Plante medicinale

Afin (Vaccinium myrtillus): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Afin (Vaccinium myrtillus)

Afinul (Vaccinium myrtillus) e tufa mică de munte care dă afinele de pădure, bobițe negre-albăstrui, brumate, cu gust dulce-acrișor. Agenția Europeană a Medicamentului are două monografii pentru fructele lui: afinele uscate, pe baza utilizării tradiționale, pentru diareea ușoară și pentru inflamațiile ușoare din gură, și un extract din afine proaspete, pentru picioarele grele. Mai jos afli cum arată, când se coc, cum îl deosebești de merișor și de afinul american, ce conțin fructele, ce spun studiile despre vederea pe întuneric și cum se folosesc.

Pe scurt

  • Afinul e un arbust de 15-60 cm, cu tulpini verzi, muchiate, frunze mici, dințate, și fructe negre-albăstrui de 7-9 mm.
  • Înflorește primăvara, iar fructele se coc la aproximativ două luni după înflorire. Cei mai mulți antociani îi au afinele culese la sfârșit de august și început de septembrie.
  • Afinele uscate, fierte, sunt recunoscute pe baza utilizării tradiționale pentru diareea ușoară și, pentru clătirea gurii, pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale.
  • Vederea pe întuneric nu se îmbunătățește cu afine: cele mai noi patru studii cu placebo, toate randomizate, au ieșit negative.
  • Diareea care ține mai mult de 3 zile cere medic. Frunzele de afin nu au monografie europeană.
Denumire
Afin, afin de pădure; în engleză, bilberry
Vaccinium myrtillus L., familia Ericaceae
Părți folosite
Fructele coapte, uscate sau proaspete, Myrtilli fructus
Conține
Antociani, 300-700 mg la 100 g de fructe proaspete, și taninuri
Recunoaștere
Două monografii europene din 2015, de utilizare tradițională: afinele uscate și un extract din afine proaspete
Atenție la
Diareea de peste 3 zile cere medic; extractul, la cine ia anticoagulante

Ce este afinul

Afinul e un arbust mic din familia Ericaceae. Genul Vaccinium are aproximativ 500 de specii, printre care și merișorul și afinul american, cultivat pentru fructele mari din magazine.1

Afinul de pădure, Vaccinium myrtillus, crește în zonele temperate și reci din Europa, Asia și America de Nord.2 În Europa, afinele se culeg mult de la plantele sălbatice.3 Dicționarele îl descriu ca un arbust scund, foarte ramificat, cu flori roz-deschis și fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte.4

Din magazinul Hypericum: Sirop afine de pădure fara zahar 500 ml și Tinctura de Afin.

Cum arată afinul

Afinul formează tufe și covoare întinse, pentru că se înmulțește din tulpini subterane. Crește de obicei 15-60 cm, iar în unele locuri ajunge până la un metru.2, 3

Tufă mică de afin, cu frunze verzi și fructe negre-albăstrui, într-o pădurePădure de pin cu un covor verde și des de afini sub copaci
În stânga, o tufă de afin cu fructe coapte. În dreapta, afinii acoperă ca un covor solul unei păduri de pin.Foto: Alina Zienowicz, domeniu public, și Gustamons, CC0, Wikimedia Commons

Cum îl recunoști

  • Tulpinile: verzi, cu trei muchii bine vizibile.3
  • Frunzele: mici, de 2-3 cm, verzi-deschis, ovale, cu marginea fin dințată.3
  • Florile: mici, de 3-5 mm, rotunde ca un clopoțel, roz, crem sau alb-verzui. Le polenizează insectele.3, 2
  • Fructele: bobițe negre-violet sau negre-albăstrui, de 7-9 mm, acoperite cu un strat fin, albăstrui, numit pruină. Au gust dulce și ușor astringent.3, 2
Două flori mici de afin, albe-verzui, în formă de clopoțel, atârnând sub frunzeAfine coapte, rotunde, albastre-negre, cu un strat fin de pruină, între frunze verzi
În stânga, florile de afin, ca niște clopoței. În dreapta, fructele coapte, acoperite cu pruina albăstruie.Foto: Patrick Alexander și MAKY.OREL, CC0, Wikimedia Commons
Planșă botanică veche cu afin și merișor, cu frunze, flori și fructe negre și roșii desenate separatPlanșă botanică veche, colorată, cu o tulpină de afin, frunze, flori roz și fructe
În stânga, afinul și merișorul pe aceeași planșă, la Thomé. În dreapta, afinul în Flora Batava, flora ilustrată a Olandei.Otto Wilhelm Thomé, Flora von Deutschland, Österreich und der Schweiz, 1885; Jan Kops, Flora Batava, vol. 6. Domeniu public, Wikimedia Commons

Unde crește afinul

Afinul crește de la câmpie până sus pe munte, chiar și deasupra limitei pădurii. Îi plac solurile foarte acide, din pădurile de pin și de alte conifere, din stejărișuri, din făgete și din turbării.2 Dicționarele îl pun prin locurile stâncoase și umede din pădurile de munte și subalpine și prin pășunile pietroase din zona alpină.4

În America de Nord, afinul de pădure crește sălbatic mai ales în munții din vest. Acolo, fructele lui au fost culese de mai multe popoare native, dar tufele mici și fructele mărunte l-au făcut greu de cultivat pentru comerț.3

Când se coc afinele de munte

Afinul înflorește din aprilie până în iunie, iar de la polenizare până la coacerea deplină trec aproximativ două luni.2 De aceea, afinele se culeg vara.

Două cutiuțe, una cu merișoare roșii și una cu afine, pe iarbă, în pădureGăleată plină cu afine de pădure proaspăt culese
În stânga, merișoare și afine culese toamna într-o pădure din Finlanda. În dreapta, afine de pădure culese în Belarus.Foto: Ypsilon from Finland și Andrei Perțev, CC0, Wikimedia Commons
  • Coapte înseamnă mai colorate: pe măsură ce se coc, afinele adună tot mai mulți antociani, pigmenții care le dau culoarea.2
  • Cele mai bogate sunt cele târzii: afinele culese la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie au de obicei de aproximativ 1,5 ori mai mulți antociani decât cele din iulie.2
  • Contează și locul: în Finlanda, conținutul de antociani al afinelor a variat de la simplu la dublu, după regiune.2

Afin, merișor sau afin american?

În pădure, afinul crește adesea lângă merișor, iar în magazine se vând mai ales afine mari, de cultură, din afinul american. Merișorul se hibridizează chiar cu afinul, în nordul Europei.3, 5

Două afine negre-albăstrui, brumate, pe o ramură verde de afinTufă de merișor cu frunze mici, lucioase, și fructe roșii, între licheni
În stânga, afine pe tufă, între frunze verzi-deschis, dințate. În dreapta, merișorul, cu frunze pieloase, verzi tot anul, și fructe roșii.5, 4Foto: Alina Zienowicz și Jonas Bergsten, domeniu public, Wikimedia Commons
Ce comparămAfinMerișorAfin american
Numele latinV. myrtillusV. vitis-idaeaV. corymbosum
Înălțimea5-120 cmTufe joase, ca un covor1-5 m
Frunzele2-3 cm, dințate0,5-1,8 cm, pieloase, cu marginea întreagă, verzi tot anul1,5-7 cm
FructeleNegre-albăstrui, 7-9 mmRoșii, 8-10 mmAlbastre sau negre, brumate, 4-12 mm
De unde vineEuropa, Asia, America de NordNordul Eurasiei și al AmericiiEstul Americii de Nord

Surse: Flora of North America, volumul 8, 2009; dexonline, pentru frunzele merișorului.3, 5, 6, 4

Dintre speciile de Vaccinium analizate, afinul de pădure are cel mai mare conținut de antociani.2 Monografiile europene privesc numai afinul de pădure, nu și afinele de cultură.7, 8

Denumiri populare și nume în alte limbi

Originea cuvântului „afin” e necunoscută, după DEX. Scriban îl lega de „dafin” și de latinescul acinus, „bobiță”, și socotea că din română vine cuvântul maghiar pentru afină, áfonya.4 Fructul se numește „afină”, cu pluralul „afine”, formă pe care o dau dicționarele.4

LimbaAfinele uscate, în monografia europeană
Românăafine uscate
Englezăbilberry fruit, dried
Germanăgetrocknete Heidelbeeren
Francezămyrtille, fruit sec de
Italianămirtillo nero, frutto secco
Spaniolăarándano, fruto seco de
Maghiarăszárított fekete áfonya termés
Polonezăowoc borówki czernicy, suchy
Bulgarăчерна боровинка, изсушен плод
Suedezăblåbär, torkat bär

Surse: dexonline, pentru română; Agenția Europeană a Medicamentului, monografia afinelor uscate din 2015, pentru celelalte limbi.4, 7

Ce parte se folosește

Se folosesc fructele coapte. Farmacopeea Europeană are două monografii pentru ele: afinele uscate trebuie să aibă cel puțin 1% taninuri, iar afinele proaspete sau congelate, cel puțin 0,30% antociani, raportat la planta uscată.2

  • Afinele uscate: întregi sau mărunțite, fierte în apă, pentru băut sau pentru clătirea gurii.7
  • Afinele proaspete: din ele se face un extract uscat, standardizat, cu 36% antocianozide, pentru capsule și tablete.8
  • Frunzele: se folosesc în tradiție, dar nu au monografie europeană. Un extract din frunze a avut o slabă activitate mutagenă într-un test de laborator; rezultatul nu privește fructele.2

7 lucruri surprinzătoare despre afin

  1. Povestea piloților e o legendă. Se spune că, în al Doilea Război Mondial, piloții britanici mâncau dulceață de afine înaintea zborurilor de noapte, ca să vadă mai bine. Nu există dovezi că afinele îmbunătățesc vederea pe întuneric.2, 9
  2. Cuvântul maghiar ar veni din română. După Scriban, áfonya, afina în maghiară, e un împrumut din română.4
  3. Au fost vopsea. Sucul roșu-închis al afinelor s-a folosit la vopsit stofe și la colorarea vinurilor.4
  4. Pot colora totul în albastru. La câini și șobolani, extractul de afine, dat zilnic săptămâni la rând, a colorat în albastru-închis urina, pielea și ochii.2
  5. Se încrucișează cu merișorul. În nordul Europei, afinul și merișorul dau un hibrid, Vaccinium × intermedium.5
  6. Culoarea nu rezistă la căldură mare. La 125 °C, jumătate din antocianii afinelor se distrug în mai puțin de 8 minute.2
  7. Se iau des alături de medicamente. Un studiu din Norvegia a găsit afinul printre produsele din plante luate cel mai des, zilnic, de pacienții care luau și medicamente. Aproape 40% dintre cei cu anticoagulante luau usturoi și afin.2

Știai că?

Țăranii români uscau afinele, le fierbeau și foloseau zeama împotriva diareei, arată un dicționar din 1931. Este exact folosirea recunoscută azi de Agenția Europeană a Medicamentului pentru afinele uscate.4, 7

Ce conțin afinele

Afinele sunt bogate în antociani, pigmenții violet-albaștri, și în taninuri. S-au identificat 15 antociani, cei mai mulți derivați ai cianidinei și ai delfinidinei.2

Ce conțineCâtDe reținut
Antociani300-700 mg la 100 g de fructe proaspetePigmenții violet-albaștri; cresc pe măsură ce afinele se coc
Antociani, în fructul uscat19,3-38,7 mg pe gramDiferă mult după regiune
Taninuricel puțin 1%, în fructul uscatDau gustul astringent
Flavonoideaproximativ 14 mg la 100 gScad pe măsură ce fructele se coc
Acizi triterpeniciacidul ursolic, 0,25%Alături de acidul oleanolic
Vitamineîn fructul proaspătVitamina C, vitamina B1 și altele

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2015, după Prior, 1998, Lätti, 2008, Hänsel, 1994, și Szakiel, 2012.2

Antocianii sunt instabili: se strică la lumină, la căldură și în contact cu metalele. Păstrarea la rece îi protejează mai bine.2 Extractele din comerț pot avea cantități foarte diferite de antociani, de la 2 la 200 mg pe gram.2

Ce spun studiile

Afinul a fost studiat mult, mai ales pentru ochi și pentru vasele de sânge, dar studiile bune sunt puține. Agenția Europeană a Medicamentului a considerat datele insuficiente pentru o „utilizare bine stabilită”, adică una dovedită prin studii.2

30de studii despre afin și vederea în lumină slabă, găsite într-o sinteză din 2004
12dintre ele au avut grup cu placebo
4cele mai noi și mai riguroase studii randomizate, toate negative
2015anul celor două monografii europene pentru afine

Surse: Canter și Ernst, 2004; Agenția Europeană a Medicamentului, 2015.9, 7, 8

Vederea pe întuneric

O sinteză din 2004 a strâns 30 de studii despre afin și vederea în lumină slabă. Doar 12 au avut placebo, iar cele mai noi 4, toate randomizate, au ieșit negative. Rezultatele pozitive au venit din studii mai slabe, iar în 11 din 12 studii participanții vedeau normal. Concluzia autorilor: ideea că afinul îmbunătățește vederea normală pe întuneric nu e susținută de studiile riguroase.9

Diareea și gura

Pentru folosirea afinelor uscate la diaree și la inflamațiile din gură nu există studii clinice. Studiile de laborator arată că taninurile din afinele uscate au efect antimicrobian și astringent, ceea ce face plauzibilă folosirea tradițională.10

Circulația

Studiile despre vasele de sânge și circulația picioarelor s-au făcut acum 30-40 de ani și nu au fost randomizate. De aceea, și extractul din afine proaspete e recunoscut doar pe baza utilizării tradiționale.2

Afinele nu îmbunătățesc vederea și nu tratează bolile de ochi sau de vase.

Afinele uscate și diareea

Monografia europeană recunoaște afinele uscate, pe baza utilizării tradiționale, pentru tratamentul simptomatic al diareei ușoare. Se folosesc ca decoct: 5-15 g de afine uscate, fierte în 250 ml de apă, de 3-4 ori pe zi, adică 15-60 g pe zi.7, 2

  • Fierte, nu opărite: afinele se fierb aproximativ 10 minute.2
  • Pentru gură: 20 g de afine uscate, fierte în 200 ml de apă, pentru clătirea gurii de mai multe ori pe zi, la inflamațiile ușoare ale mucoasei.7
  • Cât durează: dacă diareea ține mai mult de 3 zile sau inflamația din gură mai mult de o săptămână, e nevoie de medic.7
  • Nu sub 12 ani: la copiii mai mici, folosirea nu e recomandată, din lipsă de date.7

Diareea cu sânge, cu febră mare sau la copiii mici cere medic, nu ceai.

Precauții și siguranță

Pentru afinele uscate nu se cunosc efecte adverse și nici interacțiuni cu medicamentele. Monografia spune că se pot folosi și în sarcină și alăptare.7

  • Extractul din afine proaspete: e pentru adulți; nu se recomandă sub 18 ani și nici în sarcină și alăptare, din lipsă de date.8
  • Anticoagulantele: la cei care iau medicamente anticoagulante sau antiagregante, e nevoie de atenție la preparatele din afine.2
  • Picioarele grele: dacă apar inflamația pielii, durerea puternică, ulcerațiile, umflarea bruscă a unui picior sau a amândurora ori boli de inimă sau de rinichi, e nevoie de medic.8
  • Balonarea: într-un studiu cu un preparat din afine, o treime dintre participanți au avut balonare ușoară sau moderată.2
  • Frunzele: nu au monografie europeană, iar un extract din frunze a fost slab mutagen în laborator.2

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, afinele au două monografii din 29 septembrie 2015, ambele de utilizare tradițională. Afinele uscate sunt recunoscute pentru diareea ușoară și pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale, iar extractul uscat din afine proaspete, pentru neplăcerile și greutatea picioarelor din tulburările ușoare ale circulației venoase și pentru fragilitatea capilarelor pielii.7, 8

În 2022-2023, comitetul a reevaluat datele publicate între 2013 și 2022, iar monografiile din 2015 au rămas în vigoare.11 Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru afin.12

În România, Vaccinium e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.13

Afinul de-a lungul timpului

Afinele uscate sunt de mult un leac pentru diaree. În 1940, un tratat le dădea în doze de 10-15 g, la adulți și la copii, iar în 1987 Comisia E din Germania le-a recunoscut pentru diareea acută nespecifică, cu 20-60 g pe zi.2

În alte cărți de plante, afinele apar și la dizenterie, hemoroizi, inflamații digestive, infecții ale gurii, scorbut și probleme urinare.2 La noi, un dicționar din 1931 notează că poporul le usca, le fierbea și folosea zeama contra diareei și a tusei.4

După legenda piloților britanici din al Doilea Război Mondial au urmat, în anii 1960 și 1970, studii necontrolate care păreau să arate un efect asupra vederii nocturne. Studiile mai noi și mai riguroase nu l-au confirmat.2, 9

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu afin

Până aici ai citit despre afin. De aici încolo, despre produsele noastre. Monografiile europene privesc afinele uscate, fierte, și un extract standardizat din afine proaspete; siropurile, tinctura și amestecurile noastre nu sunt acoperite de ele.7, 8 Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Sirop de afine de pădure, fără zahăr

  • Extract apos din afine de pădure (Vaccinium myrtillus), îndulcit cu stevia
  • Flacon de 500 ml, fără zahăr adăugat
  • Pe etichetă: 6 linguri pe zi, câte 2 după mesele principale, dizolvate în apă; cure de 6 săptămâni
  • După deschidere se păstrează la frigider

24,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu afin: siropuri, tinctură și amestecuri de fructe de pădure

Siropul de afin cu zahăr are cel puțin 50% extract din afine de pădure, iar cel de 250 ml e îndulcit, ca și cel mare, cu stevia. Tinctura e un extract din fructe de afin, în alcool. În siropul și capsulele de fructe de pădure și în concentratul Complex Roșu, afinele sunt alături de alte fructe, precum zmeura, merișorul și coacăzele negre. Capsulele Hyper Oftalmic Forte au 100 mg de extract din afine de pădure pe capsulă, alături de extracte de crăițe și de silur și de o algă.

Alte plante pentru diareea ușoară și pentru gură

Pentru diareea ușoară, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște pe baza utilizării tradiționale și turița mare și scoarța de stejar. Pentru inflamațiile ușoare din gură, și turița mare, mușețelul și salvia.14, 15, 16, 17

Cum se folosesc

ProdusCum se foloseșteDe reținut
Sirop de afine de pădure, fără zahăr6 linguri pe zi, câte 2 după mesele principale, în apă; cure de 6 săptămâni, cu 7 zile de pauzăÎndulcit cu stevia
Sirop de Afin cu zahăr3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apăConține zahăr invertit
Sirop de Afin cu stevia, 250 ml6 linguri pe zi, câte 2 după mesele principale, în apăSe păstrează la frigider după deschidere
Tinctură de Afin30-60 de picături de 3 ori pe zi, în apă; cure de 6 săptămâniConține alcool
Sirop de Fructe de PădureAdulți, 3-6 linguri pe zi, dizolvate în apăCinci fructe, cu 20% afin
Capsule Fructe de Pădure3-6 capsule pe zi, câte 1-2 după mese; cure de 6 săptămâniOpt fructe de pădure
Complex RoșuDupă recomandările de pe etichetăȘapte fructe, cu stevia
Capsule Hyper Oftalmic Forte4-6 capsule pe zi, câte 1-2 înainte sau între mese; cure de 2 luniAfin, crăițe, silur și o algă
Ceai Turiță Mare, vracInfuzie din 1 linguriță la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe ziPărți aeriene de turiță mare
Ceai Stejar, vracInfuzie din 2 lingurițe de scoarță la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe ziScoarță de pe ramuri tinere
Ceai Mușețel, vracInfuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe ziFlori de mușețel
Ceai Salvie, vracInfuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, 10-15 minute; 2-3 căni pe ziFrunze de salvie

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru afinele uscate, monografia europeană recomandă decoctul și medicul dacă diareea ține mai mult de 3 zile.7

Întrebări frecvente

Afinul este un arbust mic din familia Ericaceae, de 15-60 cm, care crește prin pădurile de munte și pe pășunile alpine. Fructele lui, afinele de pădure, sunt bobițe negre-albăstrui, brumate, cu gust dulce-acrișor.
Afinul înflorește din aprilie până în iunie, iar fructele se coc la aproximativ două luni după polenizare, deci vara. Cei mai mulți antociani îi au afinele culese la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie.
Afinele de pădure vin de la Vaccinium myrtillus, un arbust de cel mult un metru, cu fructe de 7-9 mm. Afinele mari din magazine vin de obicei din afinul american, Vaccinium corymbosum, un arbust de 1-5 m. Monografiile europene privesc doar afinul de pădure.
Afinul are frunze subțiri, dințate, care cad toamna, și fructe negre-albăstrui. Merișorul are frunze groase, lucioase, care rămân verzi și iarna, și fructe roșii. Cele două cresc adesea împreună.
Corect este „afine”, pluralul de la „afină”. Dicționarele nu dau forma „afene”.
Agenția Europeană a Medicamentului le recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, pentru tratamentul simptomatic al diareei ușoare și, în apă de clătit, pentru inflamațiile ușoare ale mucoasei bucale. E o recunoaștere bazată pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.
După monografia europeană, 5-15 g de afine uscate se fierb aproximativ 10 minute în 250 ml de apă, iar decoctul se bea de 3-4 ori pe zi. Pentru clătirea gurii se folosesc 20 g la 200 ml de apă. Dacă diareea ține mai mult de 3 zile, e nevoie de medic.
Nu. Legenda vine de la piloții britanici din al Doilea Război Mondial. O sinteză din 2004 a arătat că cele mai noi patru studii cu placebo, toate randomizate, au fost negative.
Afinele sunt un fruct obișnuit. Monografia europeană spune că afinele uscate, ca decoct, se pot folosi în sarcină și alăptare. Extractul concentrat din afine proaspete nu se recomandă în sarcină și alăptare, din lipsă de date.
Ca fruct, afinele se mănâncă obișnuit. La preparatele din afine, mai ales la extracte, Agenția Europeană a Medicamentului cere atenție la cei care iau anticoagulante sau antiagregante. Întreabă medicul.
Frunzele de afin se folosesc în tradiție, dar nu au monografie europeană. Un extract din frunze a avut o slabă activitate mutagenă într-un test de laborator, rezultat care nu privește fructele.
Mai ales antociani, 300-700 mg la 100 g de fructe proaspete, pigmenții violet-albaștri care le dau culoarea, și taninuri, care le dau gustul astringent. Mai conțin flavonoide, acizi fenolici și vitamine.
Afinii cresc mai ales la munte, prin pădurile de conifere, pe locurile stâncoase și umede și pe pășunile alpine pietroase, pe soluri acide.
Afinul american, Vaccinium corymbosum, este un arbust de 1-5 m din estul Americii de Nord, cu fructe albastre, cultivat pentru afinele mari din comerț. E altă specie decât afinul de pădure.

Referințe

  1. Vander Kloet S.P. Vaccinium Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
  2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Vaccinium myrtillus L., fructus recens and Vaccinium myrtillus L., fructus siccus, EMA/HMPC/555161/2013, 29 septembrie 2015.
  3. Vander Kloet S.P. Vaccinium myrtillus Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
  4. dexonline.ro, articolele „afin”, „afină” și „merișor”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1926-1931), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, dicționarele lui Scriban și Șăineanu și DOOM 3.
  5. Vander Kloet S.P. Vaccinium vitis-idaea Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
  6. Vander Kloet S.P. Vaccinium corymbosum Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 8, Oxford University Press, 2009, efloras.org.
  7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Vaccinium myrtillus L., fructus siccus, EMA/HMPC/678995/2013, 29 septembrie 2015.
  8. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Vaccinium myrtillus L., fructus recens, EMA/HMPC/375808/2014, 29 septembrie 2015.
  9. Canter P.H., Ernst E. Anthocyanosides of Vaccinium myrtillus (bilberry) for night vision: a systematic review of placebo-controlled trials. Survey of Ophthalmology, 2004, 49(1):38-50.
  10. European Medicines Agency. Afine uscate, Vaccinium myrtillus L., fructus siccus. Rezumat destinat publicului, EMA/685398/2015, 9 decembrie 2015.
  11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to assessment report on Vaccinium myrtillus L., fructus recens and Vaccinium myrtillus L., fructus siccus, EMA/HMPC/883967/2022, 12 mai 2023.
  12. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
  13. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
  14. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Agrimonia eupatoria L., herba, EMA/HMPC/680597/2013, publicată în 2015.
  15. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Quercus robur L., Quercus petraea (Matt.) Liebl., Quercus pubescens Willd., cortex, EMA/HMPC/3203/2009, publicată în 2011.
  16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Matricaria recutita L., flos, EMA/HMPC/55843/2011, publicată în 2016.
  17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salvia officinalis L., folium, revizia 1, EMA/HMPC/277152/2015, publicată în 2017.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Diareea care ține mai mult de 3 zile, cu sânge sau cu febră, cere consult medical.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *