Sfaturi și remedii

Refacerea mielinei: se poate reface teaca de mielină? Tratament naturist, alimente și ce spun studiile

Ilustrație cu un oligodendrocit care își întinde prelungirile și învelește în mielină mai mulți axoni

Mielina este învelișul care acoperă fibrele nervoase, cam ca izolația unui cablu electric. Datorită ei, un impuls pornit din creier ajunge până în vârful degetelor într-o fracțiune de secundă, cu peste 100 de metri pe secundă. Când mielina se subțiază sau se distruge, semnalele încetinesc ori se pierd pe drum, iar corpul simte: furnicături, amorțeli, slăbiciune, vedere încețoșată. Vestea bună este că organismul știe să o repare singur, iar cercetătorii află tot mai multe despre cum poate fi ajutat.

Pe scurt

  • Mielina este un înveliș din grăsimi și proteine care face semnalele nervoase de zeci de ori mai rapide.
  • Se poate distruge din cauze autoimune, precum scleroza multiplă, din lipsa unor nutrienți, precum vitamina B12 și cuprul, sau din cauza unor infecții, toxine și boli genetice.
  • Organismul o poate reface singur, cu ajutorul unor celule de rezervă, dar capacitatea scade odată cu vârsta.
  • Nu există încă un medicament aprobat pentru refacerea mielinei. Clemastina, metformina și N-acetil-glucozamina sunt testate în studii.
  • Vitamina B12, cuprul și magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, iar DHA la menținerea funcției normale a creierului.
Ce este
Învelișul fibrelor nervoase, din grăsimi și proteine
Unde se află
În creier, în măduva spinării și în nervii din tot corpul
Cine o formează
Oligodendrocitele în creier și măduvă, celulele Schwann în nervi
Din ce e făcută
Circa 70 până la 80% lipide, printre ele mult colesterol, restul proteine
Atenție la
Furnicături, amorțeli sau tulburări de vedere care nu trec cer consult neurologic

Ce este mielina

Fiecare neuron își trimite semnalele printr-o prelungire lungă și subțire, numită axon. La multe fibre nervoase, axonul este înfășurat în straturi strânse de membrană, ca o bandă izolatoare răsucită de zeci de ori în jurul unui fir. Acest înveliș este mielina, numită și teaca de mielină. Numele vine din grecescul myelós, care înseamnă măduvă.

În creier și în măduva spinării, mielina este produsă de oligodendrocite, celule care își întind prelungirile spre mai mulți axoni deodată. În nervii din brațe, din picioare și din restul corpului, o produc celulele Schwann, fiecare pentru o singură porțiune dintr-un singur axon. Între porțiunile de mielină rămân mici spații libere, numite noduri Ranvier.

Rolul ei e simplu și genial: impulsul nervos nu mai circulă continuu pe toată fibra, ci sare de la un nod la altul. Fenomenul se numește conducere saltatorie și a fost demonstrat în 1939 de fiziologul japonez Ichiji Tasaki.3 Așa, fibrele cu mielină conduc impulsul cu peste 100 de metri pe secundă, iar cele fără mielină cu doar 1 până la 2 metri pe secundă.

Impulsul sare de la un nod la altulNeuronTeacă de mielinăNod RanvierAxon
Pe o fibră cu mielină, semnalul nu se târăște pe toată lungimea axonului, ci sare de la un nod Ranvier la următorul.

7 lucruri surprinzătoare despre mielină

  1. Face creierul alb. Substanța albă a creierului își datorează culoarea mielinei, bogată în grăsimi. Ea ocupă cam jumătate din creierul unui adult.
  2. Creierul are un sfert din colesterolul corpului. Sistemul nervos înseamnă doar 2% din greutatea corpului, dar adună 23% din colesterolul lui, în mare parte în mielină. Și, surprinzător, nu îl ia din sânge: și-l produce singur.14
  3. O singură celulă învelește zeci de axoni. Un oligodendrocit poate forma până la 50 de porțiuni de mielină pe axoni diferiți, în timp ce o celulă Schwann se ocupă de o singură porțiune.1
  4. Mielinizarea durează până după 20 de ani. Primii ani de viață sunt cei mai intenși, dar zonele din față ale creierului, implicate în decizii și în autocontrol, se mielinizează ultimele.
  5. Se formează mielină nouă când înveți. La șoareci, învățarea alergării pe o roată cu trepte neregulate a depins de formarea unor oligodendrocite noi. Fără ele, șoarecii nu au reușit să stăpânească roata.4
  6. Somnul lucrează pentru mielină. În timpul somnului, la șoareci, se activează genele pentru formarea mielinei, iar celulele care o produc se înmulțesc de două ori mai mult decât în stare de veghe.5
  7. A fost văzută acum peste 300 de ani. Olandezul Antoni van Leeuwenhoek a observat fibre nervoase cu mielină la microscop în 1717, dar numele de mielină i l-a dat abia în 1854 medicul german Rudolf Virchow.3
Desen în tuș din 1899 al lui Santiago Ramón y Cajal, cu celule Purkinje din cerebelul unui porumbel
Celule Purkinje din cerebelul unui porumbel, desenate de Santiago Ramón y Cajal în 1899. Cajal a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1906, pentru studiile despre structura sistemului nervos.Domeniu public, Wikimedia Commons

Știai că?

Legătura dintre cupru și mielină e cunoscută de mult la ciobani: mieii fătați de oi care pasc pe pășuni sărace în cupru se pot naște cu o boală numită swayback, în care mielina nu se formează normal și care îi face să se clatine. La om, o formă asemănătoare a fost descrisă abia în ultimele decenii.

De ce se distruge mielina

Mielina se poate pierde din multe motive, iar medicii le împart, de obicei, în câteva mari categorii:

CauzaCe se întâmplăExemple
AutoimunăSistemul imunitar atacă mielina ca pe un corp străinScleroza multiplă, neuromielita optică
Inflamație după o infecțieO reacție imună puternică afectează creierul și măduvaEncefalomielita acută diseminată
Lipsa unor nutriențiMielina nu se mai menține normal, mai ales în măduva spinăriiDeficitul de vitamina B12, deficitul de cupru
ToxicăUnele substanțe o afectează direct sau blochează vitamina B12Abuzul de protoxid de azot, numit și gaz ilariant
GeneticăMielina nu se formează sau nu se întreține corectLeucodistrofiile
În nervii perifericiSunt afectate celulele Schwann sau învelișul lorSindromul Guillain-Barré, unele neuropatii

Deficitul de vitamina B12 și cel de cupru sunt printre puținele cauze care se pot corecta direct. Ambele pot afecta măduva spinării în același fel, iar un exces de zinc din suplimente poate duce, în timp, la lipsa de cupru.6, 7

Furnicăturile, amorțelile, slăbiciunea unui braț sau a unui picior, vederea încețoșată ori pierderea echilibrului, mai ales când apar brusc sau nu trec, cer un consult neurologic. Diagnosticul se pune prin examen clinic, analize și, de cele mai multe ori, prin rezonanță magnetică.

Se poate reface mielina?

Da, iar organismul o face singur. În creier și în măduvă există o rezervă de celule precursoare, care la nevoie se transformă în oligodendrocite noi și reconstruiesc teaca. Procesul se numește remielinizare.2 În nervii periferici, celulele Schwann sunt și mai eficiente: după o leziune, se reorganizează și refac mielina pe măsură ce axonul se reface.

Mielina nouă este de obicei mai subțire, iar porțiunile dintre noduri sunt mai scurte, dar își face treaba: semnalul circulă din nou. Problema apare cu vârsta: celulele de rezervă răspund tot mai greu la semnalele care le spun să se transforme. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au arătat în 2019 că, la animalele în vârstă, aceste celule nu se mai transformă nici atunci când primesc semnalul potrivit.8

În scleroza multiplă, remielinizarea reușește în unele leziuni și eșuează în altele. De aceea boala poate lăsa urme permanente, iar cercetarea caută de ani buni un tratament care să ajute acest proces.

În cât timp se reface teaca de mielină

Nu există un termen fix. În experimentele de laborator pe animale tinere, remielinizarea începe în câteva săptămâni după leziune.2 La om, procesul este mai lent și depinde de cauză, de vârstă și de locul leziunii. Când cauza este lipsa de vitamina B12 sau de cupru, recuperarea după corectarea deficitului se întinde pe luni și uneori rămâne parțială.6

Medicamente care refac mielina: ce se testează

Tratamentele aprobate astăzi pentru scleroza multiplă acționează asupra sistemului imunitar: reduc atacurile și apariția de leziuni noi. Niciunul nu este aprobat special pentru refacerea mielinei, dar câteva substanțe au fost testate în acest scop:

SubstanțaCe esteCe s-a văzut
ClemastinaUn antihistaminic vechiÎntr-un studiu controlat cu 50 de pacienți, a scurtat ușor întârzierea semnalului pe nervul optic. A fost primul semn de remielinizare obținut la om într-un studiu de acest tip. A dat oboseală.9
MetforminaUn medicament vechi pentru diabetLa animalele în vârstă, a „întinerit” celulele de rezervă și le-a redat capacitatea de a reface mielina.8
N-acetil-glucozaminaUn zahar aminat prezent în mod natural în organismLa șoareci a stimulat formarea de mielină nouă.10 Într-un studiu fără grup de control, 34 de pacienți cu scleroză multiplă au primit 6 sau 12 grame pe zi, timp de 4 săptămâni, pe lângă tratamentul lor, iar unii markeri de inflamație și de afectare a neuronilor au scăzut.11
BexarotenulUn medicament pentru un tip de limfomA dat multe efecte adverse, iar rezultatul principal a fost negativ. Nu este recomandat.12
Biotina în doze foarte mariVitamina B7, în doze de mii de ori peste necesarul zilnicUn studiu mare, de fază 3, nu a arătat o îmbunătățire a dizabilității față de placebo.13

Aceste rezultate privesc medicamente sau doze folosite în studii, sub supraveghere medicală. Ele nu se transferă automat asupra suplimentelor și nu înlocuiesc tratamentul prescris de neurolog. Chiar autorii studiului cu N-acetil-glucozamină cer studii controlate înainte de orice concluzie. Dozele din studii nu se reproduc acasă, iar doza zilnică recomandată a unui supliment nu se depășește.

Tratament naturist pentru mielină: ce este real

Cea mai căutată întrebare despre mielină are un răspuns cinstit: nu există o plantă sau un supliment dovedit că reface mielina la om. Există însă câteva lucruri care contează cu adevărat pentru sănătatea sistemului nervos, iar multe dintre ele țin de tine:

  • Corectarea deficitelor. Dacă analizele arată lipsă de vitamina B12 sau de cupru, medicul poate recomanda suplimentarea. Este una dintre puținele situații în care o cauză a afectării mielinei se poate trata direct.
  • Învățarea și mișcarea. Studiile pe animale arată că învățarea unor mișcări noi stimulează formarea de mielină.
  • Somnul. La șoareci, celulele din care se formează mielina se înmulțesc de două ori mai mult în timpul somnului.
  • Renunțarea la fumat. Fumatul este unul dintre factorii de risc cunoscuți pentru scleroza multiplă.
  • O alimentație echilibrată, cu destule grăsimi bune, proteine, vitamine și minerale, pentru că din ele este construită mielina.

Pentru plantele medicinale nu există, deocamdată, studii la om care să arate refacerea mielinei.

Alimente și nutrienți pentru sistemul nervos

Mielina este construită din grăsimi și proteine, iar întreținerea ei depinde de câțiva nutrienți. Pentru unii dintre ei, Uniunea Europeană a autorizat mențiuni de sănătate despre sistemul nervos și creier. Iată cât ai nevoie zilnic:

2,5 µgvitamina B12, valoarea de referință pentru adulți
1 mgcupru, valoarea de referință pentru adulți
375 mgmagneziu, valoarea de referință pentru adulți
250 mgDHA pe zi, pentru funcția normală a creierului
NutrientUnde îl găseștiCe spune Uniunea Europeană
Vitamina B12Ficat, carne, pește, ouă, lactateContribuie la funcționarea normală a sistemului nervos
CupruFicat, nuci, semințe, cacao, leguminoaseContribuie la funcționarea normală a sistemului nervos
MagneziuSemințe, nuci, legume verzi, cereale integraleContribuie la funcționarea normală a sistemului nervos
DHA (omega-3)Pește gras: somon, macrou, sardine; algeContribuie la menținerea funcției normale a creierului, la un consum de 250 mg pe zi
ColinăOuă, ficat, soiaContribuie la metabolismul normal al lipidelor
FierCarne roșie, leguminoase, verdețuriContribuie la funcția cognitivă normală

Valorile de referință: Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XIII. Mențiunile de sănătate: Regulamentul (UE) nr. 432/2012.

Nucile sunt o sursă foarte bună de cupru: 100 de grame de miez de nucă neagră acoperă 136% din valoarea de referință zilnică. Cine nu mănâncă deloc produse de origine animală are nevoie de o sursă sigură de vitamina B12, pentru că plantele nu o conțin.

Felii de somon crud pe un grătarOuă colorate într-un coș de sârmă, pe o masă de lemn
Peștele gras aduce DHA, iar ouăle aduc vitamina B12 și colină.Foto: FULVIO_TOGNON și Autumn Mott, Wikimedia Commons, CC0

Din magazinul Hypericum

Suplimente Hypericum pentru sistemul nervos

Până aici ai citit despre mielină și despre ce spune știința. De aici încolo, despre produsele noastre: ce conțin, cum se folosesc și cui i se potrivesc. La Hypericum lucrăm cu plante medicinale și nutrienți din 1995, în Maramureș.

DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului. Efectul benefic se obține la un consum zilnic de 250 mg DHA, iar 2 capsule de Omega 3 aduc 440 mg.

Capsule Omega 3

  • 220 mg DHA și 330 mg EPA în fiecare capsulă
  • EPA și DHA contribuie la funcționarea normală a inimii, la un consum de 250 mg pe zi
  • 40 de capsule moi cu ulei de pește

Prețul inițial a fost: 51,41 lei.Prețul curent este: 35,99 lei.Economisești 15,42 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Estro-Glucozamin, cu N-acetil-D-glucozamină

Estro-Glucozamin combină N-acetil-D-glucozamina, un zahar aminat care se găsește în mod natural în organism, cu un extract din boabe de soia bogat în fitosteroli.

Capsule Estro-Glucozamin

  • N-acetil-D-glucozamină: 216 mg în fiecare capsulă, 1.296 mg în porția de 6 capsule
  • Extract din boabe de soia, cu minimum 90% fitosteroli
  • Capsule vegetale, din hipromeloză

Prețul inițial a fost: 44,27 lei.Prețul curent este: 30,99 lei.Economisești 13,28 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Completează cu

Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, iar capsulele cu bisglicinat de magneziu aduc 126 mg de magneziu în 2 capsule, adică 34% din valoarea de referință zilnică. Pentru cine nu mănâncă pește, capsulele Omega 3 din alge aduc DHA din microalge: 306 mg în 6 capsule. Lecitina din soia este o sursă de fosfatidilcolină, unul dintre fosfolipidele din care sunt construite membranele celulelor.

Prețul inițial a fost: 57,13 lei.Prețul curent este: 39,99 lei.Economisești 17,14 lei
Prețul inițial a fost: 42,84 lei.Prețul curent este: 29,99 lei.Economisești 12,85 lei
Prețul inițial a fost: 38,56 lei.Prețul curent este: 26,99 lei.Economisești 11,57 lei

Cum se folosesc

ProdusDoza pentru adulțiDe reținut
Estro-Glucozamin3-6 capsule pe zi, câte 1-2 după fiecare masă, cu suficient lichidNu în sarcină și în alăptare; nu pentru persoanele alergice la soia
Omega 31-2 capsule de 2 ori pe zi, în timpul meseiNu pentru persoanele alergice la pește
Bisglicinat de Magneziu1 capsulă de 2 ori pe zi, la masă, timp de 4 săptămâniNu în sarcină și în alăptare; nu sub 12 ani
Omega 3 din Alge1-2 capsule de 3 ori pe zi, la mesele principaleDHA din microalge, în capsule vegetale
Lecitina 1200 mg1 capsulă pe zi, cu 20-30 de minute înainte de masăNu în sarcină și în alăptare; nu sub 12 ani

Dozele sunt cele de pe etichetele produselor. Doza zilnică recomandată nu se depășește.

Cine trebuie să fie atent

Suplimentele alimentare completează alimentația, iar câteva situații cer prudență:

Suplimentele nu tratează aceste boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Orice supliment se discută cu neurologul, pentru că poate conta în schema de tratament.
Estro-Glucozamin, bisglicinatul de magneziu și lecitina nu se recomandă în aceste perioade, conform etichetelor.
Estro-Glucozamin și lecitina conțin soia, iar capsulele Omega 3 conțin ulei de pește. N-acetil-glucozamina se obține adesea din cochilii de crustacee, așa că cine are alergie la crustacee citește eticheta și discută cu medicul.
Acizii grași omega-3 în doze mari pot influența coagularea. Cine ia anticoagulante discută cu medicul înainte de a începe o cură.
Bisglicinatul de magneziu și lecitina nu se administrează copiilor sub 12 ani. Pentru copii, orice supliment se alege împreună cu medicul pediatru.

Semnele care cer medicul, nu un supliment: amorțeala sau slăbiciunea apărute brusc, tulburările de vedere, pierderea echilibrului sau dificultățile de vorbire cer consult medical de urgență.

Întrebări frecvente

Mielina este învelișul din grăsimi și proteine care acoperă fibrele nervoase și le permite să transmită impulsurile rapid, sărind de la un nod Ranvier la altul. În creier și în măduva spinării este produsă de oligodendrocite, iar în nervii periferici de celulele Schwann.
Da. Organismul are celule de rezervă care se transformă în celule producătoare de mielină și refac teaca după o leziune. Procesul se numește remielinizare și funcționează mai bine la tineri; odată cu vârsta și în unele boli, precum scleroza multiplă, devine incomplet.
Nu există un termen fix. În experimentele pe animale tinere, remielinizarea începe în câteva săptămâni. La om depinde de cauză, de vârstă și de locul leziunii, iar după corectarea unui deficit de vitamina B12 sau de cupru recuperarea se întinde pe luni și poate rămâne parțială.
Cele mai frecvente cauze sunt bolile autoimune, precum scleroza multiplă, inflamațiile de după unele infecții, lipsa de vitamina B12 sau de cupru, unele substanțe toxice, precum protoxidul de azot, și bolile genetice numite leucodistrofii. În nervii periferici, mielina poate fi afectată de sindromul Guillain-Barré și de unele neuropatii.
Nu există încă un medicament aprobat special pentru refacerea mielinei. Clemastina a arătat un efect mic într-un studiu controlat, metformina a întinerit celulele de rezervă la animale, iar N-acetil-glucozamina a fost testată într-un studiu mic, fără grup de control. Tratamentele aprobate pentru scleroza multiplă reduc atacurile și leziunile noi.
Nu există o plantă sau un supliment dovedit că reface mielina la om. Contează corectarea deficitelor de vitamina B12 și de cupru, o alimentație echilibrată, mișcarea, somnul și renunțarea la fumat. Vitamina B12, cuprul și magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.
Alimentele care aduc vitamina B12 (ficat, carne, pește, ouă, lactate), cupru (nuci, semințe, ficat, cacao), DHA (pește gras și alge), colină (ouă, ficat) și fier (carne roșie, leguminoase). Vitamina B12 și cuprul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, iar DHA la menținerea funcției normale a creierului.
Lipsa de cupru poate afecta măduva spinării la fel ca lipsa de vitamina B12. La persoanele cu deficit, suplimentarea recomandată de medic oprește de obicei agravarea, dar recuperarea este adesea parțială. Cine are destul cupru nu câștigă nimic dintr-un supliment în plus. Cuprul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.
Vitamina B12 este necesară pentru formarea și menținerea mielinei, iar lipsa ei poate afecta măduva spinării și nervii. Deficitul se confirmă prin analize și se tratează la recomandarea medicului, uneori cu injecții. Vitamina B12 contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.
Furnicături, amorțeli, slăbiciune în mâini sau în picioare, vedere încețoșată sau dublă, tulburări de echilibru și o oboseală neobișnuită. Simptomele nu sunt specifice unei singure boli, așa că orice semn care persistă cere consult neurologic.

Referințe

  1. Stadelmann C., Timmler S., Barrantes-Freer A., Simons M. Myelin in the Central Nervous System: Structure, Function, and Pathology. Physiological Reviews, 2019, 99(3):1381-1431.
  2. Franklin R.J.M., ffrench-Constant C. Regenerating CNS myelin: from mechanisms to experimental medicines. Nature Reviews Neuroscience, 2017, 18(12):753-769.
  3. Boullerne A.I. The history of myelin. Experimental Neurology, 2016, 283:431-445.
  4. McKenzie I.A., Ohayon D., Li H. și colab. Motor skill learning requires active central myelination. Science, 2014, 346(6207):318-322.
  5. Bellesi M., Pfister-Genskow M., Maret S. și colab. Effects of sleep and wake on oligodendrocytes and their precursors. The Journal of Neuroscience, 2013, 33(36):14288-14300.
  6. Kumar N. Copper deficiency myelopathy (human swayback). Mayo Clinic Proceedings, 2006, 81(10):1371-1384.
  7. Stabler S.P. Vitamin B12 deficiency. New England Journal of Medicine, 2013, 368(2):149-160.
  8. Neumann B., Baror R., Zhao C. și colab. Metformin Restores CNS Remyelination Capacity by Rejuvenating Aged Stem Cells. Cell Stem Cell, 2019, 25(4):473-485.
  9. Green A.J., Gelfand J.M., Cree B.A. și colab. Clemastine fumarate as a remyelinating therapy for multiple sclerosis (ReBUILD). The Lancet, 2017, 390(10111):2481-2489.
  10. Sy M., Brandt A.U., Lee S.U. și colab. N-acetylglucosamine drives myelination by triggering oligodendrocyte precursor cell differentiation. Journal of Biological Chemistry, 2020, 295(51):17413-17424.
  11. Sy M., Newton B.L., Pawling J. și colab. N-acetylglucosamine inhibits inflammation and neurodegeneration markers in multiple sclerosis: a mechanistic trial. Journal of Neuroinflammation, 2023, 20(1):209.
  12. Brown J.W.L., Cunniffe N.G., Prados F. și colab. Safety and efficacy of bexarotene in patients with relapsing-remitting multiple sclerosis (CCMR One). The Lancet Neurology, 2021, 20(9):709-720.
  13. Cree B.A.C., Cutter G., Wolinsky J.S. și colab. Safety and efficacy of MD1003 (high-dose biotin) in patients with progressive multiple sclerosis (SPI2). The Lancet Neurology, 2020, 19(12):988-997.
  14. Dietschy J.M., Turley S.D. Cholesterol metabolism in the central nervous system during early development and in the mature animal. Journal of Lipid Research, 2004, 45(8):1375-1397.
  15. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei privind lista mențiunilor de sănătate permise pentru produsele alimentare și Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XIII.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată. Dacă urmezi un tratament sau ai o afecțiune diagnosticată, discută cu medicul înainte de a folosi suplimente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *