Cerențel (Geum urbanum): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Cerențelul (Geum urbanum) e o plantă de pădure, de garduri vii și de marginea drumurilor, din familia rozaceelor, cu flori galbene, mici și drepte, și cu capitule de fructe țepoase, cu cârlige. Din el se folosește rădăcina, împreună cu rizomul: e bogată în taninuri, iar uleiul ei esențial are mult eugenol, substanța din uleiul de cuișoare. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru cerențel, iar studiile despre el sunt de laborator. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de Geum rivale, de ce dicționarele se încurcă în numele lui, ce conține, ce spun studiile și ce spune legea.

Ce este cerențelul

Cerențelul e o plantă perenă din familia rozaceelor, cu rizom gros și cu multe rădăcini fibroase, brun-deschis. Tulpina dreaptă are 25-85 cm.^{1, 2} Genul Geum are circa 45 de specii, răspândite în regiunile temperate și arctic-alpine ale lumii.³ Linné a descris cerențelul în 1753.¹

Numele românesc vine, după dicționare, din latinescul cerinthe, plus sufixul -el.⁴ Același cuvânt numește în română și alte plante, despre care afli mai jos. Rădăcina cu rizomul, partea care se folosește, se numește în latină Rhizoma Gei urbani.²

Cum arată cerențelul

Cerențelul se recunoaște după floarea galbenă, mică și dreaptă, și după fructele lui: capitule țepoase, rotunde, în care fiecare fruct se termină într-un cârlig.¹

Cum îl recunoști

• Tulpina: dreaptă, de 25-85 cm, cu peri fini și rari.¹
• Frunzele de la bază: lungi de 12-25 cm, cu foliola de la vârf mai mare decât cele de pe laturi, uneori mult mai mare. Au între 1 și 9 foliole mari, între care apar uneori altele, mai mici.¹
• Frunzele de pe tulpină: de 4-15 cm, penate, cu trei foliole sau întregi, cu trei lobi. La baza codiței au stipele mari, de 10-40 mm lungime, aproape libere.¹
• Florile: drepte, câte 3-18 pe tulpină, cu cinci petale galbene, rotunjite, de 2-6 mm, și cu sepale de 2-5 mm, care se răsfrâng repede în jos.¹
• Fructele: adunate într-un capitul țepos, fără picior. Stilul fiecărui fruct e articulat și are vârful în cârlig; segmentul de jos, care rămâne pe fruct, are 3-7 mm.¹

Unde crește cerențelul

Cerențelul e originar din Eurasia și din nordul Africii.¹ Crește des în păduri, în subarboretul lor, pe pajiști umede și umbrite și prin livezi.² Dicționarele românești îl descriu la fel: o plantă foarte răspândită prin păduri și prin locuri umbroase.⁴ Înflorește vara, între iunie și august.²

În America de Nord e specie introdusă. Flora of North America îl găsește acolo pe terenuri virane, în garduri vii, în grădini, pe marginea trotuarelor, în păduri perturbate și pe lângă drumuri și poteci, până la 1.400 m altitudine. Probele din herbare arată că e prezent acolo de cel puțin 100 de ani și pare că se răspândește în nord-estul Statelor Unite și în Canada vecină.¹

Cerențel sau Geum rivale?

Cerențelul are o rudă apropiată, Geum rivale, care crește prin mlaștini și lângă ape. Se deosebesc ușor după floare: la cerențel stă dreaptă și e galbenă, la Geum rivale atârnă, ca un clopoțel roșiatic.^{1, 5} Cele două specii se pot încrucișa în natură, dar hibrizii sunt rari.⁶

Sursă: Flora of North America.^{1, 5}

Ce spun dicționarele despre nume

Cuvântul „cerențel” nu numește o singură plantă. DEX ’09 trece la „cerențel” doar „călțunul-doamnei”, iar la „călțunul-doamnei” descrie o plantă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete, pe care o identifică cu Geum urbanum. CADE pune călțunul-doamnei la Geum rivale, cu flori mari, galbene, care atârnă în jos, și lasă cerențelul pentru Geum urbanum. Micul dicționar academic dă cuvântului „cerențel” șase sensuri: Geum urbanum și, regional, argințica (Dryas octopetala), călțunul-doamnei (Geum rivale), puturoasa (Diplotaxis tenuifolia), mărțișorul (Geum montanum) și cuișorița (Holosteum umbellatum).⁴

Descrierea din DEX ’09, cu flori galbene cu vinișoare violete, seamănă cu a lui Geum rivale din Flora of North America, cu petale galbene, cu violet și cu vinișoare violete.^{4, 5} Cel mai sigur semn al cerențelului rămâne floarea: dreaptă, galbenă și mică. Când cauți cerențel, verifică numele latin.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, unele doar regionale. În alte limbi, multe nume o leagă de Sfântul Benedict sau de cuișoare.^{4, 7}

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi; Kosmala și colab., pentru numele latinesc al rădăcinii.^{4, 7, 2}

Ce parte se folosește

Se folosește rădăcina, împreună cu rizomul, numită în latină Rhizoma Gei urbani, adică „rizomul de Geum urbanum”. Mai rar se folosesc frunzele, Folium Gei urbani.² În listele Agenției Europene a Medicamentului, numele de acest fel se scriu cu genitivul înainte, de exemplu Agrimoniae herba. Pentru cerențel ar ieși Gei rhizoma, dar EMA nu are nicio intrare pentru el.⁸

• Cum se recoltează: rizomul se scoate toamna, în octombrie-noiembrie, sau primăvara, în martie. Se spală bine, se curăță de părțile verzi și se usucă la cel mult 35 °C.²
• Ce conține: circa 20% taninuri, între care elagitanine (gemina A), gein, o glicozidă a eugenolului, și un ulei esențial de circa 0,1%.²
• Cum s-a folosit tradițional: infuziile și decocturile din rădăcină, extern, pentru gingii și mucoase.⁹ Preparatele din rădăcină și rizom au fost folosite și pentru ulcerații și iritații ale mucoasei gurii, stomacului și intestinelor.¹⁰ Nicio autoritate europeană nu a evaluat aceste folosiri.⁸
• Partea de deasupra pământului: are alt ulei esențial, în care predomină (Z)-3-hexenol, 38,4%.¹¹ A fost studiată separat de rădăcină.¹²

7 lucruri surprinzătoare despre cerențel

1. Numele lui amintește de cuișoare în mai multe limbi. Uleiul esențial al părților subterane are 69,2% eugenol, la plante din Polonia.¹¹ Eugenolul e substanța mirositoare din uleiul de cuișoare.⁴ Planta se numește cloveroot în engleză și Nelkenwurz în germană, iar regional, în română, cuișoriță.^{7, 4}
2. Fructele lui au cârlige. Stilul fiecărui fruct are vârful în cârlig, iar segmentul care rămâne pe fruct are 3-7 mm.¹ Flora of North America trece genul Geum printre plantele ale căror fructe sunt purtate pe exteriorul animalelor.¹³
3. E planta orașului, cel puțin în nume. În engleză i se spune town avens, iar în franceză benoîte des villes.⁷ Și crește, într-adevăr, pe terenuri virane, în garduri vii și pe marginea trotuarelor.¹
4. Își fertilizează singur florile. Cerențelul se autopolenizează, iar Geum rivale se polenizează încrucișat. Cele două specii s-au despărțit acum 2-3 milioane de ani și schimbă gene foarte rar, circa un migrant la 25 de generații. În populațiile în care cresc împreună, un studiu din 2018 a găsit doar patru hibrizi din primele generații.⁶
5. Genomul lui a fost secvențiat și descris în 2023. Secvența are 1.304,9 megabaze, adică milioane de perechi de baze, cea mai mare parte fiind ordonată în 21 de cromozomi, și 50.336 de gene care codifică proteine.¹⁴
6. Dicționarele nu se înțeleg asupra numelui. DEX ’09 trece cerențelul drept „călțunul-doamnei”, iar Micul dicționar academic îi dă șase sensuri, de la Geum urbanum la Dryas octopetala.⁴
7. Planta proaspătă are mai multe elagitanine decât fructele de pădure. Într-o analiză din 2025, planta recoltată în mai, la început de dezvoltare, a ieșit, după autori, de câteva ori mai bogată în elagitanine decât căpșunile, zmeura și murele. Are și 8,2 g de fibre la 100 g, mai mult decât mazărea verde, cu 6 g.²

Ce conține cerențelul

Rădăcina cu rizomul e bogată în taninuri, mai ales în elagitanine, și are un ulei esențial în care predomină eugenolul. Partea de deasupra pământului a fost analizată separat, în stare proaspătă.^{2, 11}

Surse: Kosmala și colab., 2025; Granica și colab., 2016; Bunse și colab., 2022; Owczarek și colab., 2013; Ton That și colab., 2018.^{2, 9, 10, 11, 15}

Cifrele vin din analize de laborator ale materiei prime, nu ale cănii de ceai sau ale unui produs. Un extract poate avea mult mai mult sau mult mai puțin din fiecare.

Ce spun studiile

Despre cerențel s-au publicat studii de laborator. Căutarea după numele latin în PubMed dă 48 de lucrări, dintre care niciuna nu e studiu clinic randomizat. Multe sunt de botanică și de ecologie, iar cele despre substanțele din plantă folosesc extracte, bacterii și celule izolate.¹⁶

Surse: PubMed, 6 octombrie 2026; Owczarek și colab., 2013; Kosmala și colab., 2025; Ton That și colab., 2018.^{16, 11, 2, 15}

Pe oameni

Printre cele 48 de lucrări nu e niciun studiu clinic randomizat, deci nu sunt dovezi, pe oameni, că rădăcina de cerențel ajută la vreo boală.¹⁶ Cea mai apropiată de un studiu pe oameni e o serie de 62 de copii cu gastroenterită acută, internați într-un spital din Herdecke, în Germania, unde medicii au folosit și terapii antroposofice. Cel mai des folosit remediu a fost Geum urbanum. Studiul a măsurat dacă medicii respectă un ghid, nu dacă remediul ajută.¹⁷ Seria de cazuri nu arată că cerențelul ajută și nu e o recomandare pentru copii.

În laborator

Cele mai multe date vin din eprubetă. Într-un studiu din 2016, extracte din rădăcină și gemina A, principala lor componentă, au modificat, pe celule izolate, funcțiile neutrofilelor stimulate, un tip de globule albe. Au scăzut producția de specii reactive de oxigen și eliberarea unor enzime (elastaza, MMP-9) și a unor interleukine (IL-8, IL-1β), dar gemina A a crescut eliberarea de TNF-α. Autorii consideră că rezultatul sprijină folosirea tradițională în inflamațiile cavității bucale, însă studiul nu a fost făcut pe oameni.⁹

Extracte din rădăcină și rizom, proaspete și uscate, au oprit în eprubetă creșterea a două bacterii, Staphylococcus aureus și Cutibacterium acnes. Cele mai active au fost taninurile cu moleculă mare.¹⁰ Într-un alt studiu, fracțiunea cu acetat de etil din extractele metanolice ale rădăcinii și ale părții aeriene a oprit creșterea unor stafilococi și a bacteriei Bacillus cereus la 0,078 mg/ml pentru partea aeriană și 0,156 mg/ml pentru rădăcină, și a avut activitate antioxidantă în eprubetă.¹²

Într-un test cu extracte apoase din 52 de plante folosite în medicina tradițională suedeză, extractul de cerențel a inhibat, in vitro, atât sinteza prostaglandinelor, cât și exocitoza indusă de factorul de activare a trombocitelor (PAF). La al doilea test a fost printre cele mai active, alături de Geum rivale și de alte trei plante.¹⁸

Elagitaninele au o biodisponibilitate incertă, iar bacteriile din intestin le pot transforma în urolitine. Un extract apos din rădăcina și rizomul de cerențel, amestecat în laborator cu probe de scaun uman, a dat urolitine A, B și C. Toate cele trei au scăzut producția de TNF-α în celule de tip macrofag.¹⁹

Nu există dovezi că cerențelul tratează gingivitele sau alte boli: rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la om.

Precauții și siguranță

Pentru cerențel nu există o evaluare europeană a siguranței și nici o doză stabilită de o autoritate.⁸ Un studiu pe șoareci, citat într-o sinteză din 2025, nu a găsit semne de toxicitate sau modificări ale ficatului și rinichilor după două săptămâni de administrare pe gură. Rezultatul nu se poate transfera automat la om.²

• Sarcina și alăptarea: nu există studii despre siguranța plantei în aceste perioade, de aceea nu se folosește fără acordul medicului.¹⁶
• Copiii: singura lucrare cu copii e seria de cazuri de mai sus, care nu a testat siguranța plantei. Nu se dă copiilor fără sfatul medicului.¹⁷
• Medicamentele: pentru cerențel nu există date despre interacțiuni. Cine ia zilnic medicamente întreabă medicul sau farmacistul înainte de a folosi preparate din plante.
• Alergia: cine a avut o reacție alergică după cerențel sau după alte plante dintr-un produs nu îl mai folosește.
• Zona intimă: mâncărimea, usturimea, secrețiile neobișnuite, sângerările în afara ciclului sau durerea nu trec cu preparate din plante: se arată medicului. Produsele cosmetice se folosesc doar extern, după eticheta produsului.

Ce spune legea

Pentru cerențel nu există monografie a Agenției Europene a Medicamentului. În lista plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante, generată pe 23 septembrie 2026, genul Geum nu apare, deci nicio autoritate europeană nu i-a recunoscut o indicație.⁸ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru cerențel.²⁰

În România, Geum urbanum L. e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²¹

Cerențelul de-a lungul timpului

Carl Linné a descris cerențelul în 1753, în Species Plantarum, pe pagina 501, aceeași pagină pe care a descris și Geum rivale.^{1, 5}

În română, dicționarele atestă cuvântul „cerențel” la Baronzi, iar Negruzzi îl înșiră printre alte plante în Păcatele tinerețelor, în ediția din 1872. Dicționarele îl derivă din latinescul cerinthe, dar DER amintește și ipoteza lui Tiktin, după care numele ar veni de la „ceară”, ca în francezul „fleur de cire”.⁴

Rădăcina e studiată de multă vreme. O revistă medicală franceză a publicat în 1947 un articol intitulat, în traducerea din PubMed, „Un tonic indigen, benoîte (Geum urbanum L.)”.²² Din 1952 există o lucrare despre moștenirea glicozidei de eugenol la încrucișarea cu Geum rivale, din 1954 una despre localizarea taninurilor în plantă, iar din 1972 una despre vicianoză, un zahăr din rădăcină, după titlurile din PubMed.¹⁶ Studiile recente sunt de laborator, despre taninurile din rădăcină și despre efectele lor pe celule și pe bacterii.^{9, 10}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu cerențel

Până aici ai citit despre cerențel. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru cerențel nu există monografie europeană și nici mențiune de sănătate autorizată.^{8, 20} Produsele de mai jos sunt cosmetice, nu suplimente alimentare.

Cerențelul în produse cosmetice

Nu avem un produs doar din cerențel. Îl găsești în două produse cosmetice pentru igiena zonei intime, un gel și o cremă, printre alte extracte din plante. Lista ingredientelor (INCI) cuprinde Geum urbanum extract la amândouă. Pentru produsele cosmetice nu există monografie europeană, iar cerențelul este doar unul dintre ingredientele lor.

Adăugați la lista de dorințe

Hyper Intim Gel 250ml

21,41 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Crema igiena intima Hyper Gin 100ml

28,56 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Hyper Intim Gel	Se aplică în strat subțire pe zona intimă, se masează ușor și se clătește cu apă; o dată pe zi, ca parte din igiena zilnică	Cosmetic, numai pentru uz extern
Cremă igiena intimă Hyper Gin	Se aplică local, în strat subțire, și se masează ușor până la absorbția completă; la nevoie, după starea pielii	Cosmetic, pentru uz extern

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru cerențel nu există doză europeană. Mâncărimea, usturimea, secrețiile neobișnuite sau durerea din zona intimă se arată medicului.⁸

Întrebări frecvente

Referințe

1. Rohrer J.R. Geum urbanum Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. Kosmala M., Milala J., Karlińska E. Ellagitannins and Other Polyphenols Along with Dietary Components of the Rosaceae Medicinal Plants. Molecules, 2025, 30(23):4574.
3. Rohrer J.R. Geum Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
4. dexonline.ro, articolele „cerențel”, „călțun” (compusul „călțunul-doamnei”), „crânceș”, „cuișoriță”, „ridichioară” și „eugenol”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (MDA2), CADE, Scriban, Șăineanu (ed. a VI-a), DER, DLRLC, NODEX, DN și MDN ’00.
5. Rohrer J.R. Geum rivale Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
6. Jordan C.Y., Lohse K., Turner F., Thomson M., Gharbi K., Ennos R.A. Maintaining their genetic distance: Little evidence for introgression between widely hybridizing species of Geum with contrasting mating systems. Molecular Ecology, 2018, 27(5):1214-1228.
7. GBIF Secretariat. Geum urbanum L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
8. European Medicines Agency. Herbal medicines, tabelul plantelor evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), generat de pe site-ul EMA la 23 septembrie 2026: pentru genul Geum nu există nicio intrare.
9. Granica S., Kłębowska A., Kosiński M., Piwowarski J.P., Dudek M.K., Kaźmierski S., Kiss A.K. Effects of Geum urbanum L. root extracts and its constituents on polymorphonuclear leucocytes functions. Significance in periodontal diseases. Journal of Ethnopharmacology, 2016, 188:1-12.
10. Bunse M., Mailänder L.K., Lorenz P., Stintzing F.C., Kammerer D.R. Evaluation of Geum urbanum L. Extracts with Respect to Their Antimicrobial Potential. Chemistry & Biodiversity, 2022, 19(2):e202100850.
11. Owczarek A., Gudej J., Kicel A. Composition of essential oil from aerial and underground parts of Geum rivale and G. urbanum growing in Poland. Natural Product Communications, 2013, 8(4):505-508.
12. Dimitrova L., Zaharieva M.M., Popova M., Kostadinova N., Tsvetkova I., Bankova V., Najdenski H. Antimicrobial and antioxidant potential of different solvent extracts of the medicinal plant Geum urbanum L. Chemistry Central Journal, 2017, 11(1):113.
13. Phipps J.B. Rosaceae Jussieu, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
14. Christenhusz M.J.M., Lu M. și colab. The genome sequence of wood avens, Geum urbanum L., 1753. Wellcome Open Research, 2023, 8:371.
15. Ton That Q., Nguyen Thien T.V., Dang H.P., Le Hoan N., Vo L.K.T., Nguyen M.H.D., Ngu N.T., Nguyen T.S., Hansen P.E. Chemical constituents of Geum urbanum L. roots. Natural Product Research, 2018, 32(21):2529-2534.
16. National Library of Medicine. PubMed, căutarea „Geum urbanum” în titlu și rezumat: 48 de lucrări, niciuna studiu clinic randomizat; pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, consultat pe 6 octombrie 2026.
17. Schwermer M., Fetz K., Ostermann T., Truxius L., Längler A., Jan Zuzak T. Evaluation of a guideline for supportive anthroposophic therapies for hospitalised children with acute gastroenteritis: a prospective case series study. Complementary Therapies in Medicine, 2024, 82:103042.
18. Tunón H., Olavsdotter C., Bohlin L. Evaluation of anti-inflammatory activity of some Swedish medicinal plants. Inhibition of prostaglandin biosynthesis and PAF-induced exocytosis. Journal of Ethnopharmacology, 1995, 48(2):61-76.
19. Piwowarski J.P., Granica S., Zwierzyńska M., Stefańska J., Schopohl P., Melzig M.F., Kiss A.K. Role of human gut microbiota metabolism in the anti-inflammatory effect of traditionally used ellagitannin-rich plant materials. Journal of Ethnopharmacology, 2014, 155(1):801-809.
20. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
21. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
22. [Un tonic indigen, benoîte (Geum urbanum L.)], titlu tradus în PubMed. La Presse Médicale, 1947, PMID 18933111.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o afecțiune sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi preparate din plante.