Nuca neagră: cel mai eficient deparazitar? Beneficii, tinctură și ce spun studiile despre paraziți
Nuca neagră (Juglans nigra) este ruda americană a nucului din curțile noastre. Crește până la 40 de metri, trăiește peste un secol, are un lemn pe care tâmplarii îl plătesc ca pe un material de lux și fructe care pătează mâinile în maro zile la rând. Coaja verde a acestor fructe a devenit una dintre cele mai cunoscute plante din curele tradiționale de curățare, iar tinctura din ea este căutată astăzi în toată lumea. Povestea ei merită știută până la capăt.
Pe scurt
- Vine din America de Nord și seamănă cu nuca noastră doar la prima vedere: are coaja mult mai tare și un gust mai intens.
- În tincturi se folosește coaja verde a fructului, bogată în juglonă, taninuri și flavonoide.
- Este una dintre plantele de bază ale curelor tradiționale de curățare, de obicei alături de pelin și de cuișoare.
- În laborator, extractele au avut activitate antioxidantă, antibacteriană și antifungică. Studii pe oameni nu s-au publicat încă.
- Tinctura Hypericum are 50% coajă de nuc negru în extractul de plante și se ia în cure de 30 de zile.
Juglans nigra L.
Ce este nuca neagră
Nucul negru face parte din aceeași familie cu nucul obișnuit, Juglandaceae, dar este originar din pădurile din centrul și estul Americii de Nord. Este un arbore impunător, înalt de 30 până la 40 de metri, cu trunchi drept și o viață de aproximativ 130 de ani. Numele i se potrivește: scoarța este închisă la culoare, lemnul din inima trunchiului are un maro intens, de ciocolată, iar fructele se înnegresc repede după ce cad.
Frunzele sunt lungi de 30 până la 60 de centimetri și au între 15 și 23 de foliole înguste și ascuțite, de câteva ori mai multe decât frunza nucului nostru. Fructele sunt rotunde, verzi, cu o coajă cărnoasă și groasă. Cad în octombrie, iar coaja verde se înmoaie și se înnegrește, lăsând la vedere o nucă foarte tare, adânc brăzdată, cu un miez mic și aromat.
În Europa, nucul negru a fost adus cel mai probabil în 1629. De atunci a fost plantat în parcuri și în grădini botanice, iar în unele țări, inclusiv la noi, și în plantații forestiere, pentru lemnul lui valoros.
Cum îl recunoști
- Frunza: foarte lungă, cu 15 până la 23 de foliole, față de cele 5 până la 9 ale nucului obișnuit.
- Scoarța: închisă la culoare, cu brazde adânci care formează un model de romburi.
- Fructul: rotund, verde-gălbui, cu o coajă groasă care miroase puternic și pătează degetele.
- Nuca: aproape neagră, cu coaja groasă, foarte tare și adânc brăzdată.
7 lucruri surprinzătoare despre nucul negru
- Este un copac care nu suferă vecini. Rădăcinile, frunzele și cojile nucului negru eliberează în sol juglonă, o substanță care încetinește creșterea multor plante din jur. Merii, roșiile, pinii și mesteacănul sunt printre cele mai sensibile. Fenomenul se numește alelopatie, iar grădinarii americani știu să nu planteze aceste specii lângă un nuc negru.
- Pătează tot ce atinge. Coaja verde colorează pielea, lemnul și țesăturile într-un maro închis, greu de îndepărtat. Extractul ei este folosit și azi ca vopsea naturală în meșteșuguri, iar în trecut a fost folosit și pentru vopsitul părului.
- Are una dintre cele mai tari coji de nucă. Nu se sparge cu mâna și de multe ori nici cu spărgătorul obișnuit, așa că în America se folosește ciocanul. Măcinată, coaja este atât de dură încât industria o folosește la sablare, la curățarea motoarelor de avion, la filtrarea apei, la forajul puțurilor de petrol și în cosmetice.
- Lemnul lui este unul dintre cele mai prețioase din America de Nord. Închis la culoare, dens și ușor de prelucrat, ajunge în mobilă de lux, în parchet, în paturi de pușcă și în vâsle.
- Poate îmbolnăvi caii. Rumegușul de nuc negru folosit ca așternut în grajduri poate provoca laminită, o inflamație dureroasă a copitei.
- A ajuns în Europa acum aproape 400 de ani. Primele exemplare au fost aduse, cel mai probabil, în 1629.
- Are nevoie de răbdare. Un nuc negru poate da primele fructe la 4 până la 6 ani, dar recoltele mari vin abia pe la 20 de ani.
Știai că?
În Statele Unite, înghețata cu nucă neagră este o aromă clasică, iar miezul ei apare în prăjituri, în fursecuri și în dulciurile de sărbători. Gustul este mai puternic decât al nucii obișnuite, cu note pământoase, ușor vinoase.
Nuca neagră și nuca obișnuită: diferențele
Seamănă doar la prima vedere. Nucul obișnuit este folosit la noi mai ales pentru miez și pentru frunze, în timp ce la nucul negru vedeta este coaja verde a fructului.
| Caracteristică | Nuca neagră | Nuca obișnuită |
|---|---|---|
| Denumire științifică | Juglans nigra | Juglans regia |
| Originea | America de Nord | Din Balcani până în Asia Centrală |
| Înălțimea arborelui | 30 până la 40 m | 10 până la 25 m |
| Frunza | 15 până la 23 de foliole | 5 până la 9 foliole |
| Coaja nucii | Groasă, foarte tare, adânc brăzdată | Subțire, se sparge ușor |
| Gustul miezului | Intens, pământos, ușor vinos | Dulce, fin |
| Proteine în miez | 24,1 g la 100 g | 15,2 g la 100 g |
| Omega-3 în miez | 2,7 g la 100 g | 9,1 g la 100 g |
| Partea folosită ca plantă | Coaja verde a fructului | Frunzele |
Valorile pentru miez: United States Department of Agriculture, FoodData Central.
Miezul, un aliment foarte hrănitor
Dincolo de coajă, nuca neagră are un miez comestibil, mai greu de scos decât al nucii obișnuite, dar care merită efortul. La 100 de grame, miezul are 24 de grame de proteine, cu aproape 60% mai mult decât nuca obișnuită, și cantități mari de mangan, cupru, fosfor și magneziu.
O mână de miez, adică 30 de grame, acoperă aproape 60% din valoarea de referință pentru mangan, un mineral care contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, și peste 40% din cea pentru cupru, care contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar.
| Nutrient | La 100 g de miez | Observație |
|---|---|---|
| Energie | 619 kcal | Puțin mai puțin decât nuca obișnuită, care are 654 kcal |
| Proteine | 24,1 g | Cu aproape 60% mai mult decât nuca obișnuită |
| Grăsimi totale | 59,3 g | Din care 36,4 g polinesaturate |
| Acid alfa-linolenic, omega-3 | 2,7 g | De peste 3 ori mai puțin decât în nuca obișnuită |
| Fibre alimentare | 6,8 g | Cam cât în nuca obișnuită |
| Mangan | 3,9 mg | 195% din valoarea de referință zilnică |
| Cupru | 1,36 mg | 136% din valoarea de referință zilnică |
| Fosfor | 513 mg | 73% din valoarea de referință zilnică |
| Magneziu | 201 mg | 54% din valoarea de referință zilnică |
| Zinc | 3,37 mg | 34% din valoarea de referință zilnică |
| Fier | 3,12 mg | 22% din valoarea de referință zilnică |
Sursa: United States Department of Agriculture, FoodData Central, profilul Nuts, walnuts, black, dried. Procentele sunt calculate față de valorile de referință pentru adulți din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.
Coaja verde, partea cea mai prețioasă
Ce face nuca neagră atât de specială se află în învelișul verde și cărnos al fructului. Pentru tincturi, coaja se recoltează de obicei la sfârșitul verii și la începutul toamnei, cât fructele sunt încă verzi. În ea se găsesc trei grupe de substanțe care au atras atenția cercetătorilor:
- Juglona, o naftochinonă care colorează pielea în maro și care stă în spatele efectului asupra plantelor din jur. În fruct se află mai ales sub forma ei inactivă, hidrojuglona, care se transformă în juglonă la contactul cu aerul.
- Taninurile, substanțe astringente, cu gust aspru, care „strâng” țesuturile.
- Flavonoidele și acizii fenolici, compuși cu activitate antioxidantă.
Un detaliu care contează: într-un studiu publicat în Food Science & Nutrition, coaja verde nedeshidratată a dat de 2 până la 10 ori mai mulți antioxidanți decât coaja uscată.1 Felul în care se prelucrează planta schimbă, așadar, ce ajunge în produsul final.
Ce spun studiile
Nuca neagră a fost studiată mai ales în laborator, iar rezultatele de până acum explică de ce planta are o asemenea reputație.
Antioxidanți din belșug în coaja verde
Extractele din coaja verde au avut un potențial antioxidant ridicat, cel mai mare în coaja proaspătă, nedeshidratată. Cercetătorii au folosit pentru extracție dioxid de carbon supercritic cu etanol, o metodă care nu lasă solvenți toxici în produs.1
Compuși antibacterieni în miez
Testând miezul a 22 de soiuri de nucă neagră, cercetătorii au identificat șase compuși activi împotriva bacteriei Staphylococcus aureus, printre ei derivați ai quercetinei și acidul azelaic. Patru dintre ei au fost identificați atunci pentru prima dată ca antibacterieni în miezul de nucă neagră.2
Juglona și ciupercile
Juglona, substanța-cheie din coaja verde, a avut în laborator o activitate antifungică moderată, comparabilă cu a unor substanțe folosite în produsele antifungice din comerț, undecilenatul de zinc și sulfura de seleniu.4
Un posibil efect antiinflamator
Extractele din miezul a două soiuri au redus producția a șase substanțe proinflamatoare în celule imunitare umane cultivate în laborator.3
Toate aceste rezultate vin din laborator, din eprubetă și din culturi de celule. Sunt un punct de plecare bun, dar nu înseamnă automat același efect în corpul omului. Studii clinice cu tinctură de nucă neagră nu s-au publicat încă, așa că folosirea ei se sprijină, deocamdată, pe tradiție.
Nuca neagră și paraziții intestinali: ce se știe
Este nuca neagră cel mai eficient deparazitar? Cu siguranță este cel mai cunoscut. Dacă ai căutat vreodată o cură naturală de deparazitare, aproape sigur ai dat de ea. Faima ei a crescut în Statele Unite, în anii ’90, odată cu un protocol care combină coaja verde de nucă neagră cu pelinul și cu cuișoarele. De acolo, trio-ul s-a răspândit în toată lumea. Toate trei sunt plante amare sau aromatice, cu o istorie lungă în medicina populară.
Ce merită să știi: efectul asupra paraziților nu a fost demonstrat prin studii pe oameni. Juglona are activitate antimicrobiană în laborator, însă o infecție cu paraziți se confirmă prin analize, de obicei prin examenul coproparazitologic, și se tratează cu medicamentele prescrise de medic.
Unde își are locul, atunci, o cură cu plante? Tradiția o leagă de primăvară și de toamnă, ca parte a unui stil de viață atent, alături de o alimentație echilibrată. Plantele amare din formulele clasice sunt folosite de mult pentru confortul digestiv. Dacă urmezi deja un tratament, o cură cu plante se face doar cu acordul medicului.
Obiceiurile care contează cel mai mult
- Spălatul mâinilor înainte de masă și după contactul cu animalele sau cu pământul.
- Legumele și fructele spălate bine, mai ales cele care se mănâncă crude.
- Carnea și peștele gătite complet.
- Deparazitarea regulată a animalelor de companie, după schema recomandată de medicul veterinar.
- Analizele, atunci când apar mâncărimi persistente, scaune modificate sau scădere în greutate fără explicație.
De la plantă la flacon
Tinctura de nucă neagră Hypericum
Până aici ai citit despre nucul negru ca plantă. De aici încolo, despre tinctura noastră. Pornește de la aceeași idee ca protocoalele clasice și o duce mai departe: coaja de nuc negru reprezintă jumătate din extractul de plante, iar cealaltă jumătate vine de la alte 8 plante amare și aromatice, cu tradiție lungă în curele de curățare. La Hypericum lucrăm cu plante medicinale din 1995, în Maramureș.
Tinctură antihelmintică cu nucă neagră
- 50% coajă de nuc negru în extractul de plante
- 9 plante într-o singură formulă, printre ele pelin, gențiană și crușin
- Extracție multifazică, hidroenzimatică și hidroalcoolică
- Fără aditivi, arome sau coloranți, în flacon de 50 ml cu picurător
24,27 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Ce conține
| Plantă | Parte folosită | În extract |
|---|---|---|
| Nuc negru (Juglans nigra) | coajă | 50% |
| Gențiană | rădăcină | 10% |
| Crușin | scoarță | 10% |
| Pelin | părți aeriene | 5% |
| Țintaură | flori | 5% |
| Cicoare | rădăcină | 5% |
| Cimbrișor de câmp | părți aeriene | 5% |
| Mușețel | flori | 5% |
| Vetrice | părți aeriene | 5% |
Extractul hidroenzimatic de plante reprezintă 30% din tinctură, alături de alcool etilic (38%) și apă demineralizată (32%). Volum net 50 ml, 38% vol. alc.
De ce aceste plante
- Gențiana, țintaura și pelinul sunt plante amare, folosite tradițional pentru poftă de mâncare și digestie. Pentru pelin și pentru țintaură, Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște această utilizare tradițională.
- Crușinul este o plantă cu efect laxativ, folosită pentru tranzitul intestinal.
- Mușețelul și cimbrișorul de câmp aduc note aromatice și sunt folosite tradițional pentru confortul digestiv.
- Cicoarea și vetricea completează formula, ambele cu un loc vechi în medicina populară românească.
Majoritatea plantelor din formulă au fișă proprie în Plante medicinale de la A la Z.
Extracția multifazică, diferența Hypericum
Tincturile Hypericum nu sunt simple macerate în alcool. Plantele trec prin două extracții lucrate în paralel, una hidroenzimatică și una hidroalcoolică, gândite să se completeze, iar la final cele două extracte se unesc. Așa se valorifică o gamă mai largă de compuși din plante decât printr-o singură extracție. Fără aditivi, fără arome, fără coloranți.
Cum se folosește tinctura
- 10-15 picături, de 3 ori pe zi, pentru adulți.
- Picăturile se dizolvă în apă sau în ceai înainte de a fi luate.
- Cura durează 30 de zile, urmate de o pauză de 7 zile, după care se poate relua.
- Doza zilnică recomandată nu se depășește.
Recomandăm asocierea tincturii cu Ceaiul Antihelmintic și cu capsulele Hyper-Helm. Pentru trio-ul clasic, nucă neagră, pelin și cuișoare, tinctura se potrivește cu capsulele Pelin cu Cuișoare.
Completează cura
Nuca neagră în îngrijirea părului
Pigmenții și taninurile din coaja de nucă sunt folosiți de generații întregi pentru păr, de la clătiri pentru părul închis la culoare până la vopsele naturale. Extract de nuc negru găsești și în Hyper Șampon anticădere și antimătreață, alături de brusture, urzică, salvie, mesteacăn, cimbrișor și stejar, plus uleiuri esențiale de rozmarin, arbore de ceai, salvie și cimbru.
Hyper Șampon anticădere și antimătreață
- 7 extracte din plante, printre ele nucul negru, brusturele și urzica
- 4 uleiuri esențiale: rozmarin, arbore de ceai, salvie și cimbru
- Flacon de 250 ml
31,41 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore
Cine trebuie să fie atent
Tinctura de nucă neagră este un supliment alimentar pe bază de plante, iar câteva situații cer prudență:
Semnele care cer medicul, nu o cură cu plante: mâncărimea anală persistentă, mai ales noaptea, diareea care nu trece, sângele în scaun, scăderea în greutate fără explicație, febra sau durerile abdominale puternice.
Întrebări frecvente
Referințe
- Wenzel J., Storer Samaniego C., Wang L. și colab. Antioxidant potential of Juglans nigra, black walnut, husks extracted using supercritical carbon dioxide with an ethanol modifier. Food Science & Nutrition, 2017, 5(2):223-232.
- Ho K.-V., Lei Z., Sumner L.W. și colab. Identifying Antibacterial Compounds in Black Walnuts (Juglans nigra) Using a Metabolomics Approach. Metabolites, 2018, 8(4):58.
- Ho K.-V., Schreiber K.L., Vu D.C. și colab. Black Walnut (Juglans nigra) Extracts Inhibit Proinflammatory Cytokine Production From Lipopolysaccharide-Stimulated Human Promonocytic Cell Line U-937. Frontiers in Pharmacology, 2019, 10:1059.
- Clark A.M., Jurgens T.M., Hufford C.D. Antimicrobial activity of juglone. Phytotherapy Research, 1990, 4(1):11-14.
- United States Department of Agriculture, FoodData Central, profilurile Nuts, walnuts, black, dried și Nuts, walnuts, english.
- European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Monografiile europene pentru Artemisia absinthium L., herba, Centaurium erythraea Rafn, herba, Matricaria recutita L., flos și Rhamnus frangula L., cortex.
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, anexa XIII, și Registrul Uniunii Europene al mențiunilor nutriționale și de sănătate.
Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată. Dacă urmezi un tratament sau ai o afecțiune diagnosticată, discută cu medicul înainte de a folosi preparate din plante.
