Mac roșu de câmp (Papaver rhoeas): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Macul roșu de câmp (Papaver rhoeas) e floarea roșie de la marginea drumurilor și din lanurile de cereale, cu petale subțiri și, adesea, cu o pată neagră la baza fiecărei petale. E din aceeași familie cu macul de grădină, din care se extrage opiul, dar e altă specie. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru el, iar studiile sunt puține: în căutarea noastră în PubMed nu am găsit niciun studiu clinic cu petalele folosite singure. Mai jos afli cum îl recunoști, prin ce se deosebește de macul de grădină, de unde îi vin numele, ce conține, ce spun studiile, de ce nu e un ceai oarecare și ce spune legea.

Ce este macul roșu de câmp

Macul roșu e o plantă anuală din familia Papaveraceae, cu tulpina dreaptă, ramificată, înaltă de 25-90 cm și acoperită cu peri aspri.¹ E o buruiană foarte frecventă în lanurile de cereale din toată lumea.² Genul Papaver are între 70 și 100 de specii, cu suc alb, portocaliu sau roșu, și e bogat în alcaloizi, mai ales opiacee.³ Macul roșu e doar una dintre ele.

Numele latin Papaver e numele clasic al macului în latină. După Flora of North America, vine poate din grecescul papa, adică „papă”, mâncare moale, cu aluzie la sucul gros, uneori lăptos, al plantei.³ Cuvântul românesc „mac” vine din slavă, din bulgară și sârbă.⁴

Cum arată macul roșu

Macul roșu se recunoaște după floarea roșie-aprinsă, în formă de bol, cu petale subțiri și mototolite, și după perii aspri de pe tulpină și de pe frunze.¹

Cum îl recunoști

• Tulpina: dreaptă, ramificată, de 25-90 cm, acoperită cu peri aspri, gălbui.¹
• Frunzele: lungi de 3-15 cm și late de 1-6 cm, adânc tăiate în lobi, cu peri aspri pe ambele fețe. Cele de jos au codiță, cele de sus stau direct pe tulpină.¹
• Mugurii: aplecați în jos, alungiți, acoperiți cu peri aspri.¹
• Floarea: singură în vârful tulpinii și al ramurilor, în formă de bol, de 6-9 cm. Are 2 sepale verzi, de 1-1,8 cm, și 4 petale de 2,5-4,5 cm, roșu intens, uneori mov, roz, portocalii sau albe, cu sau fără o pată neagră la bază.¹
• Staminele: multe, cu fire mov-închis și antere albastre.¹
• Fructul: o capsulă lat obovoidă, de 10-18 mm, fără peri, cu un disc plat în vârf, făcut din 8-12 raze, numite stigmate. În capsulă sunt multe semințe mici, de circa 1 mm, în formă de rinichi.¹

Unde crește macul roșu

Macul roșu e originar din Europa, din sud-vestul Asiei și din nordul Africii.^{1, 5} După o ipoteză a botanistului J. W. Kadereit, citată în Flora of North America, planta a apărut pe coasta de est a Mediteranei și s-a răspândit abia după ce oamenii au creat, prin agricultură, destule locuri potrivite pentru ea.⁵

Crește pe câmpuri, pe pășuni, pe malul apelor, pe lângă căile ferate și drumuri și pe alte terenuri răscolite, de la nivelul mării până la 2.000 m altitudine. Înflorește primăvara și vara.⁵ În Europa Centrală a rămas frecvent, probabil pentru că semințele lui persistă în sol. În unele culturi, chiar în cele de mac de grădină, poate fi o buruiană păgubitoare, iar în unele regiuni au apărut biotipuri rezistente la erbicide.⁶

A ajuns și în America de Nord, unde e specie introdusă: scapă ușor din grădini și a fost adus și ca buruiană de cultură.⁵

Mac roșu sau mac de grădină?

Aici se încurcă cei mai mulți, pentru că ambele plante se numesc „mac”. Sunt însă specii diferite. Macul de grădină (Papaver somniferum) e cel din ale cărui fructe se extrage opiul, iar semințele lui se folosesc în alimentație, la prăjituri.^{4, 7} Macul roșu de câmp nu e planta din care se face opiul.^{7, 8}

Surse: Flora of China; Flora of North America; Oh și colab., 2018; Ordinul 244/2005.^{1, 5, 7, 8, 9, 10}

Capsula arată cel mai bine ce mac ai în față: mică și verde la macul roșu, mare și albăstruie la macul de grădină. Semințele de mac din bucătărie provin, de regulă, de la macul de grădină, cultivat pentru semințe și ulei.^{7, 9}

Și macul nebun

Pe câmp, macul roșu se confundă cel mai ușor cu macul nebun (Papaver dubium), numit în dicționare tot „mac de câmp”.⁴ Botaniștii îi deosebesc astfel:^{5, 11}

• Capsula: la macul roșu e mai scurtă și mai rotunjită, de mai puțin de 2 ori mai lungă decât lată. La macul nebun e îngust obovoidă, de cel puțin 2 ori mai lungă decât lată, și are, de obicei, nervuri bine vizibile.
• Anterele: albăstrui la macul roșu, violete la macul nebun.
• Perii de pe codița florii: la macul roșu sunt răsfirați pe toată lungimea. La macul nebun sunt răsfirați în partea de jos și lipiți de codiță în partea de sus. Acesta e semnul cel mai sigur.
• Petalele: la macul nebun sunt portocalii spre roșii, rar cu pată neagră la bază, și de până la 3 cm.

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta are multe nume, unele regionale. Câteva se împart cu alte plante: „mac de câmp” se spune și macului nebun, iar „somnișor” și „paparună” se spun și macului de grădină.⁴ Nu-l confunda nici cu macul-cornut (Glaucium corniculatum), din aceeași familie, tot cu flori roșii și cu pată neagră la baza petalelor.⁴

Surse: dexonline, pentru română; Flora of North America, pentru engleză, franceză și spaniolă; Pinke și colab., 2022, pentru maghiară.^{4, 5, 6}

Ce parte se folosește

În tradiție se folosesc petalele.^{8, 12} În sursele maghiare din 1578-2021, macul roșu iese în față ca plantă liniștitoare, iar florile apar și pentru tuse sau pentru gâtul iritat. Azi e privit ca depășit în fitoterapia modernă. Petalele se mai găsesc, în cantități mici, în amestecurile de ceaiuri, unde dau culoare infuziei.⁶

• Petalele: subțiri și roșii, se folosesc în infuzii. În cercetare, infuziile s-au făcut cu apă de la 25 °C până la 90 °C.¹²
• Frunzele tinere: în Italia se mănâncă crude, în salate, sau gătite, în supe, omlete și pe pizza. Obiceiuri asemănătoare se știu din Croația, Bulgaria, Grecia, Spania și Turcia.⁶ În Dalmația, planta e printre cele mai vândute verdețuri sălbatice din piețe.¹³ Din Turcia se știu însă și cazuri recente de intoxicație după consum.¹⁴
• Mugurii: au fost mâncați rar, în vremuri de foamete, în secolul al XIX-lea. În zona de graniță dintre Austria și Ungaria s-au raportat, la începutul secolului al XX-lea, două cazuri de intoxicație la copii, pusă pe seama mugurilor mâncați.⁶
• Capsulele și semințele: după sursele citate într-un studiu din 2022, în Ungaria se dădeau bebelușilor capete de mac proaspete, ca „suzetă”, când plângeau mult. În Italia li se dădea un decoct, iar în Kosovo o infuzie din semințe, ca să adoarmă.⁶ Nu repeta aceste obiceiuri: pentru macul roșu nu există doze evaluate, iar la copii au fost cazuri de intoxicație.

7 lucruri surprinzătoare despre macul roșu

1. Macii „Shirley” din grădini sunt tot mac roșu. Formele cu petale roz sau albe, fără pată neagră și uneori duble, crescute ca plante ornamentale, poartă numele „Shirley”.⁵
2. A apărut, se pare, odată cu agricultura. După ipoteza lui Kadereit, macul roșu s-a format în estul Mediteranei și a prins teren abia după ce omul a creat destule terenuri răscolite, potrivite lui.⁵
3. Florile roșii nu arată la fel în ultraviolet. Florile din estul Mediteranei reflectă puțin ultraviolet, cele din Europa Centrală mult. Doar petalele din est conțin multe glicozide de flavonoli, substanțe care absorb ultravioletele.²
4. Macii de pe câmpurile de luptă au devenit simbol. Poemul „In Flanders Fields”, scris de medicul canadian John McCrae, a ajutat să se răspândească macul roșu, înflorit pe pământul răscolit, ca simbol al comemorării.¹⁵
5. Petalele colorau brânza, prăjiturile și vinul. Așa scriu sursele maghiare. În Italia, petalele s-au folosit în cosmetice, ca ruj și fard, și la vopsit țesături.⁶
6. E verdeață de piață în Dalmația. E printre cele zece plante sălbatice vândute cel mai des în piețele de acolo, unde verdețurile se fierb de obicei 20-30 de minute.¹³
7. Semințele lui rămân în sol, iar unele populații rezistă la erbicide. De aceea e frecvent în Europa Centrală și poate fi o buruiană păgubitoare în unele culturi.⁶

Ce conține macul roșu

Despre petalele de mac roșu se știe mai mult din analize de laborator decât din studii pe oameni.

Surse: Soulimani și colab., 2001; Hillenbrand și colab., 2004; Dudek și colab., 2020; Oh și colab., 2018; Janda și colab., 2021.^{2, 8, 12, 16, 17}

Cifrele descriu probe anume, analizate în laborator, nu o cană de ceai sau un produs oarecare.

Ce spun studiile

Macul roșu a fost studiat puțin, iar studiile nu sunt pe oameni. În căutarea noastră în PubMed nu am găsit niciun studiu clinic cu petalele de mac roșu folosite singure. Singurul studiu clinic găsit îl include doar ca unul dintre cele șase ingrediente ale unui sirop, testat pentru alt scop.¹⁸

Surse: Agenția Europeană a Medicamentului, lista consultată în 2026; Günaydın și colab., 2015; Oh și colab., 2018; Gambaro și colab., 2012.^{8, 14, 19, 20}

Cazurile de intoxicație

Un spital din Konya, în Turcia, a descris cinci pacienți, patru femei și un bărbat, de 34-42 de ani, aduși la urgență la 1-3 ore după ce au mâncat mac roșu. Au avut greață, neliniște, dificultăți de respirație, convulsii, pupile foarte mici, pierderea cunoștinței, acidoză lactică și, la unul, încetinirea bătăilor inimii. Toți s-au vindecat și au fost externați după câteva zile. Autorii descriu un tablou asemănător intoxicației cu morfină, cu deprimarea sistemului nervos și crize epileptice.¹⁴

Pe animale și în laborator

Pe șoareci, un extract de petale a redus comportamentul de mișcare și de explorare și a avut efect sedativ la 400 mg/kg. Efectul nu a fost blocat de flumazenil, naloxonă, sulpiridă sau atropină, substanțe care acționează pe receptorii benzodiazepinelor, ai opioizilor, ai dopaminei și ai acetilcolinei. Doza care a omorât jumătate dintre șoareci, prin injectare în abdomen, a fost de 4.000 mg/kg.¹⁶

Pe șobolani, extractele de tulpină și de floare au redus edemul provocat cu carragenan, cu o inhibiție maximă de 86,36% pentru extractul de tulpină, la 200 mg/kg. Cel mai puțin timp de imobilitate în testul de înot forțat, folosit pentru a căuta efecte de tip antidepresiv la rozătoare, s-a văzut la extractul de floare, la 400 mg/kg.²¹ Pe șoareci expuși la stres, un extract hidroalcoolic, injectat în doze de 1, 5 și 10 mg/kg, a scăzut corticosteronul din sânge, dar la șoarecii neexpuși l-a crescut, în funcție de doză.²²

Rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă la oameni. Macul roșu nu tratează și nu previne nicio boală și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Calitatea petalelor din comerț

Un studiu din Italia a analizat șase loturi de petale de mac roșu și cinci extracte fluide comerciale. Un singur lot de petale, din Iran, conținea tebaină și oripavină, alcaloizi ai unei specii înrudite, Papaver bracteatum, în română „mac roșu de grădină”.^{4, 20} Alcaloizii tipici acestei specii s-au găsit însă în toate cele cinci extracte, așadar toate fuseseră făcute din petale contaminate.²⁰ Tebaina e unul dintre alcaloizii opiului.²³

Precauții și siguranță

Macul roșu nu e o plantă pentru ceaiuri de zi cu zi. Nu are monografie europeană și nici doze evaluate de autorități,¹⁹ iar studii de siguranță pe oameni nu am găsit.

• Intoxicațiile: cele cinci cazuri din Turcia au avut, între altele, convulsii, pierderea cunoștinței și pupile foarte mici, după ce pacienții au mâncat planta.¹⁴
• Copiii: nu li se dă. În zona de graniță dintre Austria și Ungaria, la începutul secolului al XX-lea, au fost raportate intoxicații la copii, puse pe seama mugurilor mari mâncați, iar autorul care le-a descris bănuia mai multe cazuri nedocumentate, cu febră și somnolență.⁶
• Sarcina și alăptarea: nu am găsit date de siguranță, așa că planta nu se folosește.
• Medicamentele: extractele au avut efect sedativ la animale. Dacă iei medicamente care dau somnolență, întreabă medicul sau farmacistul înainte de a folosi petale de mac roșu.¹⁶
• Calitatea: petalele și extractele din comerț pot fi contaminate cu alte specii de mac, cu alcaloizi diferiți.²⁰
• Macul de grădină: nu face ceai din capsule sau din semințe de mac de grădină. Ceaiul din semințe de mac conține alcaloizi din opiu, între care morfină, codeină, papaverină și tebaină, iar în Australia un grup de intoxicații acute cu tebaină a venit de la semințe de mac nealimentare, folosite pentru ceai.²³ Opiul dat copiilor ca leac popular a provocat intoxicații, mai ales în zone cu tradiție în cultivarea lui.²⁴

Dacă, după ce ai mâncat sau ai băut mac, apar somnolență puternică, pupile foarte mici, dificultăți de respirație sau convulsii, sună la 112.

Ce spune legea

În Uniunea Europeană, macul roșu nu are monografie a Agenției Europene a Medicamentului: planta nu apare în lista substanțelor din plante evaluate de comitetul pentru medicamente din plante, consultată în septembrie 2026.¹⁹ Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru macul roșu.²⁵

În România, macul roșu (Papaver rhoeas) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Macul de grădină (Papaver somniferum) e pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase, adică improprii consumului uman.¹⁰

Macul roșu de-a lungul timpului

Un studiu din 2022 a parcurs literatura maghiară din 1578 până în 2021. Macul roșu iese în față ca plantă liniștitoare. Petalele serveau drept colorant, iar macul, albăstrelele (Centaurea cyanus) și nemțișorii de câmp (Delphinium consolida) făceau parte din sărbătorile recoltei și din procesiunile de Corpus Christi. În poezie, macul era simbolul iubirii arzătoare sau al trecerii. Până prin anii 1960, macul era printre plantele medicinale culese din flora spontană și vândute cu un preț bun.^{4, 6}

La noi, cuvântul „mac” vine din slavă, iar Dicționarul limbii române îl exemplifică încă de la Dimitrie Cantemir.⁴ Macii apar în versurile lui Alecsandri, Coșbuc, Sadoveanu și Beniuc. La Sadoveanu sunt „maci roșii ca sângele”, iar Beniuc scrie despre macii roșii care năpădesc grânele bălaie.⁴

În secolul al XX-lea, macul roșu a primit o semnificație nouă. La 2 mai 1915, în a doua bătălie de la Ypres, a murit Alexis Helmer, prieten al medicului canadian John McCrae, iar la mormântul lui McCrae a scris primele versuri ale poemului „In Flanders Fields”. Revista Punch l-a publicat, fără numele autorului, la 8 decembrie 1915, iar poemul a devenit repede cel mai popular al războiului. Imaginea macilor înfloriți pe pământul răscolit a dus la tradiția de azi, în care macul roșu e simbol al comemorării celor uciși în război.¹⁵ Un studiu din 2022 notează că macii erau, se pare, numeroși în peisajele răscolite de bătălii, culoarea lor a fost asociată cu sângele vărsat, iar viața scurtă a florilor, cu fragilitatea.⁶

Întrebări frecvente

Referințe

1. Zhang M., Grey-Wilson C. Papaver rhoeas Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 7, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2008, p. 278-279, efloras.org.
2. Dudek B., Schneider B., Hilger H.H., Stavenga D.G., Martínez-Harms J. Highly different flavonol content explains geographic variations in the UV reflecting properties of flowers of the corn poppy, Papaver rhoeas (Papaveraceae). Phytochemistry, 2020, 178:112457.
3. Kiger R.W., Murray D.F. Papaver Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
4. dexonline.ro, articolele „mac”, „nemțișor” și „albăstrea”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române (DLR), Dicționarul de sinonime și dicționarul lui Șăineanu.
5. Kiger R.W., Murray D.F. Papaver rhoeas Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
6. Pinke G., Kapcsándi V., Czúcz B. Iconic arable weeds: the significance of corn poppy (Papaver rhoeas), cornflower (Centaurea cyanus), and field larkspur (Delphinium consolida) in Hungarian ethnobotanical and cultural heritage. Plants, 2022, 12(1):84.
7. Zhang M., Grey-Wilson C. Papaver somniferum Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H., Hong D.Y. (ed.), Flora of China, vol. 7, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2008, efloras.org.
8. Oh J.H., Ha I.J., Lee M.Y. și colab. Identification and metabolite profiling of alkaloids in aerial parts of Papaver rhoeas by liquid chromatography coupled with quadrupole time-of-flight tandem mass spectrometry. Journal of Separation Science, 2018, 41(12):2517-2527.
9. Kiger R.W., Murray D.F. Papaver somniferum Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
10. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
11. Kiger R.W., Murray D.F. Papaver dubium Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 3, Oxford University Press, 1997, efloras.org.
12. Janda K., Jakubczyk K., Kupnicka P., Bosiacki M., Gutowska I. Mineral composition and antioxidant potential in the common poppy (Papaver rhoeas L.) petal infusions. Biological Trace Element Research, 2021, 199(1):371-381.
13. Łuczaj Ł., Zovkokončić M., Miličević T., Dolina K., Pandža M. Wild vegetable mixes sold in the markets of Dalmatia (southern Croatia). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2013, 9:2.
14. Günaydın Y.K., Dündar Z.D., Çekmen B., Akıllı N.B., Köylü R., Cander B. Intoxication due to Papaver rhoeas (corn poppy): five case reports. Case Reports in Medicine, 2015, 2015:321360.
15. Marsh J.H. In Flanders Fields, actualizat de Foot R. și de Bruin T. The Canadian Encyclopedia, Historica Canada, publicat online la 3 noiembrie 2011, ultima modificare la 6 noiembrie 2025, thecanadianencyclopedia.ca.
16. Soulimani R., Younos C., Jarmouni-Idrissi S., Bousta D., Khallouki F., Laila A. Behavioral and pharmaco-toxicological study of Papaver rhoeas L. in mice. Journal of Ethnopharmacology, 2001, 74(3):265-274.
17. Hillenbrand M., Zapp J., Becker H. Depsides from the petals of Papaver rhoeas. Planta Medica, 2004, 70(4):380-382.
18. Ebrahimpour N., Khazaneha M., Mehrbani M., Rayegan P., Raeiszadeh M. Efficacy of herbal based syrup on male sexual experiences: a double-blind randomized clinical trial. Journal of Traditional and Complementary Medicine, 2021, 11(2):103-108.
19. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista substanțelor din plante evaluate sau în curs de evaluare de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, consultată în septembrie 2026.
20. Gambaro V., Minghetti P., Arnoldi S. și colab. Analysis of fluid extracts obtained from Papaver rhoeas petals contaminated with Papaver bracteatum petals. Planta Medica, 2012, 78(12):1395-1398.
21. Hmamou A., El-Assri E.M., El Khomsi M. și colab. Papaver rhoeas L. stem and flower extracts: anti-struvite, anti-inflammatory, analgesic, and antidepressant activities. Saudi Pharmaceutical Journal, 2023, 31(8):101686.
22. Shahyad S., Sahraei H., Mousallo K., Pirzad Jahromi G., Mohammadi M.T. Papaver rhoeas hydroalcoholic extract on blood corticosterone and psychosocial behaviors in the mice model of predator exposure-induced post-traumatic stress disorder. Heliyon, 2023, 9(7):e18084.
23. Isoardi K.Z., Roberts D.M., Holford A.G. și colab. A cluster of acute thebaine poisonings from non-food grade poppy seeds in the Australian food supply. Clinical Toxicology, 2023, 61(9):639-643.
24. Martínez M.A., Ballesteros S. Opium poisoning in modern times: an overview. Forensic Science International, 2019, 302:109848.
25. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Macul roșu nu are doză evaluată și nici date de siguranță suficiente: nu se dă copiilor și nu se folosește în sarcină sau alăptare. Dacă ai o boală sau urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi plante sau suplimente.