Cânepă (Cannabis sativa): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Cânepa (Cannabis sativa) este o plantă anuală înaltă, cu frunze din foliole înguste care pornesc dintr-un punct, ca degetele unei mâini. Se cultivă de mii de ani pentru fibra din tulpină, pentru semințe și pentru uleiul lor. În satul românesc a fost o plantă importantă: din tulpină se țeseau haine și saci, iar din semințe se făcea ulei și julfă, o mâncare de post. Azi se vorbește mai ales despre semințele și uleiul ei, dar studiile pe oameni sunt puține. Cânepa este și o plantă strict reglementată: în România e pe lista plantelor periculoase pentru consumul uman, iar cultivarea ei cere autorizație. Mai jos afli cum o recunoști, ce nume are în alte limbi, ce conțin semințele, ce spun studiile, ce limite are THC în alimente și ce spune legea.

Ce este cânepa

Cânepa este o plantă anuală, dreaptă, cu rădăcină pivotantă, din familia Cannabaceae, aceeași familie cu hameiul.¹ Genul Cannabis are o singură specie, Cannabis sativa.^{1, 2} Botaniștii au despărțit-o cândva în mai multe specii, dar soiurile se pot încrucișa între ele, așa că astăzi se vorbește despre o specie cu multe soiuri.²

Numele științific vine din grecescul kannabis, care ar veni, după Flora of North America, din arabul kinnab sau din persanul kannab.¹ Cuvântul românesc, cânepă, vine din latina populară canapa.³

Pentru fibră, semințe și ulei se cultivă soiuri speciale, cu foarte puțin THC, adică tetrahidrocanabinol, substanța cu efect psihoactiv.² Ele se numesc cânepă industrială. Despre deosebirea dintre ele și soiurile de tip drog afli mai jos, la „Cânepă sau canabis?”.

Cum arată cânepa

Cânepa are tulpina dreaptă, înaltă de 1-3 m în Flora of China, în timp ce Flora of North America dă pentru tulpini între 0,2 și 6 m.^{4, 1} Frunzele sunt compuse, palmate: din vârful unui pețiol lung de 2-7 cm pornesc de obicei 3-9 foliole înguste, cu marginea dințată grosolan.¹

Cum o recunoști

• Frunzele: palmate, cu 3-9 foliole liniare până la lanceolate, lungi de 3-15 cm și late de 0,2-1,7 cm, cu marginea dințată. Pe dedesubt sunt albicioase, cu puncte rășinoase galben-brune.¹
• Florile: unisexuate. Cele bărbătești, verzui-gălbui și aplecate în jos, stau în buchete drepte, lungi de circa 25 cm. Cele femeiești, verzi și fără codiță, sunt înconjurate de bractee și grupate în axilele frunzelor din vârf.^{4, 1}
• Plantele bărbătești și cele femeiești: cele bărbătești sunt de obicei mai înalte și mai puțin viguroase și mor după înflorire. Cele femeiești rămân verzi până la îngheț.¹
• Fructul: o achenă ovoidă, ușor turtită, de 2-5 mm, albă sau verzuie, pătată cu purpuriu.¹
• Înflorirea: de la începutul verii până toamna. Cânepa este plantă de zi scurtă, iar momentul înfloririi depinde de latitudinea de unde provine soiul.¹

Unde crește cânepa

Cânepa este probabil originară din Asia Centrală, dar cultivarea ei îndelungată face greu de aflat locul exact.⁴ Azi se găsește aproape în toată zona temperată a lumii, iar multe populații sălbatice provin din plante scăpate din culturi vechi.¹

Crește mai ales pe pământ bogat, gunoit. În America de Nord se găsește prin curți umede cu gunoi de grajd și în locuri virane, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, până la 2.000 m altitudine.¹ În Maramureș, cânepa se semăna pe pământ arat de toamnă și gunoit iarna, după ce se semănase porumbul.⁵ Terenul cultivat cu cânepă se numea cânepiște.³

Uniunea Europeană este un mare producător. Potrivit unei sinteze din 2020, ea este al doilea producător de cânepă din lume, după Canada, iar Franța, Olanda, Lituania și România sunt principalele centre de producție.²

Cânepă sau canabis?

Cânepa și canabisul sunt aceeași specie, Cannabis sativa. Botaniștii au împărțit-o cândva în C. sativa, C. indica și C. ruderalis, dar soiurile se pot încrucișa între ele, așa că astăzi se recunoaște o singură specie.² Flora of North America adaugă că deosebirile chimice și de formă variază continuu și nu se văd mereu.¹

Ce deosebește soiurile este cantitatea de THC. Soiurile pentru fibră și semințe, numite cânepă industrială, au cel mult 0,3% THC din masa uscată a părții cu flori a plantei femeiești, la înflorire. Soiurile de tip drog au mai mult.² În dicționarele românești, cânepa indiană este varietatea cultivată în India, Iran, Africa de Nord și în cele două Americi, din care se extrag stupefiante.³

Surse: Farinon și colab., 2020; Regulamentul (UE) 2021/2115.^{2, 6}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește cânepă, cuvânt atestat în scris din 1697.³ Regional, are și alte nume, precum aldan, durhai, handur, holdani sau pordici.³ În limba populară se deosebea cânepa de vară, cu flori bărbătești, de cea de toamnă, cu flori femeiești.³

Surse: dexonline, pentru română; Regulamentul (UE) 2022/1393, în versiunile lui lingvistice, pentru celelalte limbi.^{3, 7}

Nume care induc în eroare

Mai multe plante și o pasăre au primit nume de la cânepă, deși nu sunt cânepă.

Ce parte se folosește și ce se face din ea

Din cânepă se folosesc tulpina, sămânța și uleiul din sămânță. Vârful cu flori și fructe este partea pe care legea drogurilor o numește canabis.⁸

Botanic, sămânța de cânepă este o achenă, un fruct uscat cu o singură sămânță, asemănător boabei de cereale.² Se poate consuma întreagă sau decorticată, adică fără coajă, precum și sub formă de ulei, făină și pudră de proteină.²

• Semințele cu coajă: au în medie 24,0% proteine și 30,4% grăsimi. Coaja ține aproape toată fibra.^{9, 2}
• Semințele decorticate: au 35,9% proteine și 46,7% grăsimi, iar proteina lor se digeră mai bine decât la cele cu coajă.⁹
• Făina rămasă după presarea uleiului: are 40,7% proteine și 10,2% grăsimi. În unele produse, proteina trece de 50%.^{9, 2}
• Uleiul: se obține prin presarea semințelor. Peste jumătate din acizii lui grași sunt acid linoleic; mai conține acid alfa-linolenic și acid oleic.^{2, 10}

7 lucruri surprinzătoare despre cânepă

1. E una dintre cele mai vechi plante cultivate. În China neolitică, în cultura Yangshao, cânepa se folosea pe scară largă în jurul anului 4000 î.Hr.¹ Semințele se mâncau în comunitățile asiatice încă din preistorie.¹¹
2. Are plante bărbătești și plante femeiești, iar în limba populară se numeau după anotimp. Cânepa de vară purta numai flori bărbătești și se culegea când polenul era copt. Cea de toamnă purta flori femeiești, dădea sămânța și se culegea când aceasta se cocea.^{3, 5}
3. Se topea în apă, ca să rămână doar fibra. În Maramureș, snopii uscați stăteau două-trei săptămâni într-o apă stătătoare, numită topilă, până putrezea partea lemnoasă. Apoi cânepa se melița, se peria și dădea trei produse: fuiorul, cel mai bun, urzala și câlții.^{5, 3}
4. Din semințe se făcea o mâncare de post, julfa. Era sămânța de cânepă pisată cu apă și amestecată cu miere, sau zeama rămasă de la fierberea semințelor. Cuvântul vine din maghiară, de la zsufa.³
5. Cuvântul englezesc „canvas” vine din cânepă. Pânza groasă, folosită la corăbii și la pictură, se numește în engleză canvas, cuvânt care vine, prin franceza veche, din latinescul cannabis.¹²
6. O pasăre cântătoare poartă numele cânepii. Cânepar se numește o pasăre mică, cu pene roșii pe cap și pe piept, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă.³
7. România se numără printre centrele mari de cânepă ale Europei. Potrivit unei sinteze din 2020, alături de Franța, Olanda și Lituania, România este unul dintre principalele centre de producție din Uniunea Europeană.²

Ce conțin semințele de cânepă

Compoziția semințelor diferă după soi, an și loc de cultură.^{2, 10} Cifrele de mai jos sunt pentru sămânța întreagă, cu coajă.

Surse: Farinon și colab., 2020; Arango și colab., 2024; House și colab., 2010.^{2, 10, 9}

Ce spun studiile

Despre semințele de cânepă se vorbește mult, dar cercetarea pe oameni este săracă. Într-o sinteză din 2020, autorii au găsit că lipsesc studiile despre consumul de semințe întregi, la oameni sănătoși sau bolnavi. Puținele studii existente foloseau doar ulei și erau neconcludente și greu de comparat.²

Surse: Farinon și colab., 2020; Schwab și colab., 2006; Kaul și colab., 2008; House și colab., 2010.^{2, 13, 14, 9}

Proteina din semințe

Într-un studiu canadian, făcut pe 30 de produse din cânepă, scorul proteic corectat cu digestibilitatea (PDCAAS) a fost 49-53% la semințele cu coajă, 46-51% la făina rămasă după presarea uleiului și 63-66% la semințele decorticate. Lizina a fost primul aminoacid limitativ în toate produsele, iar îndepărtarea cojii a îmbunătățit digestibilitatea proteinei și scorul.⁹ Autorii au concluzionat că proteinele din cânepă au un scor egal sau mai mare decât al unor cereale, al unor fructe cu coajă și al unor leguminoase.⁹ Într-un alt studiu, pe 29 de soiuri, toți aminoacizii esențiali au fost găsiți în toate soiurile, iar lizina a fost și aici limitativă.¹⁰

Uleiul de cânepă, colesterolul și inima

La 14 voluntari sănătoși, într-un studiu dublu-orb, cu încrucișare, 30 ml de ulei de cânepă pe zi, timp de 4 săptămâni, au schimbat proporțiile de acizi grași din sânge față de uleiul de in, cu mai mult acid linoleic și gamma-linolenic. Colesterolul total și lipoproteinele, glicemia, insulina și factorii de coagulare nu au diferit semnificativ între cele două perioade.¹³

La 86 de voluntari sănătoși, într-un studiu dublu-orb, cu placebo, de 12 săptămâni, două capsule de 1 g de ulei de cânepă pe zi nu au schimbat semnificativ concentrația niciunui acid gras din plasmă. Nici colesterolul total, HDL, LDL și trigliceridele nu au diferit semnificativ între cele patru grupuri. Autorii au conchis că două capsule dintr-unul dintre aceste uleiuri, luate pentru beneficii cardiovasculare, ar putea să nu aducă rezultatul dorit în trei luni.¹⁴

Uleiul de cânepă și pielea

Într-un studiu randomizat, simplu-orb, cu încrucișare, de 20 de săptămâni, uleiul de cânepă a fost comparat cu uleiul de măsline la pacienți cu dermatită atopică. După uleiul de cânepă, pacienții au raportat mai puțină uscăciune și mai puțină mâncărime a pielii (p = 0,027), iar folosirea medicamentelor pe piele a scăzut (p = 0,024). Pierderea de apă prin piele a scăzut și ea, dar fără semnificație statistică (p = 0,074).¹⁵ Un singur studiu nu poate dovedi un efect, iar uleiul nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Ce nu știm

Nu știm ce efect au semințele întregi la oameni, ce cantitate zilnică ar fi potrivită sau pentru cât timp. Studiile cu ulei au folosit doze și durate diferite: 2 g pe zi, 30 ml pe zi, 4, 12 sau 20 de săptămâni.^{2, 13, 14, 15} Cânepa nu tratează și nu previne boli, iar semințele și uleiul sunt alimente, nu medicamente.

Precauții și siguranță

Semințele de cânepă nu produc THC. Canabinoizii se formează în niște glande ale plantei care nu se găsesc în sămânță, iar urmele găsite în semințe sunt legate de contaminarea cu resturi de plantă. Într-un studiu pe 29 de soiuri, THC a fost găsit doar la cinci.¹⁰

Chiar și urmele contează. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a stabilit o doză acută de referință de 1 µg de Δ9-THC pe kilogram de greutate corporală. În 2020, EFSA a estimat expunerea acută din alimente, iar doza de referință a fost depășită în unele estimări. Comisia Europeană a socotit că, deși estimările probabil supraestimează expunerea, expunerea actuală este o posibilă problemă de sănătate.⁷

De aceea, din 2023, Uniunea Europeană a stabilit limite maxime pentru Δ9-THC în alimente: 3,0 mg/kg în semințele de cânepă și în produsele făcute numai din ele, și 7,5 mg/kg în uleiul din semințe de cânepă. Limitele se referă la suma dintre Δ9-THC și acidul lui precursor, Δ9-THCA.^{7, 16}

Cânepa absoarbe bine metalele din sol, inclusiv cadmiul, de aceea este considerată potrivită pentru curățarea terenurilor poluate. Într-un experiment pe un sol cu mult cadmiu, semințele a cinci soiuri aprobate în România au acumulat între 130 și 400 µg de cadmiu la 100 g. În probe obișnuite, valorile au fost mult mai mici: 0,5-2,3 µg la 100 g în 21 de probe din Turcia.²

Ce spune legea

Ordinul 244/2005

Cânepa (Cannabis sativa L.) este trecută pe Lista nr. 1, „Plante periculoase pentru consumul uman”, din Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății.¹⁷ Ordinul interzice vânzarea plantelor de pe această listă ca produse prelucrate sau preparate, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. Ministerul Agriculturii poate acorda o derogare doar dacă un dosar toxicologic și analitic arată că preparatul nu conține caracteristicile sau substanțele toxice ale plantei.¹⁷

Legea drogurilor

Legea nr. 339/2005 definește canabisul ca vârful florifer sau fructifer al plantei, fără semințele și frunzele care nu sunt însoțite de vârfuri, și a cărui rășină nu a fost extrasă. Canabisul, rășina de canabis, extractele și tincturile de canabis sunt înscrise în Tabelul II al legii, cu control strict.⁸

Cultivarea cânepii fără drept este interzisă. Legea o permite numai pentru prelucrare în scop tehnic, pentru tulpini, fibre, sămânță și ulei, sau în scop medical și științific, și numai cu autorizația Ministerului Agriculturii, dată prin direcțiile agricole județene. Furnizorii de semințe de canabis le pot livra numai celor care au autorizație de cultivare, iar cultivatorii autorizați trebuie să semene numai soiuri înscrise în catalogul oficial al României sau în cataloagele europene. Proprietarul unui teren are obligația să distrugă plantele de acest fel care cresc spontan pe terenul lui.⁸

Legea europeană

În Uniunea Europeană, suprafețele cultivate cu cânepă primesc plăți agricole numai dacă soiurile folosite nu depășesc 0,3% THC.⁶ Regulile din 2013 aveau limita de 0,2%.²

Semințele de cânepă, uleiul din semințe, făina din semințe și semințele degresate nu sunt alimente noi și pot fi folosite ca alimente. Extractele de cânepă cu canabinoizi, precum CBD, sunt alimente noi și cer autorizare, la fel ca produsele la care se adaugă. Pentru celelalte părți ale plantei nu s-a confirmat o folosire importantă ca aliment în Uniune înainte de 15 mai 1997, așa că, potrivit situației din 2022, ele nu pot fi folosite ca alimente.¹⁸

Lista europeană a mențiunilor de sănătate permise nu conține cânepa. Există mențiuni autorizate pentru acizii grași linoleic și alfa-linolenic, care contribuie la menținerea nivelului normal al colesterolului din sânge. Ele se pot folosi numai pentru alimentele care au cantitățile cerute, iar efectul apare la un consum zilnic de 10 g de acid linoleic, respectiv 2 g de acid alfa-linolenic.¹⁹

Agenția Europeană a Medicamentului

Pentru cânepă nu există monografie europeană de plantă medicinală. În proiectul de declarație publică din iulie 2025, Comitetul pentru produse medicinale pe bază de plante a concluzionat că, deocamdată, nu se poate întocmi o monografie pentru vârfurile florifere de Cannabis sativa, pentru că cerințele legale nu sunt îndeplinite. Printre altele, în Uniune nu este autorizat niciun medicament din vârfuri florifere ca unică substanță vegetală.²⁰ Documentul precizează că singurul medicament autorizat în UE din extracte de frunze și flori de canabis este un produs combinat din două extracte moi, aprobat în mai multe state membre din 2011. Medicamentele cu canabinoizi purificați nu intră în această evaluare.²⁰

Cânepa de-a lungul timpului

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate. Fibra ei rezistentă, bună pentru frânghii, pânză, hârtie și pânze de corabie, a dus-o în toată lumea.¹ La sfârșitul anilor 1950, Italia era a doua țară din lume ca suprafață cultivată cu cânepă, după Rusia, cu peste 100.000 de hectare.²

La noi, cuvântul cânepă apare în scris în 1697, iar câlții, în Biblia din 1688.³ În Maramureș, cânepa a fost, până la mijlocul secolului al 20-lea, materia primă de bază pentru haine și țesături de casă. Practica a dispărut odată cu importul de produse textile industriale.⁵

În secolul al 20-lea, mai multe țări au restrâns cultivarea cânepii din cauza THC. În 1937, Statele Unite au tratat cânepa ca pe un drog, fără să deosebească soiurile cu puțin THC de cele cu mult, iar în 1961 Organizația Națiunilor Unite a adoptat Convenția unică asupra stupefiantelor.² Cultivarea cânepii industriale a revenit în Canada în 1998, pentru soiuri cu sub 0,3% THC, și în Uniunea Europeană în 2013.² Din 2023 se aplică în Uniune limitele de THC din semințe și din ulei.⁷

Întrebări frecvente

Referințe

1. Flora of North America Editorial Committee (ed.). Cannabis Linnaeus și Cannabis sativa Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
2. Farinon B., Molinari R., Costantini L., Merendino N. The seed of industrial hemp (Cannabis sativa L.): nutritional quality and potential functionality for human health and nutrition. Nutrients, 2020, 12(7):1935.
3. dexonline.ro, articolele „cânepă”, „cânepar”, „cânepiște”, „câlți”, „fuior”, „meliță”, „topilă”, „julfă” și „canabis”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), CADE, DLRLC, Scriban, DER și Șăineanu.
4. Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.). Cannabis sativa Linnaeus, în Flora of China, vol. 5, Science Press, Beijing și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2003, efloras.org.
5. Dicționarul regional al Maramureșului (2015), articolul „cânepă”, în dexonline.ro, după Bârlea (1924), Memoria (2007) și Bilțiu (1999).
6. Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 435 din 6 decembrie 2021, articolul 4 alineatul (4).
7. Regulamentul (UE) 2022/1393 al Comisiei din 11 august 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime de delta-9-tetrahidrocanabinol (Δ9-THC) din semințele de cânepă și din produsele derivate din acestea. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 211 din 12 august 2022. Denumirile din alte limbi sunt luate din versiunile lui în limbile engleză, maghiară, germană, franceză, italiană, spaniolă, poloneză și bulgară.
8. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005, forma consolidată din 29 septembrie 2024, legislatie.just.ro.
9. House J.D., Neufeld J., Leson G. Evaluating the quality of protein from hemp seed (Cannabis sativa L.) products through the use of the protein digestibility-corrected amino acid score method. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2010, 58(22):11801-11807.
10. Arango S., Kojić J., Perović L. și colab. Chemical characterization of 29 industrial hempseed (Cannabis sativa L.) varieties. Foods, 2024, 13(2):210.
11. Leonard W., Zhang P., Ying D., Fang Z. Hempseed in food industry: nutritional value, health benefits, and industrial applications. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety, 2020, 19(1):282-308.
12. Wiktionary. canvas, en.wiktionary.org.
13. Schwab U.S., Callaway J.C., Erkkilä A.T., Gynther J., Uusitupa M.I., Järvinen T. Effects of hempseed and flaxseed oils on the profile of serum lipids, serum total and lipoprotein lipid concentrations and haemostatic factors. European Journal of Nutrition, 2006, 45(8):470-477.
14. Kaul N., Kreml R., Austria J.A. și colab. A comparison of fish oil, flaxseed oil and hempseed oil supplementation on selected parameters of cardiovascular health in healthy volunteers. Journal of the American College of Nutrition, 2008, 27(1):51-58.
15. Callaway J., Schwab U., Harvima I. și colab. Efficacy of dietary hempseed oil in patients with atopic dermatitis. Journal of Dermatological Treatment, 2005, 16(2):87-94.
16. Regulamentul (UE) 2023/915 al Comisiei din 25 aprilie 2023 privind limitele maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 119 din 5 mai 2023, secțiunea 2.6.
17. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
18. Ruokavirasto (Autoritatea finlandeză pentru alimente). Hemp as food, pagină actualizată la 14 decembrie 2022, care rezumă Catalogul european al noilor alimente.
19. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012, versiunea consolidată din 20 august 2025.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Draft public statement on Cannabis sativa L., flos, EMA/HMPC/69833/2025, 9 iulie 2025.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Cânepa se află pe Lista 1 din Ordinul 244/2005, iar cultivarea ei este permisă numai cu autorizație; această pagină nu încurajează cultivarea ei sau folosirea ei în alt scop decât cel permis de lege. Semințele și uleiul de cânepă sunt alimente și nu tratează și nu previn boli. Dacă ai o boală sau iei medicamente, discută cu medicul înainte de a schimba alimentația.