Porumb (Zea mays): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Porumbul (Zea mays) e o iarbă anuală înaltă, cultivată în toate zonele calde ale lumii, cu flori masculine în vârful tulpinii și flori feminine în știulete, pe aceeași plantă.¹ Ca plantă medicinală se folosește mătasea de porumb, adică stilurile și stigmatele florilor femele, care ies în smoc din vârful știuletelui.^{2, 3} Agenția Europeană a Medicamentului pregătește pentru ea o monografie de utilizare tradițională, pentru neplăcerile urinare ușoare, dar proiectul nu e încă adoptat.^{4, 5} Mai jos afli cum arată porumbul, de unde îi vine numele, prin ce se deosebește de porumbar, ce conține mătasea, ce spun studiile și cum se prepară ceaiul.

Ce este porumbul

Porumbul e o plantă anuală din familia gramineelor (Poaceae), cu tulpina dreaptă, groasă și plină în interior, care poate ajunge la 4 m.^{1, 3} Genul Zea are cinci specii: patru sălbatice, în America Centrală, și porumbul, a cincea, cultivată în toate zonele calde ale lumii.¹

Numele științific i-a fost dat de Linné, în 1753.¹ Soiurile lui se cultivă pentru cereale sau pentru nutreț, iar porumbul e și o sursă importantă de ulei, de sirop și de alcool.¹ Dicționarul îl descrie drept plantă alimentară, industrială și furajeră.³ Pentru fitoterapie contează însă altă parte decât boabele: mătasea de porumb.

Din magazinul Hypericum: Ceai Porumb vrac.

Cum arată porumbul

Porumbul se recunoaște după tulpina dreaptă și groasă, cu frunze lungi și late, și după cele două feluri de flori de pe aceeași plantă. În vârf stă paniculul, cu flori masculine. Mai jos, la subsuoara frunzelor, stau știuleții, cu flori feminine.^{1, 3}

Cum îl recunoști

• Tulpina: dreaptă, groasă și plină în interior, înaltă de 1-4 m, adesea cu rădăcini de sprijin.¹
• Frunzele: lungi de 50-90 cm și late de 3-12 cm, cu nervura de la mijloc groasă și cu marginea aspră.¹
• Paniculul: în vârful tulpinii, cu multe ramuri. Spiculețele au 9-14 mm, iar anterele sunt portocalii, de circa 5 mm.¹
• Știuletele: la subsuoara frunzelor, învelit în foi numite pănuși. E cilindric, cu spiculețe în 16-30 de rânduri.^{1, 3}
• Mătasea: stiluri foarte lungi, subțiri și mătăsoase, care atârnă în smoc din vârful știuletelui.^{1, 3}
• Boabele: bombate, mult mai mari decât solzii spiculețului, foarte variabile ca formă și culoare.¹

Florile porumbului: panicul și știulete

Florile porumbului sunt mici și adunate în inflorescențe. Fiecare plantă are două feluri de inflorescențe, una masculină și una feminină, pe aceeași tulpină.¹ În română au nume proprii: paniculul și știuletele.³

Surse: Flora of China; dexonline, Micul dicționar academic.^{1, 3}

Mătasea de porumb nu e păr, ci stilurile florilor femele.¹ Dicționarul o descrie ca fire subțiri, cafenii-gălbui, care ies din pănuși în formă de smoc.³

Unde crește porumbul

Porumbul e o plantă de cultură, crescută în câmp în toate zonele calde ale lumii.¹ Cele patru specii sălbatice ale genului Zea cresc în America Centrală.¹ Ruda sălbatică din care a fost domesticat porumbul se numește teosinte.⁶

O analiză genetică a 264 de plante, la 99 de microsateliți, arată că tot porumbul vine dintr-o singură domesticire, în sudul Mexicului, acum aproximativ 9.000 de ani. Cele mai vechi tipuri păstrate sunt cele din podișurile Mexicului, de unde porumbul s-a răspândit în America.⁶

La noi a ajuns târziu. Dicționarul etimologic spune că cultura porumbului a fost introdusă pe la 1680 în Muntenia și pe la 1690 în Moldova și că a luat repede locul grâului, care era obiectul unui monopol comercial turcesc. Data care se citează de obicei, precizează dicționarul, e falsă.³

Porumb sau porumbar?

Numele se încurcă ușor. Porumbul (Zea mays) e o plantă anuală din familia gramineelor. Porumbarul (Prunus spinosa) e un arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice, negre-vineții, cu gust acru, astringent.³

În plus, „porumb” e și un nume popular al porumbarului, iar în graiul popular e numele porumbelului.³ Sunt plante din familii diferite, iar fișa de față e despre porumbul din ogoare.

Surse: dexonline, DEX ’09 și Dicționarul etimologic român; Flora of China.^{3, 1}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, multe dintre ele regionale.³ În engleză i se spune maize sau corn.¹

Sursa: dexonline, după DEX ’09 și Micul dicționar academic.³

Agenția Europeană a Medicamentului dă numele mătăsii de porumb în limbile Uniunii.⁴

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, proiectul de monografie din 2025.⁴

Ce parte se folosește

Se folosește mătasea de porumb, în latină Maydis stigma: stilurile și stigmatele florilor femele, uscate.² Boabele sunt aliment și nu fac obiectul proiectului de monografie europeană.⁴

• Cum arată mătasea uscată: după Farmacopeea Română, ediția a X-a, din 1998, sunt fire mătăsoase, friabile, subțiri, ușor curbate, plate, galben-aurii sau brun-roșcate, lungi de 0,5-20 cm și late de 0,10-0,15 mm. Au miros slab, caracteristic, și gust dulce, mucilaginos.²
• Când se culege: stilurile și stigmatele se culeg din porumb necopt.²
• Cât de curată trebuie să fie: Farmacopeea Română cere cel mult 7% cenușă totală. Farmacopeea Europeană nu are monografie pentru mătasea de porumb.²
• Forma din proiectul de monografie: mătasea mărunțită, pentru ceai, ca decoct sau ca infuzie.⁴

7 lucruri surprinzătoare despre porumb

1. „Porumb” a fost mai întâi un porumbel. Cuvântul vine din latinescul palumbus și a rămas, în graiul popular, cu sensul de porumbel. Dicționarul etimologic spune că planta a primit acest nume de la asemănarea știuletelui cu un porumbel.³
2. Aceeași plantă are peste zece nume regionale. Păpușoi, cucuruz, mălai, călambuc, ciolomadă, cocenaș, colibaș, cucoriță, gârnișor, păpușă, pitrașcă, tenchi, tengher: toate sunt, pe alocuri, numele porumbului.³
3. Tot porumbul din lume vine dintr-o singură domesticire. A avut loc în sudul Mexicului, acum aproximativ 9.000 de ani, din teosinte.⁶
4. A ajuns la noi abia pe la 1680 și a luat locul grâului. Grâul era obiectul unui monopol comercial turcesc, iar porumbul s-a înmulțit repede.³
5. Mătasea nu e păr. Fiecare fir e stilul unei flori femele, foarte lung, subțire și mătăsos.¹
6. Mătasea de porumb nu are monografie în Farmacopeea Europeană. Evaluarea Agenției se sprijină pe descrierea din Farmacopeea Română, ediția a X-a, din 1998.^{2, 4}
7. Un ceai din mătase de porumb e în uz în Polonia de peste 30 de ani. Raportul Agenției descrie două produse poloneze, în uz din mai 1993 și din septembrie 1994.²

Ce conține mătasea de porumb

Mătasea de porumb conține în primul rând carbohidrați, inclusiv polizaharide cu mucilag, și proteine, apoi săruri minerale. Mai are polifenoli (flavonoide, taninuri și acizi fenolici) și fitosteroli.²

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2025, după Singh și colab. (2022), Maksimović și colab. (2005) și Farmacopeea Română (1998).²

• Potasiul: mătasea e socotită, în Asia de Sud-Est, o sursă de săruri de potasiu.²
• Maysina: un flavonoid pe care raportul Agenției îl pomenește ca activ împotriva larvelor unor insecte care atacă porumbul.²
• Fitosterolii: printre ei sunt beta-sitosterolul, stigmasterolul și campesterolul.²
• Uleiul volatil: prin distilare cu aburi s-a obținut din mătase un ulei volatil, în care principalii componenți sunt cis-α-terpineolul (24,22%), 6,11-oxidoacorenul (18,06%) și citronelolul (16,18%).²

Cifrele descriu mătasea uscată sau uleiul obținut în laborator, nu o ceașcă de ceai.

Ce spun studiile

Pentru mătasea de porumb există mai ales studii pe animale. Agenția Europeană a Medicamentului a analizat și puținele date de la oameni și a găsit că nu există studii clinice bine făcute despre efectul diuretic.²

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2025; Shi și colab., 2019.^{2, 7}

Căile urinare

În studii pe animale, extractele apoase de mătase au crescut cantitatea de urină, dar rezultatele diferă după doză și după preparat. La șobolani, un decoct de 5%, dat zilnic pe gură în doză de 10 ml/kg timp de opt zile, a produs o diureză semnificativă, cu valoarea maximă în primele 24 de ore. Un decoct de 10% nu a schimbat în aceeași perioadă eliminarea de apă, dar a crescut pH-ul urinei.⁸ Într-un alt studiu, la șobolani hidratați în prealabil, extractul apos a avut efect diuretic la 500 mg/kg și a crescut eliminarea de potasiu la 350 și la 500 mg/kg.⁹

Raportul Agenției conchide că datele de laborator, deși nesistematice, se repetă și susțin ca plauzibilă folosirea tradițională ca diuretic. Mecanismul trebuie confirmat prin alte studii.² Pentru oameni, raportul nu găsește studii clinice cu preparate din mătase de porumb singură, pentru neplăcerile urinare ușoare.²

Tensiunea arterială

Într-un studiu randomizat, la 20 de persoane cu hipertensiune sistemică și la 20 fără, ultimele trei doze de extract apos (130, 192,5 și 260 mg/kg) au scăzut semnificativ statistic (p < 0,001) tensiunea oculară și tensiunea arterială, în 8 ore de la administrare.¹⁰ Raportul Agenției îl socotește un studiu pilot: nu a fost făcut pentru a măsura efectul diuretic sau antihipertensiv, iar dozele corespund la 5-20 g de mătase, peste cele folosite azi în Europa.²

O sinteză din 2019 a găsit 5 studii randomizate, cu 567 de participanți, în care ceaiul de mătase de porumb s-a adăugat la medicamentele pentru tensiune. Din cauza calității slabe a metodologiei majorității studiilor, dovezile sunt limitate: ceaiul plus medicamente ar putea scădea tensiunea mai bine decât medicamentele singure (RR = 1,27; interval de încredere 95%: 1,17-1,38). Nu există dovezi că ar avea mai puține efecte adverse.⁷

Glicemia

Într-un studiu pe 18 voluntari sănătoși, un extract apos de mătase, dat odată cu masa, nu a adus beneficii în plus asupra glicemiei și insulinemiei de după masă.²

Mătasea de porumb nu tratează bolile rinichilor, tensiunea mare sau diabetul și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Informațiile despre siguranță sunt puține. Raportul Agenției notează că substanța vegetală nu conține constituenți cu probleme de siguranță, dar nu există studii clinice de siguranță și nici date sistematice de toxicitate pentru ceaiurile folosite în Uniune.² Nu s-au făcut teste de toxicitate pentru reproducere și de carcinogenitate, iar despre genotoxicitate există date doar pentru o fracțiune de flavonoide, nu pentru ceai.² Proiectul de monografie notează că nu se cunosc efecte nedorite și că nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.⁴

În EudraVigilance și în bazele de date naționale nu există raportări. În VigiBase a fost una singură, din India, cu miozită, la un pacient care lua și alte medicamente, iar legătura cu mătasea nu e sigură.² Într-un studiu pe șoareci, un extract bogat în maysină nu a fost toxic la 500 mg/kg timp de 4 săptămâni, iar doza letală a depășit 2.000 mg/kg.¹¹ Rezultatele pe animale nu spun însă dacă ceaiul e lipsit de risc pentru om.

• Alergia: contraindicația din proiect e hipersensibilitatea la substanța activă.⁴
• Copiii: nu se recomandă sub 12 ani, din lipsa datelor.⁴
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă, din lipsa datelor. Nu există date despre fertilitate.⁴ La femele de șobolan gestante, un extract uscat standardizat, în doze de 300, 600 și 1.200 mg/kg, nu a produs toxicitate la mamă sau la făt, dar doza de 1.200 mg/kg a crescut pierderile dinaintea implantării.¹²
• Lichidele: ceaiul se bea cu suficiente lichide. Nu se recomandă celor cărora medicul le-a limitat lichidele.⁴
• Semnele de alarmă: dacă neplăcerile urinare se agravează sau apar febră, usturime la urinat, crampe ori sânge în urină, e nevoie de medic. La fel dacă simptomele durează peste 2 săptămâni.⁴
• Medicamentele: proiectul notează că nu s-au raportat interacțiuni. Totuși, în studii pe șobolani extractul a schimbat eliminarea de apă și de potasiu, iar într-un studiu pe oameni a fost urmărită tensiunea arterială. Cine ia diuretice sau medicamente pentru tensiune ori pentru inimă întreabă medicul sau farmacistul.^{4, 9, 10}
• Calitatea: porumbul poate fi contaminat cu micotoxine, precum zearalenona și nivalenolul. De aceea, evaluarea Agenției notează că în Europa se folosesc infuzii și decocturi, nu macerate.²

Ce spune legea

Pentru mătasea de porumb nu există încă o monografie europeană adoptată. Agenția Europeană a Medicamentului a pus-o pe lista de priorități în mai 2023 și a cerut date științifice între 15 iunie și 15 septembrie 2023. Proiectul monografiei, din 24 septembrie 2025, a fost în consultare publică între 15 octombrie 2025 și 15 ianuarie 2026. La începutul lui octombrie 2026, pagina Agenției îl arată încă drept proiect aflat în discuție.^{5, 4}

Proiectul ar acoperi folosirea tradițională pentru ameliorarea simptomelor asociate cu neplăcerile urinare ușoare, pe lângă recomandarea generală de aport suficient de lichide, ca să crească cantitatea de urină. Se sprijină exclusiv pe folosirea îndelungată.⁴ Raportul Agenției spune că folosirea bine stabilită nu e îndeplinită, din lipsa studiilor clinice, dar că mătasea de porumb îndeplinește criteriile folosirii tradiționale: cel puțin 30 de ani, din care cel puțin 15 în Uniune.²

Pentru mătasea de porumb nu există monografie în Farmacopeea Europeană. Proiectul de monografie se referă, într-o notă, la Farmacopeea Română, ediția a X-a, din 1998.^{2, 4} Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru mătasea de porumb.¹³

În România, porumbul (Zea mays L.) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁴

Porumbul și mătasea lui de-a lungul timpului

Mătasea de porumb se folosește în medicina tradițională la chinezi și la nativii americani, dar și în Turcia, în Statele Unite și în Franța.¹⁵ În Europa, ceaiurile de mătase se foloseau de multe decenii ca diuretic.²

În manualul german al lui Hager, din 1949, apăreau un extract, un extract fluid și un sirop din mătase de porumb. În Marea Britanie, un extract lichid din Codexul Farmaceutic Britanic din 1923 și o tinctură 1:5 în alcool de 25% apar în literatura de fitoterapie, dar nu se mai folosesc azi în Uniune. În farmacopeea britanică a plantelor medicinale din 1983, doza era de 4-8 g de mătase, de trei ori pe zi, în infuzie.²

În Polonia anilor 1950 se prescriau două preparate: o infuzie din 30 g de mătase la 500 ml de apă, băută în porții în cursul zilei, și un sirop cu extract fluid de mătase. Se foloseau ca diuretic ușor, iar tradiția era socotită adusă din Franța. Din anii 1960, dozele au scăzut la o lingură de mătase la un pahar de apă, ca decoct.²

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu mătase de porumb

Până aici ai citit despre porumb. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru mătasea de porumb, Agenția Europeană a Medicamentului are un proiect de monografie de utilizare tradițională, pentru ameliorarea simptomelor asociate cu neplăcerile urinare ușoare, pe lângă un aport suficient de lichide. Proiectul nu e încă adoptat.⁴ Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. În timpul curei, bea suficiente lichide.

Ceai Porumb

• 100% mătase de porumb (Zea mays), uscată și mărunțită
• Vrac, 30 g
• Pe etichetă: 2 lingurițe de mătase la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi
• Proiectul de monografie europeană: decoct din 2-4 g de mătase mărunțită la 200 ml de apă clocotită, fiert 5 minute, de 2-3 ori pe zi, între mese⁴

9,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu mătase de porumb: ceaiuri, tinctură și capsule

Mătasea de porumb se găsește la noi în trei amestecuri: Ceaiul Diuretic, vrac și la plic, cu 10 plante, Tinctura Diuretică, cu 9 plante, și capsulele Hyper Uro Renal, cu 11 plante sub formă de extracte fermentate și atomizate. Proiectul de monografie se referă la mătasea mărunțită, pentru ceai, nu la aceste forme. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană.⁴ Ele conțin și puțină sunătoare, care poate slăbi efectul unor medicamente. Dacă iei tratamente, întreabă medicul sau farmacistul.¹⁶

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Diuretic vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Diuretic doze

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Tinctura Diuretica

17,13 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Capsule Hyper Uro Renal

44,27 lei

Adaugă în coș

Alte plante pentru aceeași folosire

Pentru neplăcerile urinare ușoare există monografii europene finale, de utilizare tradițională, pentru frunza de mesteacăn, frunza de urzică, coada-calului și splinuță. Sunt recunoscute, pe baza utilizării tradiționale, pentru creșterea cantității de urină, ca ajutor în neplăcerile urinare ușoare. Toate patru sunt și în Ceaiul Diuretic, alături de mătasea de porumb.^{17, 18, 19, 20}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Mesteacan vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Calului vrac

9,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Splinuta vrac

8,56 lei

Adaugă în coș

Pentru pietre la rinichi, infecții urinare sau umflarea picioarelor, mergi întâi la medic. Niciun ceai nu tratează aceste probleme.

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Porumb, vrac	2 lingurițe de mătase la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac; 2 căni pe zi	Proiectul monografiei europene descrie decoct: 2-4 g la 200 ml, fiert 5 minute, de 2-3 ori pe zi, între mese
Ceai Diuretic, vrac și pliculețe	1-2 lingurițe sau pliculețe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi; cure de cel mult 3 luni, cu pauze de 3 săptămâni	10 plante, cu 10% mătase de porumb și 5% sunătoare
Tinctură Diuretică	1 linguriță de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale; cure de 30 de zile, cu pauză de 7 zile	9 plante, printre care mătasea de porumb și sunătoarea; conține alcool, 38%
Capsule Hyper Uro Renal	3-6 capsule pe zi, câte 1-2 după mesele principale; cure de 20 de zile, cu pauze de 10 zile	11 plante, printre care mătasea de porumb și sunătoarea
Ceai Mesteacăn, vrac	Infuzie din 2-3 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Frunze de mesteacăn
Ceai Urzică, vrac	Infuzie la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute sub capac; 2-3 căni pe zi	Frunze de urzică
Ceai Coada Calului, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi; cure de o lună, cu pauză de o săptămână	Părți aeriene de coada-calului
Ceai Splinuță, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	Vârfuri înflorite de splinuță

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Proiectul de monografie pentru mătasea de porumb se referă la adolescenți, adulți și vârstnici și nu o recomandă în sarcină și alăptare. Dacă simptomele durează peste 2 săptămâni sau apar febră, usturime la urinat, crampe ori sânge în urină, e nevoie de medic.⁴

Întrebări frecvente

Referințe

1. Chen S.L., Phillips S.M. Zea Linnaeus și Zea mays Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 22 (Poaceae), Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2006, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Zea mays L., stigma, proiect, EMA/HMPC/509423/2023, 24 septembrie 2025.
3. dexonline.ro, articolele „porumb”, „păpușoi”, „cucuruz”, „mălai”, „știulete”, „pănușă”, „mătase” și „porumbar”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a) și Dicționarul etimologic român (Ciorănescu, 1958-1966).
4. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Zea mays L., stigma, proiect, EMA/HMPC/509424/2023, 24 septembrie 2025.
5. European Medicines Agency. Maydis stigma: herbal medicinal product, pagina de pe ema.europa.eu, consultată pe 7 octombrie 2026, și lista medicamentelor din plante, export din 23 septembrie 2026.
6. Matsuoka Y., Vigouroux Y., Goodman M.M., Sanchez G.J., Buckler E., Doebley J. A single domestication for maize shown by multilocus microsatellite genotyping. Proceedings of the National Academy of Sciences, 2002, 99(9):6080-6084.
7. Shi S., Li S., Li W., Xu H. Corn silk tea for hypertension: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2019, 2019:2915498.
8. Maksimović Z., Dobrić S., Kovacević N., Milovanović Z. Diuretic activity of Maydis stigma extract in rats. Pharmazie, 2004, 59(12):967-971.
9. Velazquez D.V.O., Xavier H.S., Batista J.E.M., de Castro-Chaves C. Zea mays L. extracts modify glomerular function and potassium urinary excretion in conscious rats. Phytomedicine, 2005, 12(5):363-369.
10. George G.O., Idu F.K. Corn silk aqueous extracts and intraocular pressure of systemic and non-systemic hypertensive subjects. Clinical and Experimental Optometry, 2015, 98(2):138-149.
11. Ha A.W., Kang H.J., Kim S.L., Kim M.H., Kim W.K. Acute and subacute toxicity evaluation of corn silk extract. Preventive Nutrition and Food Science, 2018, 23(1):70-76.
12. Caixeta G.A.B., Dos Santos Reis D., Soares K.I. și colab. Toxicological assessment of a standardized dry extract of Zea mays L. (Poaceae) stigmas during gestation: effects on maternal parameters and fetal outcomes in Wistar rats. Birth Defects Research, 2025, 117(9):e2526.
13. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
14. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
15. Hasanudin K., Hashim P., Mustafa S. Corn silk (Stigma maydis) in healthcare: a phytochemical and pharmacological review. Molecules, 2012, 17(8):9697-9715.
16. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Hypericum perforatum L., herba, revizia 1, EMA/HMPC/7695/2021, publicată în 2023.
17. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, EMA/HMPC/573241/2014, 24 noiembrie 2014.
18. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, 14 ianuarie 2010.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Equisetum arvense L., herba, EMA/HMPC/278091/2015, 2 februarie 2016.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Solidago virgaurea L., herba, EMEA/HMPC/285758/2007, 4 septembrie 2008.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o boală de rinichi sau de căi urinare, tensiune mare ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi mătase de porumb.