Crușin (Frangula alnus): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Crușinul (Frangula alnus) e un arbust din familia Rhamnaceae, fără spini, cu frunze lucioase și cu fructe care trec de la verde la roșu și apoi la negru. Scoarța lui uscată e folosită de secole, mai ales ca laxativ. Agenția Europeană a Medicamentului o recunoaște, ca medicament din plante cu utilizare bine stabilită, pentru folosirea pe termen scurt în constipația ocazională, cel mult o săptămână. Evaluarea europeană nu a găsit studii clinice controlate cu scoarța singură, iar în alimente, inclusiv în suplimente, preparatele din ea sunt sub supraveghere în Uniunea Europeană, cu o propunere de interzicere din 2026. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de verigar, ce nume are, de ce scoarța se păstrează un an, ce spun studiile și legea și cum se ia.

Ce este crușinul

Crușinul e un arbust sau un copăcel din familia Rhamnaceae, înalt de 2-5 m, uneori până la 7 m.¹ Numele științific acceptat azi e Frangula alnus Miller, din 1768. Linné îl descrisese în 1753 ca Rhamnus frangula, nume pe care îl găsești încă pe etichete și în monografia europeană.^{1, 2}

Genul Frangula are circa 50 de specii.³ Din plantă se folosește scoarța, iar cuvântul românesc „crușin” vine din ucraineană.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Crusin vrac și Extract hidroglicerinic crusin 50ml.

Cum arată crușinul

Crușinul se recunoaște după frunzele lucioase cu marginea întreagă, după lipsa spinilor și după fructele care își schimbă culoarea. Frunzele stau pe ramură una câte una, nu două câte două, iar florile sunt mici și ușor de ratat.^{1, 4} În pozele de mai jos vezi cum arată frunzele, florile și fructele.

Cum îl recunoști

• Înălțimea și spinii: arbust sau copăcel de 2-5 m, uneori până la 7 m, fără spini. Ramurile sunt verzui până la brune.^{1, 3}
• Mugurii: nu au solzi, ci sunt acoperiți de peri.^{3, 5}
• Frunzele: căzătoare, cu codiță de 10-19 mm și limb de 4-7 cm, uneori până la 11 cm, lat-eliptic, cu marginea întreagă. Fața de sus e verde-închis și lucioasă, cea de jos mai mată. Nervurile secundare sunt 6-10 perechi.¹
• Florile: albe-verzui, de obicei cu 5 petale, 5 sepale și 5 stamine, câte 1-8 într-un fascicul, în axila frunzelor. Înfloresc din mai până în septembrie.^{1, 3, 4}
• Fructele: drupe de 6-8 mm, globuloase sau puțin alungite, cu 2, rar 3 sâmburi. La început sunt verzi, apoi roșii, la urmă negre.^{1, 4}

Unde crește crușinul

Crușinul e răspândit în Europa. În America de Nord, în Asia (China, Rusia) și în nordul Africii a fost adus de om.¹ În Statele Unite, unde a fost adus înainte de 1800, e socotit azi specie invazivă: păsările mănâncă fructele roșii și îi răspândesc semințele.⁵

Crește mai ales în locuri umede. Sursele americane îl descriu în mlaștini și turbării, pe maluri de ape, la marginea pădurilor, în garduri vii și sub copaci mai înalți.^{1, 5} Dicționarul dendrofloricol notează că suportă umbra.⁴

La noi, cuvântul apare în dicționare din 1929 (Șăineanu) și din 1939 (Scriban). DEX îl descrie ca arbust melifer, adică cu flori bogate în nectar și polen, din care albinele fac miere.⁴

Crușin, verigar sau cătină?

Crușinul se confundă ușor, după nume, cu alți doi arbuști. Verigarul (Rhamnus cathartica) e rudă apropiată, din aceeași familie, și are chiar unul dintre numele populare ale crușinului, pațachină.^{4, 6} Cătina albă (Hippophae rhamnoides) e din altă familie, Elaeagnaceae.⁴

Surse: Flora of North America; Agenția Europeană a Medicamentului, lista monografiilor europene din septembrie 2026.^{1, 3, 7, 8}

Cel mai sigur semn al crușinului rămâne lipsa spinilor. Numele populare sunt și mai încurcate: pațachină se spune și crușinului, și verigarului, iar dicționarele îl dau și altor arbuști.⁴ De aceea, pe o etichetă contează numele latin. Agenția Europeană a Medicamentului are monografie pentru scoarța de crușin și pentru cea a rudei lui americane, cascara, dar nu pentru verigar și nici pentru cătina albă.^{2, 9, 8}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are mai multe nume, unele doar regionale. Unele se dau și altor arbuști, așa că pe etichetă contează numele latin.⁴ În alte limbi, multe nume ale scoarței sunt legate de cele ale plantei.²

Surse: dexonline, pentru română; GBIF și Flora of North America, pentru celelalte limbi.^{4, 10, 1}

Pentru scoarță, monografia europeană folosește numele „frangula bark” în engleză, „Faulbaumrinde” în germană, „bourdaine (écorce de)” în franceză, „kutyabengekéreg” în maghiară și „scoarță de crușîn” în română.²

Ce parte se folosește

Se folosește scoarța uscată a ramurilor și a tulpinii, întreagă sau fragmentată.¹¹ Scoarța proaspătă nu se folosește.

• Cât trebuie să conțină: Farmacopeea Europeană cere cel puțin 7% glucofranguline, exprimate ca glucofrangulină A, în scoarța uscată.¹¹
• De ce se păstrează un an: în scoarța proaspătă, substanțele active se află în formă redusă, considerată răspunzătoare de efecte serioase asupra stomacului. Prin păstrare, ele se oxidează. De aceea scoarța se folosește abia după cel puțin un an.¹¹
• Forme recunoscute: scoarța mărunțită, pentru ceai, și preparate standardizate din ea, lichide sau solide. Farmacopeea descrie și un extract uscat standardizat, făcut cu etanol de 50-90%, cu 15-30% glucofranguline.^{2, 11}
• Fructele și frunzele: monografia europeană se ocupă doar de scoarță.²

7 lucruri surprinzătoare despre crușin

1. Lemnul lui a ajuns în praful de pușcă. Dicționarele românești notează că din lemnul crușinului se obține cărbunele cel mai bun pentru praful de pușcă. În germană, planta se mai numește „Pulverholz”, iar în turcă „barutağacı”, adică lemnul și copacul prafului de pușcă.^{4, 10}
2. Scoarța proaspătă dă vărsături. Cea uscată are efect laxativ, iar cea proaspătă provoacă vărsături. De aceea scoarța trebuie păstrată cel puțin un an înainte de folosire.¹¹
3. Băutura din scoarță se dădea mai ales vitelor. Dicționarul limbii române literare contemporane notează că băutura laxativă din scoarță se folosea mai ales pentru vite.⁴
4. Fructele își schimbă culoarea de două ori. Sunt verzi, apoi roșii, la urmă negre. Planta înflorește din mai până în septembrie, așa că pe aceeași ramură poți vedea, în același timp, flori și fructe de culori diferite.^{4, 1}
5. Numele latin vine de la ramurile fragile. Frangula vine, probabil, din latinescul frango, „a rupe”, pentru că ramurile se rup ușor.³
6. Are o rudă americană cu monografie europeană. Cascara, scoarța speciei americane Rhamnus purshiana, are și ea monografie europeană pentru constipație. Flora of North America notează că scoarța, frunzele și fructele crușinului, ale cascarei și ale verigarului au fost folosite ca laxative.^{9, 6}
7. În America de Nord e considerat invaziv. Adus din Europa înainte de 1800, a fost recunoscut până în 1950 ca specie potențial invazivă. Crește bine și la umbră, sub copaci mai înalți.⁵

Ce conține scoarța de crușin

Efectul laxativ vine de la derivații hidroxiantracenici, în special de la glucofrangulinele A și B și de la franguline, toate derivate ale emodinei.¹¹

Sursa: Agenția Europeană a Medicamentului, raportul de evaluare din 2019, după Farmacopeea Europeană, Wagner și Lemli.¹¹

Cifrele descriu scoarța și extractul în laborator, nu cana de ceai. Doza se socotește în derivați hidroxiantracenici, 10-30 mg o dată pe zi, de aceea monografia cere preparate standardizate, adică verificate după conținutul lor în aceste substanțe.^{2, 11}

Ce spun studiile

Evaluarea Agenției Europene a Medicamentului din 2019 nu a găsit studii clinice controlate cu scoarța de crușin singură. Singurele cercetări clinice analizate au fost făcute cu preparate în care scoarța se află alături de alte laxative.¹¹ Recunoașterea europeană se sprijină pe date de laborator, pe opiniile specialiștilor, pe experiența îndelungată și pe studii cu alte laxative din aceeași grupă, mai ales cu senna și aloe.¹¹

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, 2019; Schultz, 1950, citat de Agenție.^{11, 2}

Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului

În 2006, Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției a adoptat prima monografie pentru scoarța de crușin, iar în 2019 a revizuit-o. O recunoaște ca medicament cu utilizare bine stabilită, pentru folosirea pe termen scurt în constipația ocazională.² Utilizarea bine stabilită presupune cel puțin 10 ani de folosire. Pentru crușin, dovada au fost autorizația standard a ceaiului din Germania, din 1990, și monografia Comisiei E germane, din 1993.¹¹

În 2022, Comitetul a analizat date noi despre siguranță și a lăsat monografia, raportul de evaluare și lista de referințe neschimbate.¹²

Studiile pe oameni

Un exemplu de cercetare cu un preparat combinat e un studiu randomizat din 2012, la 45 de pacienți operați de colostomie. Un protocol standardizat de laxative, care pornea de la un produs cu sterculie și scoarță de crușin sau de la parafină lichidă, a dus la mai puține episoade de acumulare de materii fecale decât laxativele alese pe moment: unul față de șapte, o diferență la limita semnificației statistice.¹³ Studiul compară protocoale, nu arată ce face scoarța de crușin singură.

În laborator

La șoareci, un extract metanolic de scoarță, cu 17,5% glicozide antranoidice, a scurtat în funcție de doză timpul de tranzit prin intestin: după 50 mg pe kilogram, 20% dintre animale au avut scaun în 4 ore, iar după 100 mg pe kilogram, 40%.¹¹ În alte experimente pe șoareci, glucofrangulina și frangulina au avut un efect laxativ de 4-5 ori mai puternic decât un extract de senna, a cărui concentrație nu a fost precizată.¹¹ Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la om.

Siguranța, în laborator

Monografia europeană arată că nu există teste preclinice cu preparate de scoarță de crușin. În teste pe celule, emodina, frangulina, un extract alcoolic de crușin și un preparat comercial din scoarță au crescut, în funcție de doză, rata mutațiilor sau repararea ADN-ului. Mai mulți derivați hidroxiantracenici au fost mutageni și genotoxici în sisteme de testare in vitro, dar acest lucru nu a fost dovedit pe animale vii.^{2, 11}

În 2022, Comitetul a analizat două teste pe șoareci cu aloe-emodină, o substanță înrudită. Unul a raportat deteriorarea ADN-ului în ficat și în rinichi, celălalt nu a găsit efect genotoxic în condiții standard. Comitetul a socotit rezultatele neconcludente, nu a schimbat monografia și a spus că restricțiile rămân până când riscul va fi exclus fără dubiu.¹² Ce a concluzionat EFSA pentru alimente afli mai jos, la „Ce spune legea”.

Doza și durata în monografia europeană

Monografia europeană nu dă o cantitate de scoarță, ci o doză de substanță activă. Datele de mai jos sunt cele din monografie și privesc medicamente din plante.² Monografia nu recunoaște scoarței nicio altă folosire în afara constipației ocazionale.

• Cine: adolescenți de la 12 ani, adulți și vârstnici. Sub 12 ani, folosirea e contraindicată.²
• Doza: un preparat echivalent cu 10-30 mg derivați hidroxiantracenici, calculați ca glucofrangulină A, o dată pe zi, seara. Doza corectă e cea mai mică, cea care dă un scaun moale, format.²
• Ceaiul: o cantitate de scoarță mărunțită echivalentă cu cel mult 30 mg derivați hidroxiantracenici, în 150 ml de apă clocotită, ca infuzie. Ca reper, ceaiul autorizat în Germania din 1990 se prepară cu 0,5 g de scoarță la 150 ml de apă clocotită, o cană pe zi.^{2, 11}
• Cât timp: cel mult o săptămână. De obicei ajunge ca preparatul să fie luat de două-trei ori în acea săptămână. Dacă simptomele persistă, se cere sfatul medicului sau al farmacistului.²
• Când apare efectul: după 8-12 ore, pentru că substanțele trebuie să ajungă în intestinul gros și să fie transformate de bacterii. Preparatul se ia seara.²
• Înainte de scoarță: monografia spune că scoarța de crușin se folosește doar dacă schimbarea alimentației sau fibrele care măresc volumul scaunului nu au dat rezultat. Dacă e nevoie de laxativ în fiecare zi, cauza constipației trebuie căutată de medic.²

Precauții și siguranță

Monografia europeană enumeră contraindicațiile și efectele nedorite ale scoarței de crușin. Frecvența efectelor nu se cunoaște.² Un laxativ stimulant nu se ia mai mult decât o scurtă perioadă: folosirea îndelungată poate afecta funcția intestinului și poate duce la dependență de laxative.²

• Copiii sub 12 ani: folosirea e contraindicată, din lipsa datelor.^{2, 11}
• Sarcina și alăptarea: contraindicată. În sarcină, din cauza datelor experimentale despre un risc genotoxic al unor antranoizi, ca emodina și frangulina. În alăptare, pentru că metaboliți activi, precum rhein, trec în cantități mici în laptele matern.²
• Bolile intestinului: nu se folosește în ocluzie sau stenoză intestinală, în atonie, apendicită, boli inflamatorii ale intestinului, precum boala Crohn sau colita ulcerativă, în dureri abdominale cu cauză necunoscută și în deshidratare severă, cu pierdere de apă și de electroliți.²
• Durere, greață, vărsături: nu se ia fără sfatul medicului la dureri abdominale, greață sau vărsături nediagnosticate, acute sau persistente, și nici în caz de fecalom, pentru că pot fi semne de blocaj intestinal.²
• Potasiul și medicamentele: folosirea îndelungată poate scădea potasiul din sânge, ceea ce întărește efectul glicozidelor cardiace. Cine ia glicozide cardiace, antiaritmice, medicamente care prelungesc intervalul QT, diuretice, corticosteroizi sau rădăcină de lemn-dulce întreabă medicul înainte.²
• Rinichii: cei cu boli de rinichi trebuie să știe că pot apărea dezechilibre ale electroliților.²
• Efectele nedorite: reacții alergice, cu mâncărime, urticarie sau erupții; dureri și crampe abdominale și scaune lichide, mai ales la cei cu colon iritabil, caz în care doza se reduce. Folosirea îndelungată poate pigmenta mucoasa intestinului, de obicei trecător după oprire, și poate dezechilibra apa și electroliții, cu proteine sau sânge în urină. Urina se poate colora în galben sau în roșu-brun, fără importanță clinică.²
• Supradoza: dureri colicative și diaree severă, cu pierdere de lichide și de electroliți. La supradoze cronice de produse cu antranoizi, poate apărea hepatita toxică.²

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, scoarța de crușin are din 2006 o monografie a Agenției Europene a Medicamentului, de utilizare bine stabilită, revizuită în 2019. Ea acoperă o singură indicație: folosirea pe termen scurt în constipația ocazională.² Scoarța și extractul uscat standardizat au monografii în Farmacopeea Europeană.¹¹ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru crușin.¹⁴

În România, crușinul e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme predozate. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁵

Pentru alimente, inclusiv suplimentele, regulile sunt mai stricte. Din 2021, preparatele din scoarță de Rhamnus frangula care conțin derivați hidroxiantracenici sunt sub supraveghere la nivelul Uniunii, în Partea C a Anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006.^{16, 17} În opinia din noiembrie 2017, EFSA a considerat că derivații hidroxiantracenici trebuie priviți ca genotoxici și cancerigeni, dacă nu există date specifice care să arate contrariul, și nu a putut indica o doză zilnică fără risc.^{18, 17} În opinia din 20 martie 2024, EFSA a analizat studii noi. Toate au fost negative, dar preparatele testate conțineau o substanță cunoscută ca genotoxică in vivo, așa că EFSA le-a socotit de îngrijorare, iar siguranța preparatelor din scoarță de crușin, ca și a celor din senna și din rubarbă, nu a putut fi stabilită.^{19, 17}

Pe 15 iulie 2026, Comisia Europeană a trimis Consiliului un proiect de regulament care mută preparatele din scoarță de crușin cu derivați hidroxiantracenici în Partea A a Anexei III, cea a substanțelor interzise în alimente. Dacă proiectul e adoptat, regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial, iar alimentele puse legal pe piață înainte pot rămâne încă 12 luni.¹⁷ La data redactării acestei pagini, în octombrie 2026, proiectul nu fusese publicat. El privește alimentele; medicamentele din plante, autorizate ca medicamente, au alte reguli.

Crușinul de-a lungul timpului

Din secolul al XVI-lea, crușinul e folosit ca plantă medicinală, iar scoarța uscată mai ales ca laxativ. În 1556, Hieronymus Bock o pomenea în cartea lui de plante pentru coji pe piele și pentru dinți afectați, fără să scrie nimic despre efectul laxativ. În 1626, Matthiolus compara efectul laxativ cu cel al rubarbei, iar în 1755, V. Haller îl recomanda în hidropizie.¹¹

În secolele următoare, textele farmaceutice au trecut scoarța la purgative: British Pharmaceutical Codex (1911), Dispensatory of the United States (1918) și Eclectic Materia Medica (1922) o descriu astfel. Culbreth nota, în 1927, că efectul seamănă cu al rubarbei și al senei, dar e mai blând, iar Frerichs o numea, tot în 1927, un laxativ ieftin și eficient.¹¹

În Germania, ceaiul din scoarță are din 1990 o autorizație standard de medicament, iar Comisia E germană a publicat o monografie în 1993. Au urmat monografia ESCOP, din 2003 și 2017, și cea a Organizației Mondiale a Sănătății, din 2002.¹¹

La noi, dicționarele din secolul XX spun că din scoarță se face o băutură laxativă, folosită mai ales pentru vite, iar din lemn, cărbune pentru praful de pușcă și, după Scriban, pentru desen.⁴ După 2017, atenția s-a mutat pe siguranță: din 2021 preparatele din scoarță sunt sub supraveghere în alimente, iar în 2026 Comisia a propus interzicerea lor.^{16, 17}

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu crușin

Până aici ai citit despre crușin. De aici încolo, despre produsele noastre. Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște scoarța de crușin, ca medicament din plante cu utilizare bine stabilită, pentru folosirea pe termen scurt în constipația ocazională, cel mult o săptămână.² Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Preparatele din scoarță de crușin sunt sub supraveghere europeană în alimente, vezi mai sus, la „Ce spune legea”.

Ceai Crușin vrac

• 100% scoarță de crușin (Frangula alnus), mărunțită
• Vrac
• Pe etichetă: decoct din scoarță mărunțită, o cană seara, înainte de culcare, în cure de cel mult 7 zile
• Monografia europeană descrie o doză echivalentă cu 10-30 mg derivați hidroxiantracenici o dată pe zi, seara; pentru ceai, cel mult 30 mg în 150 ml de apă clocotită; nu mai mult de o săptămână²

7,13 lei Prețul inițial a fost: 7,13 lei.4,99 leiPrețul curent este: 4,99 lei.Economisești 2,14 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu crușin: ceai în doze și extract

Ceaiul în doze e tot din scoarță de crușin, iar extractul hidroglicerinic e făcut din coaja plantei, cu glicerină vegetală și vitamina C, fără alcool. Monografia europeană se referă la scoarța mărunțită și la preparate standardizate din ea, nu la un extract cu glicerină.²

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Crusin doze

7,13 lei Prețul inițial a fost: 7,13 lei.4,99 leiPrețul curent este: 4,99 lei.Economisești 2,14 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Extract hidroglicerinic crusin 50ml

14,27 lei Prețul inițial a fost: 14,27 lei.9,99 leiPrețul curent este: 9,99 lei.Economisești 4,28 lei

Adaugă în coș

Aceeași folosire, alte plante: in și psyllium

Monografia de crușin spune că scoarța se folosește doar dacă schimbarea alimentației sau fibrele care măresc volumul scaunului nu au dat rezultat.² Pentru constipația habituală, Agenția Europeană a Medicamentului are monografii pentru semințele de in, pentru semințele de psyllium și pentru tărâțele de psyllium (Plantago ovata). La toate, produsul se ia cu multă apă, nu imediat înainte de culcare, iar dacă constipația nu trece în 3 zile e nevoie de medic sau de farmacist.^{20, 21, 22} Cele trei monografii sunt în curs de revizuire periodică.

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Seminte de In 300g

18,56 lei Prețul inițial a fost: 18,56 lei.12,99 leiPrețul curent este: 12,99 lei.Economisești 5,57 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Psyllium seminte 150g

19,99 lei Prețul inițial a fost: 19,99 lei.13,99 leiPrețul curent este: 13,99 lei.Economisești 6,00 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Psyllium tarate 90g

17,13 lei Prețul inițial a fost: 17,13 lei.11,99 leiPrețul curent este: 11,99 lei.Economisești 5,14 lei

Adaugă în coș

-30%

Adăugați la lista de dorințe

Tarate de Psyllium 200g

29,99 lei Prețul inițial a fost: 29,99 lei.20,99 leiPrețul curent este: 20,99 lei.Economisești 9,00 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Crușin vrac	Decoct din scoarță mărunțită; o cană seara, înainte de culcare; cure de cel mult 7 zile	Monografia europeană: cel mult 30 mg derivați hidroxiantracenici în 150 ml, o dată pe zi, seara
Ceai Crușin doze	Conform ambalajului	Doze individuale; în monografie, cel mult o săptămână
Extract hidroglicerinic de Crușin	3-5 picături de 3 ori pe zi, în apă sau în ceai; cel mult 7 zile la rând	Fără alcool; monografia nu descrie un extract cu glicerină
Semințe de In	Ca atare, măcinate sau în preparate culinare, cu suficient lichid	În monografie: 10-15 g de semințe cu 150 ml de lichid, de 2-3 ori pe zi, nu înainte de culcare
Psyllium, semințe sau tărâțe	Cu o cantitate suficientă de lichid, în apă, în iaurt sau în alte preparate	În monografii: 30 ml de apă la fiecare gram; nu imediat înainte de culcare

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor, pe scurt. Monografia de crușin se referă doar la adolescenți de la 12 ani și la adulți și contraindică folosirea în sarcină și în alăptare. Dacă apar dureri abdominale, greață sau vărsături, ori dacă simptomele durează, e nevoie de medic.^{2, 20, 21}

Întrebări frecvente

Referințe

1. Sawyer J.O., Nesom G.L. Frangula alnus Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
2. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Rhamnus frangula L., cortex, Final, revizia 1, EMA/HMPC/726261/2016, adoptată pe 25 septembrie 2019.
3. Sawyer J.O., Nesom G.L. Frangula Miller, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
4. dexonline.ro, articolele „crușin”, „crușân”, „crușei”, „pațachină”, „verigar”, „cătină”, „lemn-câinesc” și „salbă-moale”, după DEX ’09, DEX ’98, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române literare contemporane (1955-1957), Dicționarul dendrofloricol (Preda, 1989), dicționarele lui Șăineanu (1929) și Scriban (1939) și Dicționarul de sinonime.
5. Native Plant Trust. Frangula alnus (glossy false buckthorn), Go Botany, gobotany.nativeplanttrust.org, consultat în octombrie 2026.
6. Nesom G.L. Rhamnaceae Jussieu, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
7. Rhamnus cathartica Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 12, Oxford University Press, 2016, efloras.org.
8. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor europene, ema.europa.eu, generată la 23 septembrie 2026.
9. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Rhamnus purshiana DC., cortex, Final, revizia 1, EMA/HMPC/726270/2016, 6 mai 2020.
10. GBIF Secretariat. Frangula alnus Mill., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
11. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Assessment report on Rhamnus frangula L. cortex, Final, revizia 1, EMA/HMPC/483550/2018, 25 septembrie 2019.
12. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Addendum to Assessment report on Rhamnus frangula L., cortex, EMA/HMPC/172961/2022, 30 martie 2022.
13. Stott C., Graaf L., Morgan P., Kittscha J., Fairbrother G. Randomized controlled trial of laxative use in postcolostomy surgery patients. Journal of Wound, Ostomy and Continence Nursing, 2012, 39(5):524-528.
14. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
15. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
16. Regulamentul (UE) 2021/468 al Comisiei din 18 martie 2021 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește speciile botanice care conțin derivați hidroxiantracenici. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 96 din 19 martie 2021, p. 6.
17. Comisia Europeană. Proiect de regulament al Comisiei de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 în ceea ce privește anumite specii botanice care conțin derivați hidroxiantracenici, documentul Comisiei D099926/3 (SANTE/1196/2024 Rev.3), transmis Consiliului Uniunii Europene la 15 iulie 2026, doc. 11964/26.
18. EFSA Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food (ANS). Safety of hydroxyanthracene derivatives for use in food. EFSA Journal, 2018, 16(1):5090.
19. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens (NDA). Scientific Opinion on additional scientific data related to the safety of preparations of Rheum palmatum L., Rheum officinale Baill. and their hybrids, Rhamnus purshiana DC., Rhamnus frangula L. and Cassia senna L., submitted pursuant to Article 8(4) of Regulation (EC) No 1925/2006. EFSA Journal, 2024, 22(5):e8766.
20. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Linum usitatissimum L., semen, EMA/HMPC/377675/2014, 10 martie 2015; reverificată în 2024, EMA/HMPC/416377/2024.
21. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Plantago ovata Forssk., semen, EMA/HMPC/304390/2012, 14 mai 2013.
22. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. Community herbal monograph on Plantago ovata Forssk., seminis tegumentum, EMA/HMPC/199774/2012, 14 mai 2013.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai o constipație care durează sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi crușin.