Momordica (Momordica charantia): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Momordica (Momordica charantia), numită în română și castravete amar, este o plantă cățărătoare din familia cucurbitaceelor, cea a dovleacului, a pepenelui și a castravetelui. Fructul ei verde, plin de negi, are un gust foarte amar și se mănâncă ca legumă în bucătăria din Asia. Despre momordica se vorbește mai ales în legătură cu glicemia, așa că pagina spune pe față ce arată studiile pe oameni și care sunt riscurile. Mai jos afli cum o recunoști, cu ce plante se confundă, ce conține, ce spun studiile, cui nu i se potrivește și ce spune legea.

Ce este momordica

Momordica face parte din familia cucurbitaceelor, din care mai fac parte dovleacul, pepenele și castravetele.¹ Genul Momordica are între 45 și 59 de specii, după cum le numără Flora of China și Flora of North America, cele mai multe din Africa tropicală.^{2, 3}

Numele genului vine din latinescul mordicus, „care mușcă”: semințele au suprafața și marginile sculptate și par mușcate.³ Specia a fost descrisă de Linné în 1753, în Species Plantarum.²

Planta este anuală și se cațără prin cârcei. Pe aceeași plantă apar flori mascule și flori femele, toate galbene.^{2, 4} După Flora of North America, arealul natural al speciei este în Africa; a fost introdusă apoi în America, în Europa, în sud-estul Asiei, în insulele din Pacific și în Australia.⁴

Fructul se mănâncă verde: este comestibil înainte să se dezvolte amărăciunea extremă a fructelor coapte.⁴

Din magazinul Hypericum: Capsule Momordica - Castravete Amar, Ceai Castravete Amar (Momordica) vrac și Sirop Momordica cu îndulcitor natural din Stevia Rebaudiana 500ml.

Cum arată momordica

Fructul este cel după care o recunoști cel mai ușor: alungit, cu suprafața plină de negi, verde când este necopt și portocaliu când se coace.^{2, 4} Planta în sine este cățărătoare, cu frunze lobate, cârcei și flori galbene.²

Cum o recunoști

• Tulpina și cârceii: tulpini ramificate, păroase, care se cațără prin cârcei simpli, de până la 20 cm.²
• Frunzele: de 4-12 cm, cu 5-7 lobi adânci, cu marginea crestată sau lobată neregulat.^{2, 4}
• Florile: galbene, cu cinci petale. Cele mascule stau singure, pe o codiță subțire de 3-7 cm, cu o bractee la mijloc. Cele femele stau tot singure, pe o codiță de 10-12 cm, și au ovarul alungit și plin de negi, care devine fructul.²
• Fructul: alungit, cu negi, de 10-20 cm după Flora of China și de 7-25 cm după Flora of North America. Când se coace, devine portocaliu sau roșu-portocaliu și se deschide de la vârf în trei.^{2, 4}
• Semințele: numeroase, alungite, de 10-15 mm, învelite într-un aril roșu, partea cărnoasă care acoperă semința.^{1, 3, 4}

Unde crește momordica

Momordica crește în zonele calde ale lumii. În China este frecvent cultivată, iar planta înflorește și fructifică din mai până în octombrie.² Flora of North America o dă ca plantă originară din Africa, introdusă în America, în Europa, în sud-estul Asiei, în insulele din Pacific și în Australia.⁴

• Legumă sau buruiană. În America de Nord se deosebesc două forme: buruiana din zonele tropicale umede, care crește singură pe marginea drumurilor și pe terenurile părăsite și nu se mănâncă decât rar, și formele domesticite, pe care le vezi în piețele asiatice. Formele cultivate nu scapă din cultură.⁴
• Se cultivă pentru fructele tinere. În multe țări este o plantă de recoltă, pentru fructele verzi, comestibile înainte să se dezvolte amărăciunea extremă a fructelor coapte.⁴
• Se răspândește în sudul Statelor Unite. În Florida devine tot mai frecventă și este naturalizată în multe comitate.⁴

Momordica, castravetele amar și plantele cu nume asemănătoare

Numele românești și englezești ale acestei plante seamănă cu ale altor cucurbitacee. Tabelul arată care este care.

Surse: dexonline, după DEX ’09, Micul dicționar academic, DLR, dicționarul lui Șăineanu, Dicționarul dendrofloricol și Dicționarul de sinonime; Flora of North America, pentru genul Momordica și pentru genurile Citrullus și Ecballium; Ordinul nr. 244/2005.^{1, 3, 5, 6}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În dicționarele românești, cuvântul este momordică, cu ă la sfârșit, și a mai fost scris momortică. Dicționarul Academiei și Micul dicționar academic îl definesc drept numele mai multor plante tropicale din familia cucurbitaceelor, dintre care cea mai cunoscută este Momordica balsamina; vine din latinescul momordica și din francezul momordique, iar Dicționarul de arhaisme și regionalisme îl marchează ca învechit.¹ Forma fără ă, momordica, este cea din numele științific al genului.

„Castravete amar” și „pepene amar” sunt nume descriptive, ca englezescul bitter melon; niciunul nu are intrare în dicționarele de pe dexonline.¹ În engleză, cele mai răspândite nume, bitter melon și bitter gourd, arată că fructul se mănâncă ca legumă.⁷

Surse: GBIF; o sinteză din 2022, pentru cundeamor, nume folosit în America de Sud.^{7, 8}

Ce parte se folosește

Ca aliment se folosește fructul necopt, verde. Flora of China notează că fructul se folosește ca legumă și că toate părțile plantei se folosesc în scop medicinal.² Cele mai răspândite preparate tradiționale sunt sucul din fructe necoapte, obținut prin strivire și strecurare, și cerasee, un decoct din părțile aeriene ale plantei.⁷

Astăzi se găsesc și capsule sau tablete cu pulbere ori cu extract, vândute ca suplimente alimentare.⁷ Cele mai multe studii clinice au folosit capsule sau tablete cu pulbere de fruct, nu extracte, iar preparatele nu sunt standardizate: doar două studii au raportat conținutul de charantină.⁷

Momordica ca legumă

Fructul verde se mănâncă în mod obișnuit în bucătăria asiatică. Pentru sucul din fructe necoapte, cel mai des folosit în tradiție, sinteza din 2022 nu citează efecte adverse grave, dar decocturile din semințe și din alte părți ale plantei trebuie privite cu prudență.⁷

7 lucruri surprinzătoare despre momordica

1. Numele înseamnă „care mușcă”. Vine din latinescul mordicus: semințele au marginile și suprafața sculptate și par mușcate.³
2. Fructul copt se deschide. Coaja se face portocalie și se desface de la vârf în trei, iar semințele apar în arile roșii.^{2, 3}
3. Se mănâncă înainte de a se coace. Amărăciunea extremă apare la fructele coapte, de aceea fructele se culeg verzi.⁴
4. Pe aceeași plantă stau flori mascule și flori femele. Floarea femelă se recunoaște după ovarul alungit și plin de negi, care stă sub petale și devine fructul.²
5. O sută de grame de fruct crud au 17 kcal și 84 mg de vitamina C. Fructul este 94% apă.⁹ Vitamina C din 100 g trece puțin peste valoarea de referință zilnică de 80 mg.¹⁰
6. „Insulina vegetală” este o proteină mică. Polipeptida-p, numită și p-insulină, seamănă cu insulina de bovină și a fost testată prin injecții sub piele.⁷ Charantina, cealaltă substanță celebră, este un amestec de doi steroli vegetali legați de glucoză și a scăzut glicemia iepurilor doar la doze echivalente cu 180-315 g de fruct.⁷
7. Dozele din suplimente diferă de sute de ori. La zece produse din comerț, doza zilnică estimată de triterpenoide a variat de la 17 la 6.927 µg.⁷

Ce conține momordica

Fructul crud este format aproape numai din apă. Cifrele de mai jos, din baza de date a Departamentului Agriculturii al Statelor Unite, privesc fructul crud, consumat ca legumă, nu ceaiul și nici capsulele.⁹

Sursa: USDA, FoodData Central, SR Legacy, Balsam-pear (bitter gourd), pods, raw (FDC 168393); valorile de referință, din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XIII.^{9, 10}

Substanțele care au atras cercetătorii nu sunt vitaminele. Fructul conține triterpenoide de tip cucurbitan, cu aproximativ 200 de structuri descrise; se numesc în general momordicozide, dar apar și ca karavilozide, kuguacine sau goiaglicozide.⁷ Primele cercetări au atribuit efectele plantei altor trei substanțe: charantina, un amestec de doi glucozizi de steroli, polipeptida-p, o proteină mică, și vicina, din semințe. Astăzi ele sunt privite cu rezerve.⁷ O sinteză din 2022 arată că nici charantina, nici polipeptida-p nu pot explica efectele atribuite plantei, din cauza concentrațiilor mici din fruct sau a biodisponibilității limitate.⁷

Semințele nu sunt același lucru cu fructul: conțin vicină, care poate provoca favism la persoanele cu deficit de G6PD, și o lectină ușor toxică. Vicina este o nucleozidă pirimidinică; lectina a fost descrisă și în coaja fructului.⁷

Ce spun studiile

Ce recunoaște Agenția Europeană a Medicamentului

Nimic. Momordica nu apare pe lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), generată de Agenție pe 23 septembrie 2026. Nu există deci nicio monografie europeană, nicio indicație recunoscută și nicio doză europeană.¹² Regulamentul (UE) nr. 432/2012, care enumeră mențiunile de sănătate permise pentru alimente, nu cuprinde nicio mențiune pentru momordica.¹³

Surse: Cochrane, 2012; Peter și colab., 2019; Laczkó-Zöld și colab., 2024.^{11, 14, 15}

Studiile pe oameni: glicemia

Cea mai cunoscută sinteză este cea a colaborării Cochrane, din 2012. A adunat 4 studii randomizate, de cel mult trei luni, cu 479 de persoane cu diabet de tip 2. Riscul de părtinire era în general mare, iar preparatele diferite de la un studiu la altul, așa că nu s-a putut face o metaanaliză. Față de placebo, momordica nu a dat o diferență semnificativă statistic în controlul glicemiei; față de metformin sau glibenclamidă, nu a arătat schimbări semnificative la parametrii de încredere. Niciun studiu nu a urmărit decesele, complicațiile sau calitatea vieții. Concluzia autorilor: dovezi insuficiente.¹⁴

Metaanalizele mai noi au adunat mai multe studii și au ajuns la rezultate diferite. Cea din 2019, cu 10 studii și 1.045 de persoane cu diabet de tip 2, a găsit, față de placebo, o scădere medie a glicemiei à jeun cu 0,72 mmol/l, a glicemiei de după masă cu 1,43 mmol/l și a HbA1c cu 0,26 puncte procentuale; autorii înșiși descriu dovezile drept de calitate slabă sau foarte slabă.¹⁵ Cea din 2024, cu 9 studii și 414 persoane, nu a găsit nicio diferență semnificativă față de placebo la glicemia à jeun și la HbA1c. Autorii explică diferența: au inclus cinci studii apărute după metaanaliza din 2019 și au lăsat deoparte un studiu cu efect mare, care nu era orb.¹¹

Câteva studii individuale arată cum stau lucrurile în practică. Într-un studiu de 4 săptămâni, dublu-orb, cu patru grupuri, 2.000 mg de momordica pe zi au scăzut fructozamina cu 10,2 µmol/l, față de 16,8 µmol/l pentru 1.000 mg de metformin; dozele de 500 și 1.000 mg nu au avut efect semnificativ.¹⁶ Într-un studiu de 12 săptămâni, cu 90 de persoane cu diabet de tip 2, glicemia à jeun a scăzut în grupul cu momordica, dar HbA1c a rămas neschimbată în ambele grupuri; nu s-au raportat evenimente adverse grave.¹⁷

Două studii din 2025, la persoane cu prediabet, au avut rezultate mixte. Într-unul, cu 75 de adulți, 300 sau 600 mg de extract pe zi au limitat creșterea glicemiei după 12 săptămâni, față de grupul de control, iar produsul a fost bine tolerat.¹⁸ În celălalt, format din două studii mici, unul cu 30 și altul cu 38 de persoane, cel de 4 săptămâni nu a arătat diferențe față de placebo, iar cel de 12 săptămâni, cu 3,6 g de fruct liofilizat pe zi, a scăzut glicemia à jeun și indicele HOMA-IR față de placebo.¹⁹

Pe baza studiilor de până acum nu se poate spune că momordica controlează glicemia și nici că poate înlocui tratamentul prescris de medic. Studiile au fost scurte, mici și cu preparate foarte diferite, de la pulbere de fruct la extracte.^{11, 14}

Colesterol, greutate și ficat

O metaanaliză din 2024, cu 8 studii și 423 de persoane, a găsit scăderi mici ale colesterolului total, de 9,7 mg/dl, și ale trigliceridelor, de 10,2 mg/dl, dar nu și ale colesterolului LDL sau HDL; studiile au durat sub trei luni.²⁰ Metaanaliza din 2024 cu 9 studii nu a găsit diferențe semnificative față de placebo la colesterol, greutate, indicele de masă corporală sau tensiune.¹¹ Pentru ficat, o recenzie din 2026 concluzionează că momordica nu poate fi recomandată de rutină, din cauza lipsei studiilor pe oameni și a datelor despre doze și siguranță.²¹

În laborator și la animale

La animale, sucul și extractele din momordica au scăzut glicemia în mai multe experimente. În celule musculare și grase, opt triterpenoide de tip cucurbitan au făcut ca transportorul de glucoză GLUT4 să ajungă la suprafața celulei, printr-un mecanism care trece prin enzima AMPK; unul dintre ele, momordicozida T, a scăzut glicemia și la șoareci cu rezistență la insulină, hrăniți cu multă grăsime.⁷ Dozele de la animale sunt mult mai mari decât cele din studiile pe oameni: între 150 și 600 mg de extract uscat pe kilogram și pe zi.¹¹

Rezultatele de laborator și de la animale nu arată ce se întâmplă la un om care bea un ceai sau ia capsule.

Precauții și siguranță

În studiile clinice, de cel mult 16 săptămâni, nu s-au raportat efecte adverse grave; cele mai frecvente au fost durerile de cap și tulburările digestive, iar 6 g de pulpă pe zi au provocat mai multă diaree și flatulență decât placebo.¹¹ Sintezele de siguranță și rapoartele de caz descriu însă riscuri care merită cunoscute:^{7, 22}

• Medicamentele pentru diabet: momordica poate avea efect aditiv cu medicamentele care scad glicemia, deci poate provoca hipoglicemie.²² Hipoglicemia, adică o glicemie prea mică, este frecventă la persoanele cu diabet care iau insulină sau alte medicamente, iar forma severă poate duce la leșin, comă sau deces.²³ Cine ia insulină sau alte medicamente pentru diabet nu începe momordica fără acordul medicului. Semnele hipoglicemiei sunt tremurul, transpirația, neliniștea, confuzia, amețeala și foamea; dacă apar, vorbește cu medicul.²³
• Alte medicamente: o recenzie din 2026 notează că planta ar putea interacționa cu medicamentele prelucrate de enzima CYP3A4. Cine ia zilnic medicamente întreabă medicul sau farmacistul.²¹
• Copiii: au fost raportate comă hipoglicemică și convulsii la copii, printre ei doi copii de 3 și 4 ani, după un ceai din frunze și tulpini băut înainte de masă.^{7, 22} Preparatele cu momordica nu se recomandă copiilor.
• Sarcina și alăptarea: nu se recomandă.²¹ Sucul proaspăt de fruct a provocat sângerări uterine la femele gestante de șobolan și de iepure, iar sucul din frunze a scăzut fertilitatea la femelele de șoarece; patru din cele șase triterpenoide testate au avut activitate asupra receptorilor de estrogen, în laborator.⁷ În medicina tradițională din India, fructele au fost folosite și pentru efectul abortiv.²¹ Autorul unei sinteze din 2022 concluzionează că preparatele din momordica trebuie evitate în sarcină.⁷
• Deficitul de G6PD și semințele: deficitul de G6PD este o boală genetică în care un defect al unei enzime face ca globulele roșii să se distrugă prea devreme.²⁴ Vicina din semințe poate provoca la acești oameni favism, adică o anemie cu distrugerea globulelor roșii.^{1, 7} Sintezele descriu și un sindrom asemănător favismului după momordica.²² Cei cu deficit de G6PD evită preparatele care pot conține semințe.
• Semințele și coaja: o lectină ușor toxică a fost descrisă în semințe și în coaja fructului. În laborator, un extract brut din semințe a ucis jumătate dintre embrionii de pește-zebră la 50 µg/ml, iar cel din fruct nu a ucis embrioni nici la 200 µg/ml.⁷
• Fertilitatea: la șobolani și la câini, extractele din semințe și din fruct au redus formarea spermatozoizilor. Datele provin din experimente pe animale.⁷
• Ficatul: o recenzie din 2026 spune că nu poate fi exclus un efect toxic asupra ficatului, din cauza dovezilor insuficiente.²¹ În patru studii, enzimele ficatului (ALT și AST) și creatinina nu au diferit semnificativ față de placebo, dar intervalele de încredere erau largi.¹¹
• Doza: în studii s-au folosit între 2 și 6 g de fruct pe zi sau extract echivalent cu 9 g de fruct.¹¹ Pentru momordica nu există o doză recomandată de o autoritate europeană, iar conținutul suplimentelor din comerț diferă mult de la un produs la altul.^{7, 12}

Dacă ai diabet sau iei medicamente zilnic, vorbește cu medicul înainte de orice produs cu momordica.

Ce spune legea

Momordica nu figurează pe nicio listă din Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii și nr. 401/2005 al ministrului sănătății: nici pe Lista nr. 1, a plantelor periculoase pentru consumul uman, nici pe Lista nr. 3. Pentru plantele care nu sunt pe Lista nr. 3, ordinul cere o notificare prealabilă, cu datele despre toxicitate, la Institutul de Bioresurse Alimentare, înainte ca un supliment alimentar predozat, cum sunt capsulele, să fie vândut.⁶

O altă cucurbitacee, colocynth (Citrullus colocynthis), cunoscută în engleză și ca bitter cucumber, este pe Lista nr. 1 și nu poate fi vândută ca produs prelucrat sau ca supliment alimentar.^{5, 6} Nu trebuie confundată cu momordica.

Uniunea Europeană nu a aprobat nicio mențiune de sănătate pentru momordica: lista din Regulamentul (UE) nr. 432/2012 nu o cuprinde.¹³ Ceaiurile, siropurile și suplimentele alimentare sunt alimente, iar informațiile de pe ele nu pot atribui proprietăți de prevenire, de tratament sau de vindecare a unei boli.¹⁰

Momordica de-a lungul timpului

Momordica are o tradiție veche în medicina populară din mai multe țări. O sinteză din 2022 notează că are o istorie lungă în medicina tradițională, unde a fost folosită ca stomahic, laxativ sau antihelmintic și, mai ales, pentru diabet și complicațiile lui. În medicina tradițională chineză se folosește din cele mai vechi timpuri pentru glicemia mare și primele semne de diabet.⁷ În India, fructele au fost folosite tradițional pentru diabet, psoriazis și râie, pentru efectul abortiv și antihelmintic, și frecvent pentru icter.²¹

Numele științific datează de la Linné, care a descris specia în 1753.² Planșele de mai jos vin din două cărți: Flora de Filipinas, a lui Francisco Manuel Blanco, în ediția mare din 1880-1883, și Illustratio systematis sexualis Linnaeani, cu planșe după John Miller, din 1789.

Astăzi momordica se vinde în multe țări ca supliment alimentar, sub formă de capsule, tablete sau extracte, iar în bucătăria asiatică fructul se mănâncă în continuare ca legumă.⁷

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu momordica

Până aici ai citit despre momordica. De aici încolo, despre produsele noastre. Ceaiurile, siropurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. Pentru momordica nu există monografie europeană, deci nici doză europeană; dozele de mai jos sunt cele de pe etichetele noastre.¹² Dacă ai diabet și iei medicamente, vorbește cu medicul înainte de orice produs cu momordica.

Capsule Momordica - Castravete Amar

• Extract fermentat și atomizat din fructe de momordica (Momordica charantia), 150 mg pe capsulă, pe suport de dextrină rezistentă; capsule vegetale
• Pe etichetă, pentru adulți: 3-6 capsule pe zi, câte 1-2 de trei ori pe zi, după mesele principale; cură de 30 de zile, cu pauză de 10 zile
• Pentru momordica nu există monografie europeană, deci nici doză europeană

36,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Ceaiul și siropul cu momordica

Ceaiurile noastre sunt din fructe de momordica, cu extract de stevia, iar siropul conține extract de momordica, suc de lămâie și stevia. Pentru niciuna dintre aceste forme nu există monografie europeană.¹²

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Castravete Amar (Momordica) vrac

11,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Ceai Castravete Amar (Momordica charantia) cu Stevia doze

11,99 lei

Adaugă în coș

Adăugați la lista de dorințe

Sirop Momordica cu îndulcitor natural din Stevia Rebaudiana 500ml

21,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește, pe etichetă	De reținut
Capsule Momordica (castravete amar)	3-6 capsule pe zi, câte 1-2 de trei ori pe zi, după mesele principale; cură de 30 de zile, cu pauză de 10 zile	Extract fermentat, 150 mg pe capsulă
Ceai Castravete Amar (Momordica), vrac	1-2 lingurițe pentru o cană, 10 minute la infuzat; 3 căni pe zi, în cure de 6 săptămâni	Fructe feliate și uscate, cu extract de stevia; 50 g
Ceai Castravete Amar (Momordica charantia) cu Stevia, la plic	1-2 pliculețe pentru o cană, 10 minute la infuzat; 3 căni pe zi, în cure de 6 săptămâni	20 de pliculețe, cu extract de stevia
Sirop Momordica cu stevia, 500 ml	O parte sirop la trei părți de apă sau de ceai	70% extract de momordica, suc de lămâie și stevia

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru momordica nu există doze recomandate de o autoritate europeană.¹²

Întrebări frecvente

Referințe

1. dexonline.ro, articolele „momordică”, „momortică”, „cucurbitacee”, „castravete”, „castravete-sălbatic”, „plesnitoare”, „aril”, „favism”, „castravete amar” și „pepene amar”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul limbii române (DLR), Dicționarul de arhaisme și regionalisme, Dicționarul dendrofloricol, dicționarul lui Șăineanu și Dicționarul de sinonime.
2. Lu A., Jeffrey C. Momordica Linnaeus și Momordica charantia Linnaeus, în Flora of China Editorial Committee (ed.), Flora of China, vol. 19, Science Press și Missouri Botanical Garden Press, 2011, efloras.org.
3. Flora of North America Editorial Committee. Momordica Linnaeus, în Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
4. Flora of North America Editorial Committee. Momordica charantia Linnaeus și Momordica charantia subsp. charantia, în Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
5. Flora of North America Editorial Committee. Citrullus colocynthis (Linnaeus) Schrader și genurile Ecballium și Cucumis, în Flora of North America North of Mexico, vol. 6, Oxford University Press, 2015, efloras.org.
6. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
7. Çiçek S.S. Momordica charantia L.: Diabetes-Related Bioactivities, Quality Control, and Safety Considerations. Frontiers in Pharmacology, 2022, 13:904643.
8. GBIF Secretariat. Momordica charantia L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat pe 30 septembrie 2026.
9. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. FoodData Central, SR Legacy: Balsam-pear (bitter gourd), pods, raw, FDC ID 168393, fdc.nal.usda.gov, consultat pe 30 septembrie 2026.
10. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, art. 7 alin. (3) și anexa XIII. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011.
11. Laczkó-Zöld E., Csupor-Löffler B., Kolcsár E.B. și colab. The metabolic effect of Momordica charantia cannot be determined based on the available clinical evidence: a systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. Frontiers in Nutrition, 2023, 10:1200801.
12. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor din plante evaluate sau aflate în evaluare la Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), ema.europa.eu, generată pe 23 septembrie 2026.
13. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
14. Ooi C.P., Yassin Z., Hamid T.A. Momordica charantia for type 2 diabetes mellitus. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2012, 8:CD007845.
15. Peter E.L., Kasali F.M., Deyno S. și colab. Momordica charantia L. lowers elevated glycaemia in type 2 diabetes mellitus patients: systematic review and meta-analysis. Journal of Ethnopharmacology, 2019, 231:311-324.
16. Fuangchan A., Sonthisombat P., Seubnukarn T. și colab. Hypoglycemic effect of bitter melon compared with metformin in newly diagnosed type 2 diabetes patients. Journal of Ethnopharmacology, 2011, 134(2):422-428.
17. Kim S.K., Jung J., Jung J.H., Yoon N., Kang S.S., Roh G.S., Hahm J.R. Hypoglycemic efficacy and safety of Momordica charantia (bitter melon) in patients with type 2 diabetes mellitus. Complementary Therapies in Medicine, 2020, 52:102524.
18. Guarneiri L.L., Wilcox M.L., Kuan C.M., Maki K.C. Investigation of the influence of a bitter melon product on indicators of cardiometabolic health in adults with prediabetes. Journal of the American Nutrition Association, 2025, 44(4):306-314.
19. Mes J.J., van den Belt M., van der Haar S. și colab. Bitter gourd (Momordica charantia L.) supplementation for twelve weeks improves biomarkers of glucose homeostasis in a prediabetic population. Journal of Ethnopharmacology, 2025, 347:119756.
20. Amini M.R., Rasaei N., Jalalzadeh M., Pourreza S., Hekmatdoost A. The effects of bitter melon (Momordica charantia) on lipid profile: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Phytotherapy Research, 2024, 38(12):5949-5961.
21. Gunduz D.A., Balaban Y., Caliskan U.K. A traditional herbal remedy in liver diseases: Momordica charantia L. (kudret narı/bitter melon). Hepatology Forum, 2026, 7(2):154-162.
22. Basch E., Gabardi S., Ulbricht C. Bitter melon (Momordica charantia): a review of efficacy and safety. American Journal of Health-System Pharmacy, 2003, 60(4):356-359.
23. MedlinePlus, National Library of Medicine. Hypoglycemia, medlineplus.gov, ultima actualizare 17 aprilie 2023.
24. MedlinePlus Genetics, National Library of Medicine. Glucose-6-phosphate dehydrogenase deficiency, medlineplus.gov.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru momordica nu există recunoaștere europeană, iar dovezile din studii sunt insuficiente. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli. Cine are diabet sau ia medicamente trebuie să vorbească cu medicul înainte de a folosi preparate cu momordica.