Căpșuni (Fragaria × ananassa): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Căpșunul (Fragaria × ananassa) e planta care face căpșunile: o plantă joasă, perenă, din familia Rosaceae, cu frunze din trei foliole, flori albe și lăstari târâtori, numiți stoloni. S-a născut în grădinile Europei, în secolul al XVIII-lea, dintr-o încrucișare întâmplătoare între două specii americane. Căpșuna nu e un fruct adevărat, iar la 100 g de fruct crud USDA dă 32 kcal și 58,8 mg de vitamina C. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște, pe baza utilizării tradiționale, frunza lui, nu fructul. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de fragul de pădure, ce conține, ce spun studiile și cum se folosesc produsele noastre cu căpșuni.

Ce este căpșunul

Căpșunul de grădină e o plantă perenă, joasă, din familia Rosaceae. Genul Fragaria are tulpini scurte și stoloni, adică lăstari târâtori care prind rădăcini și fac plante noi.¹ Numele genului vine din latinescul fraga, „parfum”, în aluzie la mirosul plăcut al fructelor.¹

Căpșunul de grădină nu e o specie sălbatică, ci un hibrid. A apărut în cultură, în Europa, din două specii americane: Fragaria chiloensis, adusă din Chile în Franța în 1714, și Fragaria virginiana.^{1, 2} Are 56 de cromozomi, adică de opt ori numărul de bază al genului: se spune că e octoploid.^{1, 2}

Căpșunile din piețele lumii vin, în prezent, de la acest hibrid.² În dicționarele românești, cuvântul „căpșun” e legat însă de altă specie, Fragaria moschata, despre care afli mai jos.³

Din magazinul Hypericum: Sirop de capsuni cu zahar 500ml.

Cum arată căpșunul

Căpșunul e o plantă joasă, cu frunzele într-o rozetă la nivelul solului. Frunza are trei foliole, de obicei ovale, cu marginea zimțată. Florile albe apar în ciorchini mici, de la una până la zece flori. Fructul roșu și cărnos stă pe o codiță și poartă la bază sepalele verzi, care rămân pe el.¹

Cum îl recunoști

• Înălțimea: la genul Fragaria, plantele au între 2 și 28 cm.¹
• Frunzele: au trei foliole, de obicei ovale sau puțin rotunjite, cu marginea zimțată sau crestată. Pe dos, frunza are peri mătăsoși, cel puțin pe nervuri.¹
• Florile: la genul Fragaria, au 12-30 mm în diametru, cinci petale, de obicei albe, rar roz, și 15 stamine așezate în trei rânduri.¹
• Stolonii: lăstari lungi, fără frunze, care se întind pe sol și prind rădăcini și fac lăstari noi din două în două noduri.¹
• Fructul: partea roșie, uneori vișinie sau carmin, rar albă, e un receptacul cărnos de 9-24 mm, rar până la 37 mm. Pe el stau, la genul Fragaria, între 30 și 150 de achene de 1-2 mm.¹

Căpșuna nu e un fruct adevărat

Dicționarul explicativ al limbii române spune limpede: căpșuna e un „fruct fals” al căpșunului, format din îngroșarea receptaculului floral, în care sunt îngropate fructele propriu-zise.³ Fructele propriu-zise sunt micile boabe de la suprafață, numite achene, fiecare cu un singur ovul.¹ Deci „semințele” de pe căpșună sunt, de fapt, fructele, iar partea roșie și cărnoasă e un receptacul îngroșat.

Dicționarele spun același lucru despre fragă: partea comestibilă a fragului, „considerată în mod greșit drept fruct”, compusă din receptaculul cărnos și roșu, pe suprafața căruia stau presărate fructele.³

De unde vine căpșunul și unde crește

Căpșunul de grădină s-a născut în Europa, la începutul secolului al XVIII-lea. Primii hibrizi au apărut de la sine, în Bretania, în grădina de la Versailles și în alte grădini din vestul Europei, între Fragaria chiloensis și Fragaria virginiana, la scurt timp după ce F. chiloensis a ajuns din Chile în Franța, în 1714.²

Cele două specii-părinte sunt americane, iar analiza genomului susține o origine nord-americană a căpșunilor octoploide.^{4, 5} Azi căpșunul se cultivă pe toate continentele și mai scapă uneori din grădini.¹ Valoarea mondială a căpșunilor depășește 22 de miliarde de dolari pe an.⁵

În Uniunea Europeană s-au recoltat, în 2025, circa 1,2 milioane de tone de căpșuni, pe 72.650 de hectare. Primele cinci țări au fost Spania (332.050 t), Polonia (168.900 t), Germania (128.410 t), Italia (123.830 t) și Grecia (111.360 t). România a recoltat 18.750 t, pe 2.670 ha, adică aproape 1,6% din producția Uniunii.⁶ Împărțind producția la suprafață, ies aproximativ 7 t la hectar în România și 47 t la hectar în Spania.⁶

Căpșuni sau fragi?

Mulți amestecă numele. În română, „căpșun” și „frag” sunt plante diferite. Fragul (Fragaria vesca) e planta sălbatică, cu fructe mici, conice, roșii sau albicioase, iar căpșuna e descrisă în dicționare ca un fruct asemănător cu fraga, dar mai voluminos.³ Fragul de pădure are fișa lui pe site: Fragi (Fragaria vesca).

Surse: Flora of North America; Pincot și colab., 2021; Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2026; dexonline.^{1, 2, 7, 3}

Mai sunt două specii din pădurile Europei: Fragaria moschata, cu șase seturi de cromozomi, și Fragaria viridis, diploidă.⁷ DEX ’09 definește „căpșunul” ca Fragaria moschata, iar dicționarele mai vechi îi dau numele Fragaria elatior. În Micul dicționar academic, „căpșun de câmp”, „de deal” sau „de pădure” înseamnă Fragaria viridis.³ Căpșunile din piețe vin însă, în prezent, de la hibridul F. × ananassa.²

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește căpșun, iar fructul ei, căpșună, la plural căpșuni sau căpșune. În Banat există și forma „copșună”, iar în est, „căpușună”. Fragul e altă plantă, iar fructul lui se numește fragă. În unele regiuni, „frag-de-câmp” e un alt nume pentru căpșun.³

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{3, 8}

În franceză, germană, italiană și spaniolă, numele căpșunului de grădină conține cuvântul „ananas”, ca epitetul latin ananassa: fraise ananas, Ananas-Erdbeere, fragola-ananas, fresa ananás.⁸

Ce parte se folosește

La căpșun se folosesc două părți: fructul, ca aliment, și frunza, pentru ceai.

• Fructul: se mănâncă proaspăt sau prelucrat. Pentru fructul de căpșun nu există o monografie europeană.⁹
• Frunza: Fragariae folium, frunza uscată și mărunțită, pentru ceai. Monografia europeană acoperă frunza a patru specii: F. vesca, F. moschata, F. viridis și F. × ananassa.¹⁰ Farmacopeea austriacă o definește ca frunze uscate ale acestor specii, cu cel puțin 3% taninuri, calculate ca pirogalol.⁷
• Taninurile din frunză: raportul de evaluare le estimează la 5-10% din frunza uscată.⁷
• Cum se prepară, după monografie: pentru neplăceri urinare minore, 5-10 g de frunză mărunțită la 200 ml de apă, ca decoct, de 2-3 ori pe zi. Pentru diaree ușoară, 4-5 g la 150-200 ml de apă clocotită, ca infuzie sau decoct, de 2-3 ori pe zi; adolescenții beau jumătate din ceai. Sub 12 ani nu se recomandă.¹⁰

Monografia europeană e pentru frunza de căpșun, nu pentru fruct.

7 lucruri surprinzătoare despre căpșuni

1. Fructele adevărate sunt „semințele” de la suprafață. Fiecare bobiță de pe căpșună e o achenă, un fruct mic, iar partea roșie e un receptacul îngroșat.^{3, 1}
2. S-a născut dintr-o întâmplare, într-o grădină din Franța. Primii hibrizi au apărut de la sine, în Bretania și la Versailles, între două specii americane, la scurt timp după 1714.²
3. Are 56 de cromozomi. Căpșunul de grădină e octoploid, cu 2n = 56. Strămoșii lui, două specii americane, s-au format prin îmbinarea genomurilor a patru specii diploide, în urmă cu peste un milion de ani.^{2, 4}
4. Are mai multă vitamina C decât portocala. USDA dă 58,8 mg la 100 g de căpșuni crude și 53,2 mg la 100 g de portocale crude.¹¹
5. Numele ei vine, după mai multe dicționare, de la „cap”. Scriban scrie că „căpușună” însemna la început „căpățână”, prin aluzie la mărimea căpșunelor față de fragi.³
6. Există un proverb cu frunzele de căpșun. „A mânca frunzele în dorul căpșunelor” înseamnă a te mulțumi cu mai puțin, în lipsa lucrului dorit.³
7. Se înmulțește singur, prin stoloni. Lăstarii lungi se întind pe sol și prind rădăcini din două în două noduri, așa că fiecare plantă își face copii.¹

Ce conțin căpșunile

Căpșunile sunt, în primul rând, apă: 91 g la 100 g de fruct crud. Restul sunt mai ales zaharuri și fibre, cu puține proteine și aproape deloc grăsimi.¹¹

Sursa: USDA, FoodData Central, SR Legacy, „Strawberries, raw”. Totalul zaharurilor e suma celor trei zaharuri din tabel.¹¹

Frunza are altă compoziție: taninuri, estimate la 5-10%, acizi fenolici, flavonoide și puțin ulei volatil.⁷

Căpșuni proaspete sau sirop de căpșuni?

Mulți caută „beneficiile siropului de căpșuni”, dar siropul nu e același lucru cu fructul. Căpșunile proaspete sunt, în principal, apă, cu fibre și circa 4,9 g de zaharuri la 100 g.¹¹ Siropul nostru de căpșuni e făcut, după etichetă, din extract de fructe proaspete de căpșuni, apă demineralizată și zahăr invertit enzimatic, cu benzoat de sodiu drept conservant. Tot după etichetă, dintr-un litru de sirop se obține din 1,3 kg de fructe proaspete.

Organizația Mondială a Sănătății cere ca zaharurile libere să rămână sub 10% din energia zilnică, adică sub 50 g pentru o persoană cu greutate normală care consumă circa 2.000 de calorii pe zi. În zaharurile libere intră și cele din siropuri, din sucuri de fructe și din miere.¹² Ce spun studiile despre căpșuni nu se poate trece automat asupra siropului. Cine are diabet sau ține cont de zahăr trebuie să citească eticheta și să întrebe medicul.

Ce spun studiile

Căpșunile sunt un aliment, nu un medicament, iar autorii sintezelor cer studii mai ample și mai îndelungate. Trei sinteze de studii randomizate, publicate în 2019, 2020 și 2025, au analizat căpșunile și factorii de risc cardiovasculari.^{13, 14, 15}

Surse: Hadi și colab., 2019; Gao și colab., 2020; Shahraki Jazinaki și colab., 2025.^{13, 14, 15}

Inimă, colesterol și tensiune

Sinteza din 2019 a adunat 14 studii clinice, cu 20 de grupuri de participanți. Suplimentarea cu căpșuni a scăzut proteina C reactivă (cu 0,472 mg/l), colesterolul total (cu 6,49 mg/dl), tensiunea diastolică (cu 2,220 mmHg) și doi markeri ai oxidării, LDL-colesterolul oxidat și malondialdehida. A crescut însă glicemia à jeun, cu 2,083 mg/dl, iar la ceilalți factori de risc nu s-a văzut niciun efect. Autorii cer studii mai ample și mai îndelungate.¹³

Sinteza din 2020, cu 11 studii randomizate, a găsit o scădere a proteinei C reactive cu 0,63 mg/l, dar niciun efect asupra tensiunii, a colesterolului sau a glicemiei în analiza principală. La cei cu colesterol total peste 5 mmol/l la început, scăderea a fost de 0,52 mmol/l, iar la cei cu LDL-colesterol peste 3 mmol/l, de 0,31 mmol/l.¹⁴

Sinteza din 2025, cu opt studii randomizate, nu a găsit niciun efect semnificativ asupra tensiunii: +0,96 mmHg la sistolică și -0,33 mmHg la diastolică. Autorii spun că aportul de căpșuni poate să nu fie o strategie eficientă pentru hipertensiune și cer mai multe studii.¹⁵

Căpșunile nu tratează și nu previn bolile de inimă: studiile arată doar diferențe mici la unii markeri din sânge.

Frunza

Pentru frunza de căpșun nu există studii pe pacienți, iar Comitetul pentru medicamente din plante a notat lipsa lor.¹⁶ În laborator, rezultatele sunt puține: la șobolani, decoctul de frunze nu a crescut semnificativ cantitatea de urină, iar pentru efectul asupra diareei nu există studii pe animale. Efectul astringent e considerat plauzibil din cauza taninurilor.⁷ Recunoașterea se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii.¹⁰

Precauții și siguranță

Căpșunile sunt un aliment obișnuit, dar au câteva precauții.

• Alergia: alergia la căpșuni există, dar în 2006 un studiu nota că, față de alte fructe din familia Rosaceae, în literatură erau descrise puține cazuri.¹⁷ La unii pacienți, reacția vine de la proteine din căpșuni asemănătoare cu cea din polenul de mesteacăn, care pot fi alergeni importanți.¹⁸ Cine are reacții după ce mănâncă căpșuni ar trebui să întrebe medicul sau un alergolog.
• Căpșunile congelate: în septembrie și octombrie 2012, cel mai amplu focar de toxiinfecție alimentară înregistrat în Germania, cu aproape 11.000 de cazuri de gastroenterită cu norovirus, în 390 de instituții, a fost legat de căpșuni congelate, importate din China. Vehiculul a fost identificat într-o săptămână, iar lotul a fost retras.¹⁹ Pentru fructele congelate, urmează instrucțiunile de pe ambalaj.
• Zahărul din sirop: siropul de căpșuni conține, după etichetă, zahăr invertit, deci intră în zaharurile libere.¹² Cine are diabet sau ține un regim cu zahăr limitat trebuie să țină cont de el.
• Frunza: monografia europeană nu recomandă frunza de căpșun sub 12 ani, nici în sarcină și alăptare, din lipsă de date. Nu se folosește pentru problemele urinare de către cei cărora li s-a recomandat să bea mai puține lichide, de pildă la boli grave de inimă sau de rinichi.^{10, 16}
• Semnele de alarmă la frunză: dacă apar febră, usturime la urinat, crampe sau sânge în urină, e nevoie de medic. La diaree, dacă ține peste 3 zile, reapare sau apare sânge în scaun, tot medicul.¹⁰
• Medicamentele: pentru frunză nu s-au făcut studii de interacțiuni, iar efecte adverse nu se cunosc.¹⁰

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, frunza de căpșun (Fragariae folium) are o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare tradițională, adoptată prima dată în 2018 și publicată în 2019. Prima revizuire, adoptată la 6 mai 2026, a fost publicată pe 3 septembrie 2026.^{10, 7} Ea acoperă frunza mărunțită, ca ceai, pentru ameliorarea neplăcerilor urinare minore, pe lângă recomandarea de a bea suficiente lichide, și pentru ameliorarea simptomelor diareei ușoare. Se sprijină pe folosirea îndelungată, nu pe studii clinice.^{10, 16} Pentru fructul de căpșun nu există monografie.⁹

Frunza are monografie și în Farmacopeea austriacă, dar nu în Farmacopeea Europeană. Raportul de evaluare nu a găsit niciun medicament cu frunză de căpșun autorizat în Uniunea Europeană; în unele țări, frunza se găsește în suplimente alimentare cu mai multe plante.⁷ Pentru căpșuni nu există nicio mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană.²⁰

În România, genul Fragaria e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²¹

Căpșunul de-a lungul timpului

Căpșunile sălbatice, fragii, se mănâncă de mult. Căpșunul de grădină e însă nou: hibridarea celor două specii americane a avut loc în secolul al XVIII-lea, în Europa, iar căpșunul se numără printre cele mai recent domesticite plante de cultură.⁵

În 1714, exploratorul Amédée-François Frézier a adus în Franța plante de Fragaria chiloensis din Chile. Se crede că „Chili de Plougastel”, un soi vechi, e o clonă a uneia dintre plantele aduse de el.² Crescute în grădini, lângă F. virginiana, plantele au dat primii hibrizi.² Originea lor întâmplătoare a fost descoperită de botanistul francez Antoine Nicolas Duchesne (1747-1827), care a descris-o într-un tratat despre căpșuni, Histoire naturelle des fraisiers, publicat la Paris în 1766.^{2, 4}

Și frunza are o istorie. În vechea medicină europeană, frunza de frag se folosea ca astringent în diareele de vară, ca tonic intestinal și ca diuretic ușor.⁷ Din tradiția asta vine monografia de azi.

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu căpșuni

Până aici ai citit despre căpșuni. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru fructul de căpșun nu există monografie europeană, iar pentru căpșuni nu există nicio mențiune de sănătate autorizată; frunza are monografie, dar noi nu avem produse cu frunză de căpșun.^{9, 20, 10} Siropurile sunt suplimente alimentare, nu medicamente: nu tratează și nu previn boli. Conțin zahăr sau îndulcitori: citește eticheta.

Sirop de căpșuni cu zahăr

• Extract din fructe proaspete de căpșuni, cu apă demineralizată, zahăr invertit enzimatic și benzoat de sodiu
• Flacon de 500 ml; pe etichetă, dintr-un litru de sirop se obține din 1,3 kg de fructe proaspete
• Pe etichetă: adulți, 3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă minerală, după mesele principale; copii, 3-4 lingurițe pe zi
• Pentru fructul de căpșun nu există o doză stabilită în monografiile europene

21,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu căpșuni: siropuri multifruct și bitter cu sirop de fructe

Căpșunile sunt prima plantă din siropurile noastre multifruct. Pe etichetă, extractul de fructe e de cel puțin 70% din sirop și are 50% căpșuni, 10% zmeură, 10% mure, 10% merișor, 10% soc, 5% coacăz negru și 5% coacăz roșu. Una dintre variante e cu zahăr, cealaltă fără zahăr: citește lista de ingrediente de pe flacon, mai ales dacă ții cont de zahăr sau de îndulcitori. Hypertonic Taina Plantelor e bitterul cu 30 de plante, cu un sirop din fructe proaspete de afin, zmeură, coacăz negru, mure și căpșuni, și conține 7% alcool.

Adăugați la lista de dorințe

Sirop multifruct cu zahar 500ml

18,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop Multifruct fara zahar 500ml

20,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Hypertonic Taina plantelor 200ml

27,99 lei

Adaugă în coș

Alte plante pentru aceeași folosire ca frunza de căpșun

Frunza de căpșun are monografie pentru neplăcerile urinare minore. Aceeași folosire au, în monografii europene de utilizare tradițională, frunza de mesteacăn, frunza de urzică, coada-calului și splinuța.^{22, 23, 24, 25}

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Mesteacan vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Urzica vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Coada Calului vrac

7,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Splinuta vrac

6,99 lei

Adaugă în coș

Pentru pietre la rinichi, infecții urinare sau umflarea picioarelor, mergi întâi la medic. Niciun ceai nu tratează aceste probleme.

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Sirop de căpșuni cu zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi, cel mult 6, în apă minerală, după mesele principale; copii: 3-4 lingurițe pe zi	Conține zahăr invertit; se agită înainte de folosire
Sirop multifruct, cu zahăr sau fără zahăr, 500 ml	Adulți: 3-4 linguri pe zi; copii: 3-4 lingurițe pe zi, dizolvate în apă minerală; cure de 6 săptămâni	Citește lista de ingrediente; se agită înainte de folosire
Hypertonic Taina Plantelor, 200 ml	3-4 linguri pe zi, cel mult 6, dizolvate în apă sau în ceai, după mesele principale; cure de 6 săptămâni, urmate de 7 zile de pauză	Conține alcool, 7% vol.
Ceai Mesteacăn, vrac	Infuzie din 2-3 lingurițe la 200 ml de apă clocotită; 2-3 căni pe zi	Bea suficiente lichide; monografia recomandă 2-4 săptămâni
Ceai Urzică, vrac	Infuzie la 200 ml de apă fierbinte, 5-10 minute la acoperit; 2-3 căni pe zi	Frunze de urzică
Ceai Coada Calului, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi; cure de o lună	Părți aeriene de coada-calului
Ceai Splinuță, vrac	Infuzie din 1-2 lingurițe la 200 ml de apă fierbinte; 2-3 căni pe zi	Vârfuri înflorite de splinuță

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru căpșuni nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Dacă apar febră, usturime la urinat, crampe sau sânge în urină, e nevoie de medic.¹⁰

Întrebări frecvente

Referințe

1. Staudt G. Fragaria Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 9, Oxford University Press, 2014, efloras.org.
2. Pincot D.D.A., Ledda M., Feldmann M.J., Hardigan M.A., Poorten T.J., Runcie D.E., Heffelfinger C., Dellaporta S.L., Cole G.S., Knapp S.J. Social network analysis of the genealogy of strawberry: retracing the wild roots of heirloom and modern cultivars. G3 (Bethesda), 2021, 11(3):jkab015.
3. dexonline.ro, articolele „căpșună”, „căpșun”, „căpșuni”, „fragă” și „frag”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul enciclopedic CADE (Candrea și Adamescu), Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), Dicționarul limbii române moderne (DLRM), Noul dicționar explicativ (NODEX), dicționarul lui Scriban și Dicționarul etimologic român (Ciorănescu).
4. Edger P.P., Poorten T.J., VanBuren R. și colab. Origin and evolution of the octoploid strawberry genome. Nature Genetics, 2019, 51(3):541-547.
5. Fan Z., Whitaker V.M. Genomic signatures of strawberry domestication and diversification. The Plant Cell, 2024, 36(5):1622-1636.
6. Eurostat. Crop production in EU standard humidity (apro_cpsh1), căpșuni (cod S0000), suprafața și producția recoltată, 2019-2025, date actualizate la 28 septembrie 2026, ec.europa.eu/eurostat.
7. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Fragaria vesca L.; Fragaria moschata Weston; Fragaria viridis Weston; Fragaria x ananassa (Weston) Duchesne ex Rozier, folium, revizia 1, EMA/HMPC/10132/2024, 6 mai 2026.
8. GBIF Secretariat. Fragaria × ananassa (Weston) Rozier, GBIF Backbone Taxonomy, nume comune în alte limbi, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
9. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
10. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Fragaria vesca L.; Fragaria moschata Weston; Fragaria viridis Weston; Fragaria x ananassa (Weston) Duchesne ex Rozier, folium, revizia 1, EMA/HMPC/10134/2024, adoptată la 6 mai 2026, publicată la 3 septembrie 2026; prima versiune, EMA/HMPC/432278/2015, publicată în 2019.
11. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: „Strawberries, raw” (FDC ID 167762) și „Oranges, raw, all commercial varieties” (169097), date actualizate în aprilie 2019, fdc.nal.usda.gov.
12. Organizația Mondială a Sănătății. Healthy diet, fișă informativă, who.int/news-room/fact-sheets/detail/healthy-diet, consultată pe 7 octombrie 2026.
13. Hadi A., Askarpour M., Miraghajani M., Symonds M.E., Sheikhi A., Ghaedi E. Effects of strawberry supplementation on cardiovascular risk factors: a comprehensive systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Food & Function, 2019, 10(11):6987-6998.
14. Gao Q., Qin L.Q., Arafa A., Eshak E.S., Dong J.Y. Effects of strawberry intervention on cardiovascular risk factors: a meta-analysis of randomised controlled trials. British Journal of Nutrition, 2020, 124(3):241-246.
15. Shahraki Jazinaki M., Safarian M., Rashidmayvan M., Arabi S.M., Sahebkar A. Impact of strawberry consumption on blood pressure in adults: GRADE-assessed systematic review and dose-response meta-analysis of data from randomized controlled trials. Avicenna Journal of Phytomedicine, 2025, 15(5):1408-1423.
16. European Medicines Agency. Wild strawberry leaf, Fragaria vesca L., Fragaria moschata Weston, Fragaria viridis Weston and Fragaria x ananassa (Weston) Duchesne ex Rozier, folium. Summary for the public, EMA/833739/2018, 16 ianuarie 2019.
17. Zuidmeer L., Salentijn E., Rivas M.F. și colab. The role of profilin and lipid transfer protein in strawberry allergy in the Mediterranean area. Clinical & Experimental Allergy, 2006, 36(5):666-675.
18. Karlsson A.L., Alm R., Ekstrand B. și colab. Bet v 1 homologues in strawberry identified as IgE-binding proteins and presumptive allergens. Allergy, 2004, 59(12):1277-1284.
19. Bernard H., Faber M., Wilking H. și colab. Large multistate outbreak of norovirus gastroenteritis associated with frozen strawberries, Germany, 2012. Eurosurveillance, 2014, 19(8):20719.
20. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
21. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Betula pendula Roth and/or Betula pubescens Ehrh. as well as hybrids of both species, folium, EMA/HMPC/573241/2014, 24 noiembrie 2014.
23. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Urtica dioica L.; Urtica urens L., folium, EMA/HMPC/508015/2007, publicată în 2011.
24. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Equisetum arvense L., herba, EMA/HMPC/278091/2015, publicată în 2016.
25. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Solidago virgaurea L., herba, EMEA/HMPC/285758/2007, publicată în 2008.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai diabet, o alergie sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi siropuri sau ceaiuri.