat la fel în ambele grupuri: amestecul nu a fost mai bun decât placeboul.19
Celălalt studiu randomizat a folosit-o ca placebo. În Marea Britanie, 27 de pacienți cu dureri de artroză la baza degetului mare sau a arătătorului au pus pe rând, o săptămână, frunză proaspătă de urzică și, o săptămână, frunză de urzică moartă, cu o pauză de cinci săptămâni între ele. Cu urzica, scorurile de durere și de dizabilitate au scăzut mai mult.12 Rezultatul spune ceva despre urzică, nu despre urzica moartă.
Printre cele 35 de lucrări găsite, niciuna nu raportează un studiu clinic cu urzica moartă singură.18
În laborator și pe animale
- Celule umane, în eprubetă: extractele din flori și din partea aeriană au redus producția de specii reactive de oxigen și secreția de interleukină 8 din neutrofile umane. Compușii izolați din partea aeriană, la 25 µM, au scăzut secreția de interleukină 8 cu 29-50%, cu o singură excepție.16, 17
- Piele, în eprubetă: un extract cu heptan din flori a stimulat înmulțirea fibroblastelor umane din cultură, iar extractele cu metanol și cu acetat de etil au fost toxice pentru ele la peste 125 µg/ml, când celulele erau puține.20
- Microbi, în eprubetă: extracte din plantă au oprit creșterea mai multor bacterii, iar extractul apos din frunze a oprit și două specii de Candida.21
- Șobolani: un extract butanolic din partea aeriană a avut efect hemostatic în două teste, într-unul comparabil cu al vitaminei K. Studiul a fost făcut la București, la ICCF.10 Pe trahee izolată de șobolan, un extract hidroalcoolic a redus contracția provocată de KCl, ca teofilina, în timp ce extractul de urzică adevărată a crescut-o.22
Urzica moartă nu tratează boli, iar rezultatele din laborator și de la animale nu arată ce se întâmplă la om după o cană de ceai.
Precauții și siguranță
Comisia E a notat, pentru flori, în 1987, că nu se cunosc contraindicații, efecte adverse sau interacțiuni, iar pentru partea aeriană, în 1993, că nu se cunosc riscuri.8 Datele sunt vechi, iar printre cele 35 de lucrări găsite nu am văzut o evaluare de siguranță la oameni.18
- Copii, sarcină și alăptare: lipsesc datele. Altmeyers Encyclopedia trece, din lipsa datelor, sub contraindicații copiii sub 12 ani, sarcina și alăptarea. Decizia o ia medicul.9
- Alergia: cine a avut o reacție alergică la urzica moartă nu o folosește.
- Medicamentele: nu există studii despre interacțiunile ei cu medicamentele. Un extract a avut efect hemostatic la șobolani, așa că cine ia anticoagulante întreabă medicul sau farmacistul.10
- Semne de alarmă: scurgerile vaginale neobișnuite, durerea în gât sau tusea care nu trece, febra și respirația grea cer consult medical, nu ceai.
- Planta culeasă din natură: se recunoaște după florile albe, cu două buze; celelalte urzici moarte au flori purpurii, trandafirii sau galbene, iar urzica adevărată înțeapă.2, 3
Ce spune legea
Urzica moartă nu are monografie la Agenția Europeană a Medicamentului. În tabelul plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), din 23 septembrie 2026, nu apare niciun Lamium, nici ca monografie, nici ca declarație publică.5 Altmeyers Encyclopedia notează, pentru flori și pentru partea aeriană, că nici HMPC, nici ESCOP nu au prelucrat planta.9
Germania are două evaluări vechi, făcute de Comisia E, comisia de experți care a evaluat plantele medicinale. În 1987, a evaluat pozitiv florile (Lamii albi flos): intern, pentru catarul căilor respiratorii superioare, local, pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei gurii și gâtului și pentru scurgerile vaginale nespecifice, iar extern, pentru inflamațiile ușoare, superficiale, ale pielii. Doza zilnică indicată a fost de 3 g de plantă pentru uz intern și de 5 g de flori pentru o baie de șezut, iar contraindicații, efecte adverse și interacțiuni nu se cunoșteau.8 Altmeyers Encyclopedia precizează că, pentru scurgerile vaginale nespecifice, folosirea e populară, iar efectul nu e dovedit.9
Pentru partea aeriană (Lamii albi herba), în 1993, aceeași comisie a publicat o monografie negativă: fiindcă eficacitatea pentru utilizările pretinse nu era documentată, o aplicare terapeutică nu poate fi recomandată. Riscuri nu a găsit.8 Sunt evaluări naționale, nu europene.
Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru urzica moartă.23 Ceaiul de urzică moartă e un aliment, un supliment alimentar, nu un medicament.
În România, Lamium album e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme predozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.24
Urzica moartă de-a lungul timpului
Nu se știe sigur de când se folosește. Madaus notează că Dioscoride și Pliniu deosebeau mai multe feluri de urzică, între ele și urzica moartă, dar nu se poate stabili dacă planta numită de Dioscoride „leukas” e urzica moartă albă.4
În Evul Mediu, cărțile de ierburi o numeau Urtica mortua, iar Hortus Sanitatis (1485) o pomenea la vopsitul părului în galben. În 1564, Lonicerus lăuda „apa de urzică moartă” pentru „timpul alb al femeilor”, adică pentru scurgerile vaginale, și o recomanda în băi.4


În 1938, Madaus nota că aceeași folosire pentru scurgerile vaginale apărea în medicina populară din Germania, din Letonia și din Italia.4 Florile se folosesc oficial din secolul al XIX-lea, când corola uscată a intrat în Farmacopeea Franceză, notează autorii unui studiu din 2020.11 În medicina tradițională din Asia, planta a fost folosită, după o sinteză din 2019, pentru traumatisme, fracturi și neplăceri ale femeilor.25 Sunt folosiri tradiționale, nu indicații recunoscute.
Din magazinul Hypericum
Produse Hypericum cu urzică moartă
Până aici ai citit despre urzica moartă. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru urzica moartă nu există monografie europeană, iar Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru ea.5, 23 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.
Ceai Urzică Moartă
- 100% urzică moartă (Lamium album): părți aeriene și flori, uscate, ceai vrac
- Pe etichetă, pentru uz intern: infuzie din 1 linguriță de flori sau din 2 lingurițe de plantă la 200 ml de apă fierbinte, 10-15 minute sub capac, de două ori pe zi
- Comisia E germană a indicat, pentru flori, 3 g de plantă pe zi; o doză europeană nu există8
Prețul inițial a fost: 8,56 lei.5,99 leiPrețul curent este: 5,99 lei.Economisești 2,57 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Tot cu urzică moartă: gel și cremă pentru igiena intimă
Urzica moartă mai apare la noi în două produse cosmetice pentru igiena zonei intime, un gel și o cremă, printre alte extracte din plante. Sunt produse cosmetice, nu suplimente, iar pentru ele nu există monografie europeană. Lista ingredientelor (INCI) cuprinde Lamium album extract la gel și Lamium album leaf extract la cremă.
Cum se folosesc
| Produs | Cum se folosește | De reținut |
|---|---|---|
| Ceai Urzică Moartă, vrac | Intern: 1 linguriță de flori sau 2 lingurițe de plantă la 200 ml de apă fierbinte, 10-15 minute acoperit, de două ori pe zi. Extern: decoct din 4 lingurițe de plantă la 200 ml de apă, fiert 5 minute și răcit, pentru spălături locale și comprese | Comisia E germană: 3 g de plantă pe zi, pentru flori; nu există doză europeană |
| Hyper Intim Gel | Strat subțire pe zona intimă, masat ușor și clătit cu apă, o dată pe zi; numai pentru uz extern | Produs cosmetic, cu extract de urzică moartă printre alte extracte |
| Cremă igiena intimă Hyper Gin | Strat subțire, local, masat ușor până la absorbție, la nevoie | Produs cosmetic, cu extract din frunze de urzică moartă printre altele |
Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru urzica moartă nu există doză europeană; Comisia E germană a indicat, pentru flori, 3 g de plantă pe zi, pentru uz intern, și 5 g de flori pentru o baie de șezut. Copiii, femeile însărcinate și cele care alăptează nu o folosesc fără acordul medicului.8, 9
Întrebări frecvente
Referințe
- Hedge I.C. Lamium și Lamium album L., în Flora of Pakistan, familia Labiatae, p. 164-165, efloras.org (Missouri Botanical Garden), consultat în octombrie 2026.
- dexonline.ro, articolele „urzică-moartă”, „paracherniță”, „sugel”, „roiniță”, „urzică” și „labiată”, după DOOM 3, DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române literare contemporane, Noul dicționar explicativ al limbii române, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931) și Dicționarul de sinonime.
- Li Xiwen, Hedge I.C. Lamium, Lamium album și Lamium maculatum, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 17, p. 157-158, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1994, efloras.org.
- Madaus G. Lehrbuch der biologischen Heilmittel, 1938, articolul „Lamium album”, în ediția online de pe Henriette’s Herbal Homepage, henriettes-herb.com.
- European Medicines Agency. Herbal medicines, tabelul plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), generat de pe site-ul EMA la 23 septembrie 2026: pentru genul Lamium nu există nicio intrare; pentru Urtica (frunză, plantă, rădăcină) și Melissa (frunză) există monografii.
- Baumli J., Antal N., Casoni D., Cimpoiu C. Use of secondary metabolites profiling and antioxidant activity to unravel the differences between two species of nettle. Plants, 2023, 12(18):3233.
- GBIF Secretariat. Lamium album L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
- Comisia E germană (Kommission E). Monografia Lamii albi flos (Weiße Taubnessel-Blüten), publicată în Bundesanzeiger la 23 aprilie 1987, și monografia negativă Lamii albi herba (Weißes Taubnesselkraut), publicată la 14 iulie 1993; textele, în traducere engleză, pe the-family-doctor.com.
- Altmeyer P., Bacharach-Buhles M. Lamii albi flos și Lamii albi herba, în Altmeyers Encyclopedia, secțiunea Phytotherapy, versiune actualizată la 22 iulie 2025, altmeyers.org.
- Bubueanu C., Iuksel R., Panteli M. Haemostatic activity of butanolic extracts of Lamium album and Lamium purpureum aerial parts. Acta Pharmaceutica, 2019, 69(3):443-449.
- Czerwińska M.E., Kalinowska E., Popowski D., Bazylko A. Lamalbid, chlorogenic acid, and verbascoside as tools for standardization of Lamium album flowers-development and validation of HPLC-DAD method. Molecules, 2020, 25(7):1721.
- Randall C., Randall H., Dobbs F., Hutton C., Sanders H. Randomized controlled trial of nettle sting for treatment of base-of-thumb pain. Journal of the Royal Society of Medicine, 2000, 93(6):305-309.
- Konarska A., Weryszko-Chmielewska E., Matysik-Woźniak A. și colab. Histochemical and phytochemical analysis of Lamium album subsp. album L. corolla: essential oil, triterpenes, and iridoids. Molecules, 2021, 26(14):4166.
- Sulborska-Różycka A., Konarska A., Weryszko-Chmielewska E., Dmitruk M. Nectar guides and floral nectary in Lamium album L. subsp. album: structure and histochemistry in light, fluorescence, and electron microscopy. Micron, 2023, 171:103474.
- Shevchenko A., Drobot V., Litvynchuk S., Galenko O. Application of Lamium album leaves powder in wheat bread technology. Plant Foods for Human Nutrition, 2025, 80(2):106.
- Czerwińska M.E., Świerczewska A., Granica S. Bioactive constituents of Lamium album L. as inhibitors of cytokine secretion in human neutrophils. Molecules, 2018, 23(11):2770.
- Czerwińska M.E., Świerczewska A., Woźniak M., Kiss A.K. Bioassay-guided isolation of iridoids and phenylpropanoids from aerial parts of Lamium album and their anti-inflammatory activity in human neutrophils. Planta Medica, 2017, 83(12-13):1011-1019.
- National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Lamium album” și „white dead nettle” în titlu sau rezumat, 35 de rezultate, octombrie 2026, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
- Shapira M.Y., Raphaelovich Y., Gilad L., Or R., Dumb A.J., Ingber A. Treatment of atopic dermatitis with herbal combination of Eleutherococcus, Achillea millefolium, and Lamium album has no advantage over placebo: a double blind, placebo-controlled, randomized trial. Journal of the American Academy of Dermatology, 2005, 52(4):691-693.
- Paduch R., Wójciak-Kosior M., Matysik G. Investigation of biological activity of Lamii albi flos extracts. Journal of Ethnopharmacology, 2007, 110(1):69-75.
- Chipeva V.A., Petrova D.C., Geneva M.E., Dimitrova M.A., Moncheva P.A., Kapchina-Toteva V.M. Antimicrobial activity of extracts from in vivo and in vitro propagated Lamium album L. plants. African Journal of Traditional, Complementary and Alternative Medicines, 2013, 10(6):559-562.
- Arefani S., Mehran S.M.M., Moladoust H., Norasfard M.R., Ghorbani A., Abedinzade M. Effects of standardized extracts of Lamium album and Urtica dioica on rat tracheal smooth muscle contraction. Journal of Pharmacopuncture, 2018, 21(2):70-75.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
- Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
- Pourmirzaee Sheikhali Kelayeh T., Abedinzade M., Ghorbani A. A review on biological effects of Lamium album (white dead nettle) and its components. Journal of Herbmed Pharmacology, 2019, 8(3):185-193.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă urmezi un tratament sau ai o afecțiune, discută cu medicul înainte de a folosi urzică moartă.
