Plop negru (Populus nigra): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Plopul negru (Populus nigra) e un arbore înalt de lunci și de maluri de râu, cu scoarță închisă, adânc brăzdată, și cu muguri lipicioși, cu miros balsamic. Albinele adună rășina mugurilor pentru propolis. Mugurii se folosesc de multă vreme în unguente, iar Comisia E germană le-a dedicat în 1990 o monografie pentru preparate pe piele. Agenția Europeană a Medicamentului nu are o monografie pentru ei. Mai jos afli cum îl recunoști, când înflorește, de unde vine puful, prin ce se deosebește de plopul piramidal și de cel alb, ce conțin mugurii, ce spun studiile și cui nu i se potrivesc.

Ce este plopul negru

Plopul negru e un arbore mare, cu frunze căzătoare, din familia Salicaceae, familia sălciilor. Genul Populus are circa 30 de specii, răspândite mai ales în emisfera nordică, în locuri umede.¹ Plopul negru crește în luncile multor râuri din Europa și din Siberia.²

Numele românesc vine din latinescul popular *ploppus.³ Din plopul negru se folosesc mugurii, despre care afli mai jos.⁴

Din magazinul Hypericum: Ceai Muguri Plop vrac.

Cum arată plopul negru

Plopul negru e un arbore înalt, de 30 m, uneori până la 40 m, cu trunchi gros, de până la 2 m în diametru, și cu coroană largă.^{5, 6, 7} Scoarța e închisă la culoare, de la cenușie la aproape neagră, și se brăzdează adânc cu vârsta. Lujerii tineri sunt gălbui.^{5, 6} Mugurii sunt mari, lipicioși și cu miros slab de balsam.^{7, 5}

Cum îl recunoști

• Scoarța: închisă la culoare, de la cenușie la aproape neagră, cu brazde adânci la copacii bătrâni.^{5, 6}
• Mugurii: conici sau ovoizi, de circa 2 cm lungime și 5-8 mm grosime, cu vârful ascuțit și ușor curbat, galben-bruni, acoperiți de rășină lipicioasă.^{7, 5}
• Frunzele: în formă de romb, de romb-ovat sau de triunghi, lungi de 5-10 cm și late de 4-8 cm, cu margine zimțată fin și cu vârf lung. Pețiolul e turtit lateral și la fel de lung ca frunza sau mai lung.⁵
• Amenții: cei masculi au 5-6 cm și antere roșii-purpurii; cei cu fructe au 5-10 cm.⁵
• Fructul: o capsulă ovoidă de 5-7 mm, care se deschide în două valve și eliberează semințe cu puf alb.^{5, 3}

Unde crește plopul negru

Plopul negru are o arie foarte largă: din Europa și din nordul Africii până în Asia Centrală și de Vest. Spre nord ajunge cam la paralela de 64°, iar spre est, până în Kazahstan și în China.² Crește în lunci, pe soluri aluvionare, la lumină, și nu suportă nici seceta, nici umbra.^{2, 6} Printre vecinii lui obișnuiți din luncă sunt plopul alb, sălciile, aninii, arțarii și ulmii.⁶

La noi, plopul negru crește spontan în lunci și în depresiuni și se plantează de-a lungul șoselelor.³ O sinteză scrisă de cercetători din Timișoara notează că plopii cresc la noi pe pajiști umede și în depresiuni, dar și la câmpie.⁷

Omul l-a dus și în alte părți ale lumii. În America de Nord, de exemplu, plopul negru e o specie introdusă și cultivată.¹

Când înflorește plopul

Plopul negru înflorește primăvara devreme, cu 1-3 săptămâni înainte să apară frunzele, de obicei în martie-aprilie în Europa temperată. Florile sunt grupate în amenți atârnători, iar vântul le duce polenul.²

Arborii sunt separați pe sexe: unii sunt masculi, alții femeli. Încep să înflorească la 10-15 ani.² Amenții masculi sunt roșii-purpurii, cu polen, iar cei femeli sunt verzui.^{5, 6} Fructele se coc în timp ce frunzele cresc, iar semințele cu puf sunt purtate de vânt.^{6, 3}

Puful nu e polen: vine din fructele arborilor femeli, care se coc mai târziu, în timp ce frunzele cresc. Semințele lor au un smoc de perișori albi, mătăsoși, care le poartă pe vânt.^{3, 2} Polenul, în schimb, vine din amenții masculi, și poate provoca alergie respiratorie. În 2021, cercetători din Iran au descris la plopul negru un alergen din polen, numit Pop n 2, o profilină. A fost cea mai reactivă proteină din extractul de polen, în serurile a 20 de pacienți alergici.⁸

Plop negru, plop piramidal sau plop alb?

Mulți caută pe internet doar „plop”, iar la noi cresc mai mulți plopi. În lunci și pe dealuri se întâlnesc, spontan, plopul alb, plopul tremurător și plopul negru. În parcuri și în grădini se plantează plopul piramidal, iar în plantațiile forestiere, plopul canadian, un hibrid.³ Plopul piramidal nu e o specie aparte: e o varietate a plopului negru.^{3, 5}

Surse: Flora of China; dexonline, Dicționarul dendrofloricol; EUFORGEN.^{5, 3, 2}

Pe lângă plopul piramidal, la noi se mai văd trei plopi.

Surse: dexonline, Dicționarul enciclopedic, Dicționarul dendrofloricol și Micul dicționar academic; European Atlas of Forest Tree Species; Flora of North America.^{3, 6, 1}

Cel mai sigur semn al plopului alb e puful argintiu de pe dosul frunzelor. Frunzele plopului negru sunt verzi pe ambele fețe.^{3, 5}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește în primul rând plop negru. Dicționarele mai trec, ca nume rare sau regionale, plop adevărat, plop algerian, plop de luncă, plop de pădure și plopotaș.³ Cuvântul „plută” e și el un nume regional al plopului negru, dar se dă și altor plopi, mai ales celui piramidal, așa că nu duce de la sine la plopul negru.³

Surse: dexonline, pentru română; GBIF, pentru celelalte limbi.^{3, 9}

Ce parte se folosește

Se folosesc mugurii de frunze, nedeschiși și uscați. Monografia Comisiei E îi definește așa și se referă la mai multe specii de plop, nu numai la plopul negru.⁴ Mugurii uscați se numesc în latină Populi gemma sau Populi gemmae, iar în germană, Pappelknospen.^{4, 10}

• Cum arată mugurii: mari, de circa 2 cm, conici, cu vârful ascuțit și ușor curbat, galben-bruni. Au 4-8 solzi ovali, lipiți între ei de rășină, care îi face lucioși și le dă un miros balsamic slab.⁷
• Alte părți: în tradiție s-au folosit și scoarța, și frunzele plopului, dar monografia Comisiei E se referă doar la muguri.^{7, 4}
• Forme: monografia descrie preparate semisolide, aplicate pe piele, cu 20-30% muguri. În tradiție, mugurii s-au folosit și ca tinctură, infuzie sau pulbere.^{4, 7}

7 lucruri surprinzătoare despre plopul negru

1. E unul dintre cei mai amenințați arbori din Europa. După ghidul EUFORGEN, cauzele sunt regularizarea râurilor, transformarea luncilor în terenuri agricole și în orașe, înlocuirea lui cu plopi hibrizi, care cresc mai repede, și încrucișarea cu soiurile cultivate. Atlasul european îl socotește aproape dispărut în mare parte din vestul Europei.^{2, 6}
2. Poate trăi sute de ani. Un arbore matur trăiește 100 de ani, uneori 300-400, iar după ghidul EUFORGEN unii depășesc 400.^{6, 2}
3. Plopul piramidal e tot plop negru. E o varietate cultivată, cu coroană îngustă, în care arborii femeli lipsesc sau sunt foarte rari, așa că nu prea face puf.^{5, 3, 2}
4. Puful vine doar de la arborii femeli. Plopii au arbori masculi și arbori femeli. Semințele celor femeli au un smoc de perișori albi, mătăsoși, care le poartă pe vânt.^{2, 3}
5. Aproape două treimi din soiurile de plop cultivate coboară din el. Plopul negru, singur sau prin hibrizi, se află în arborele genealogic al 63% dintre soiurile cultivate. Plopul canadian, de pildă, vine din încrucișarea lui cu un plop nord-american.^{2, 6}
6. Albinele își aleg rășina. Din rășinile mugurilor a șapte specii de arbori, doar cele ale plopului negru, plopului tremurător și ale unei specii de mesteacăn s-au regăsit în propolisul din șapte țări europene.¹¹
7. Mugurii se folosesc mai ales în veterinărie. După Enciclopedia Altmeyer, unguentul din muguri de plop se folosește de mult la cai, iar în medicina umană foarte rar.¹⁰

Ce conțin mugurii de plop

Mugurii sunt acoperiți de o rășină lipicioasă. Conțin în primul rând compuși fenolici, adică glicozide fenolice, flavonoide și acizi fenolici, și terpene, din care e făcut uleiul esențial.^{7, 10} Numărul compușilor găsiți depinde de studiu: într-unul din Serbia s-au identificat peste 75 de compuși fenolici, iar în uleiul esențial al unor muguri din Croația, peste 48 de compuși.⁷

Surse: Kis și colab., 2020; Altmeyers Enzyklopädie, 2025; Dudonné și colab., 2011; Stanciu și colab., 2023.^{7, 10, 12, 13}

Cifrele descriu extracte și macerate făcute în laborator, nu un ceai sau un unguent anume. Cât din fiecare substanță ajunge într-o ceașcă de ceai nu e măsurat în sursele de mai sus.

Plopul negru și propolisul

Propolisul e un produs al albinelor, făcut din rășinile adunate de pe plante și folosit în stup. În Europa, rășina vine de pe mugurii unor copaci, iar plopul negru e printre cei mai folosiți.^{11, 7}

Din șapte specii de arbori ale căror rășini au fost comparate cu propolisul din șapte țări europene, doar plopul negru, plopul tremurător și o specie de mesteacăn au lăsat urme clare în el. Autorii văd aici un semn că albinele aleg rășina.¹¹

Legătura are și o parte mai puțin plăcută: alergiile. Esterii acidului cafeic din rășina mugurilor de plop sunt alergenii tipici ai propolisului.¹⁴ Dintre 26 de substanțe testate pe cobai, 19 se găsesc atât în propolis, cât și în rășina mugurilor de plop, iar 14 dintre ele se găsesc și în balsamul de Peru.¹⁵ La 27 de pacienți testați cu 18 componente ale propolisului, patru esteri ai acidului cafeic din rășina mugurilor de plop au dat reacții puternice la 20 dintre ei.¹⁴

Substanțele comune fac ușor de înțeles de ce monografia Comisiei E contraindică mugurii de plop celor sensibili la propolis sau la balsam de Peru.^{4, 15} Cine e alergic la propolis sau la balsam de Peru nu folosește muguri de plop.

Ce spun studiile

Mugurii de plop negru au fost studiați mai ales în laborator. O sinteză din 2020, scrisă de cercetători din Timișoara, strânge studii făcute pe extracte, în eprubetă și pe animale, și le atribuie efecte antioxidante, antiinflamatoare, antibacteriene și antifungice. Nu citează niciun studiu clinic.⁷ O căutare în PubMed, în octombrie 2026, nu a găsit studii clinice cu muguri de plop.

Surse: Kommission E, 1990; Agenția Europeană a Medicamentului, lista din 2026; Okińczyc și colab., 2024.^{4, 16, 17}

În laborator

Într-un extract apos de muguri, acizii cafeic și p-cumaric, 3,5% din substanța uscată, au dat cam jumătate din activitatea antioxidantă măsurată în eprubetă. Același extract a modificat, pe celule de piele umană îmbătrânite în cultură, gene legate de apărarea antioxidantă, de inflamație și de reînnoirea celulelor. Autorii spun că rezultatele ar putea fi folosite în produse cosmetice și în suplimente.¹²

Extractul din muguri de Populus nigra, ca și anumite flavanone din muguri, a scăzut, în celule de gingie umană stimulate cu nanoparticule de argint, eliberarea a două substanțe ale inflamației, interleukina 6 și interleukina 1β.¹⁸

Trei macerate hidroalcoolice din muguri de plop negru recoltați în Dobrogea au avut mulți compuși fenolici și o activitate antioxidantă de 496-1.200 mg echivalent acid galic la 100 g substanță uscată. În eprubetă, ele au oprit stafilococii și enterococii, cu zone de inhibiție de 8,2-10 mm.¹³

În 2024, extracte din 27 de probe de muguri, de la specii și hibrizi diferiți de plop, au fost comparate în eprubetă. Cele mai multe au oprit bacteriile Gram-pozitive și ciupercile, iar cele mai active au fost cele din Populus trichocarpa și dintr-un hibrid al ei. Rezultatele diferă deci mult de la o specie la alta.¹⁷

Pe oameni

În sursele citate aici, singurele date de la oameni privesc alergia: testele pe piele la pacienți alergici la propolis și analiza serurilor a 20 de pacienți alergici la polen.^{15, 14, 8} Pentru boli de rinichi, de căi urinare sau de articulații, nici Agenția Europeană a Medicamentului, nici Comisia E nu au recunoscut mugurii de plop, iar rezultatele de laborator nu arată ce se întâmplă în organism.

Mugurii de plop nu tratează bolile și nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic.

Precauții și siguranță

Monografia Comisiei E notează doar reacții alergice ocazionale ale pielii și nu cunoaște interacțiuni cu alte medicamente. Ea se referă însă la preparate aplicate pe piele, nu la ceai sau la tinctură, și nu spune nimic despre copii, sarcină și alăptare.⁴

• Alergia: mugurii de plop nu se folosesc la cei sensibili la muguri de plop, la propolis, la balsam de Peru sau la salicilați, de exemplu la aspirină.^{4, 10}
• Reacțiile pielii: rar pot apărea reacții alergice. La mâncărime, roșeață sau vezicule, preparatul se oprește.⁴
• Salicilații: mugurii conțin compuși înrudiți cu acidul salicilic. Autorii sintezei din 2020 extind la ei precauțiile cunoscute pentru salicilați: să nu se asocieze cu alte preparate cu salicilați, cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, la care crește riscul de toxicitate, sau cu anticoagulante cumarinice, la care crește riscul de sângerare, și să nu se folosească în sarcină și alăptare. Aceste precauții vin din regulile pentru salicilați, nu din studii făcute cu muguri de plop.⁷
• Dozele mari: aceiași autori scriu că dozele mari de preparate cu muguri de plop pot da probleme digestive și țiuit în urechi.⁷
• Copiii, sarcina și alăptarea: monografia nu spune nimic despre ele. Dacă ești în sarcină, alăptezi sau vrei să dai preparatul unui copil, întreabă mai întâi medicul.⁴
• Semnele de alarmă: rănile care nu se vindecă, arsurile întinse, sângerările și durerile care persistă cer consult medical.

Ce spune legea

Plopul negru nu are monografie a Agenției Europene a Medicamentului. Mugurii nu apar în lista substanțelor vegetale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), consultată pe 23 septembrie 2026. Enciclopedia Altmeyer notează, în versiunea actualizată la 1 septembrie 2025, că nici HMPC, nici ESCOP, cooperativa științifică europeană pentru fitoterapie, nu i-au evaluat.^{16, 10} Scoarța de salcie, din aceeași familie, are monografie europeană.¹⁹

Germania are o monografie a Comisiei E, publicată în Bundesanzeiger nr. 22a, pe 1 februarie 1990. Comisia E a fost comisia de experți în fitoterapie de pe lângă fostul Oficiu Federal de Sănătate. Monografia se referă la preparate semisolide, aplicate pe piele, cu 20-30% muguri, pentru leziuni superficiale ale pielii, hemoroizi externi, degerături și arsuri solare.^{4, 10} Monografia nu recunoaște folosirea internă, ca ceai sau tinctură.

Uniunea Europeană nu a autorizat nicio mențiune de sănătate pentru plopul negru.²⁰

În România, plopul (genul Populus) e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.²¹

Plopul negru de-a lungul timpului

Numele latin, Populus, înseamnă „popor”. Se spune că, în vechime, plopii se plantau în jurul locurilor de adunare publică, dar botaniștii socotesc nesigure explicațiile despre originea numelui.^{7, 1}

În Europa, mugurii de plop apar pentru prima dată într-o carte de plante a lui John Gerard, din 1597, într-un unguent despre care scria că ajută la inflamații. Unguentum populeum, „unguentul de plop”, e socotit cea mai veche preparare din muguri de plop și se folosește, după autorii sintezei din 2020, și azi.⁷

Medicina populară românească îl cunoaște și ea. O sinteză a plantelor folosite pentru copii la noi, între anii 1860 și 1970, trece mugurii de plop, de la mai mulți plopi, printre care și cel negru, în băi pentru slăbiciune.²²

Lemnul a avut și el o viață lungă. E moale, cu textură fină, destul de rezistent la foc și la șocuri, și s-a folosit la saboți, căruțe, mobilă și podele în fața șemineelor. Azi se folosește mai ales pentru celuloză și hârtie.⁶ La noi, scoarța se folosea și la tăbăcitul pieilor.³

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu plop negru

Până aici ai citit despre plopul negru. De aici încolo, despre produsul nostru. Mugurii de plop nu au monografie europeană, iar monografia Comisiei E din 1990 se referă la preparate semisolide, aplicate pe piele, nu la ceai.^{4, 16} Ceaiurile și suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli.

Ceai Muguri Plop

• 100% muguri de plop negru (Populus nigra), uscați și mărunțiți
• Vrac, 40 g
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac, strecurat; 2-3 căni pe zi
• Nu există o doză recunoscută pentru ceaiul din muguri de plop⁴

11,41 lei Prețul inițial a fost: 11,41 lei.7,99 leiPrețul curent este: 7,99 lei.Economisești 3,42 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Ceai Muguri Plop, vrac	1-2 lingurițe la 200 ml de apă clocotită, câteva minute sub capac, strecurat; 2-3 căni pe zi	Fără monografie europeană; nu se potrivește celor alergici la muguri de plop, propolis, balsam de Peru sau salicilați

Modul de folosire este cel de pe eticheta produsului. Eticheta descrie și folosirea externă a infuziei, în spălături sau comprese, dar monografia Comisiei E se referă la preparate semisolide, nu la ceai. Dacă apar mâncărime, roșeață sau vezicule, produsul se oprește.⁴

Întrebări frecvente

Referințe

1. Eckenwalder J.E. Populus Linnaeus, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 7, Oxford University Press, 2010, efloras.org.
2. Vanden Broeck A. EUFORGEN Technical guidelines for genetic conservation and use for European black poplar (Populus nigra). International Plant Genetic Resources Institute, Roma, 2003.
3. dexonline.ro, articolele „plop”, „plop-negru”, „plop-alb”, „plop-tremurător”, „plută” și „plopotaș”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a, 2010), Dicționarul enciclopedic (Editura Enciclopedică, 1993-2009), Dicționarul dendrofloricol (Milea Preda, 1989), Dicționarul etimologic român (Ciorănescu, 1958-1966), dicționarele lui Scriban și Șăineanu, NODEX și dicționarele de sinonime.
4. Kommission E, Bundesgesundheitsamt. Monographie Populi gemma (Pappelknospen), Bundesanzeiger nr. 22a, 1 februarie 1990. Traducerea în engleză: Poplar bud (Populi gemma), în Blumenthal M. și colab. (ed.), The Complete German Commission E Monographs: Therapeutic Guide to Herbal Medicines, American Botanical Council, Austin, 1998.
5. Fang C., Zhao S., Skvortsov A.K. Populus nigra Linnaeus și P. nigra var. italica (Moench) Koehne, în Flora of China, vol. 4, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 1999, efloras.org.
6. de Rigo D., Enescu C.M., Houston Durrant T., Caudullo G. Populus nigra in Europe: distribution, habitat, usage and threats, în San-Miguel-Ayanz J., de Rigo D., Caudullo G., Houston Durrant T., Mauri A. (ed.), European Atlas of Forest Tree Species, Publications Office of the European Union, Luxemburg, 2016, p. e0182a4.
7. Kis B., Avram S., Pavel I.Z., Lombrea A., Buda V., Dehelean C.A., Soica C., Yerer M.B., Bojin F., Folescu R., Danciu C. Recent advances regarding the phytochemical and therapeutic uses of Populus nigra L. buds. Plants (Basel), 2020, 9(11):1464.
8. Shams M.H., Assarehzadegan M.A., Eskandari N. și colab. Molecular and immunochemical characterization of Pop n 2: a new allergen of Populus nigra pollen. Clinical and Experimental Allergy, 2021, 51(12):1613-1623.
9. GBIF Secretariat. Populus nigra L., GBIF Backbone Taxonomy, nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
10. Altmeyer P., Bacharach-Buhles M. Populi gemmae. Altmeyers Enzyklopädie, Fachbereich Phytotherapie, actualizat la 1 septembrie 2025, altmeyers.org.
11. Isidorov V.A., Bakier S., Pirożnikow E., Zambrzycka M., Swiecicka I. Selective behaviour of honeybees in acquiring European propolis plant precursors. Journal of Chemical Ecology, 2016, 42(6):475-485.
12. Dudonné S., Poupard P., Coutière P., Woillez M., Richard T., Mérillon J.M., Vitrac X. Phenolic composition and antioxidant properties of poplar bud (Populus nigra) extract: individual antioxidant contribution of phenolics and transcriptional effect on skin aging. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2011, 59(9):4527-4536.
13. Stanciu G., Aonofriesei F., Lupsor S., Oancea E., Mititelu M. Chemical composition, antioxidant activity, and antibacterial activity of black poplar buds’ hydroalcoholic macerates from Dobrogea area. Molecules, 2023, 28(13):4920.
14. Hausen B.M. Evaluation of the main contact allergens in propolis (1995 to 2005). Dermatitis, 2005, 16(3):127-129.
15. Hausen B.M., Evers P., Stüwe H.T., König W.A., Wollenweber E. Propolis allergy (IV). Studies with further sensitizers from propolis and constituents common to propolis, poplar buds and balsam of Peru. Contact Dermatitis, 1992, 26(1):34-44.
16. European Medicines Agency. Herbal medicines for human use, lista substanțelor vegetale evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), extrasă de pe ema.europa.eu pe 23 septembrie 2026.
17. Okińczyc P., Widelski J., Nowak K., Radwan S., Włodarczyk M., Kuś P.M., Susniak K., Korona-Głowniak I. Phytochemical profiles and antimicrobial activity of selected Populus spp. bud extracts. Molecules, 2024, 29(2):437.
18. Pobłocka-Olech L., Inkielewicz-Stepniak I., Krauze-Baranowska M. Anti-inflammatory and antioxidative effects of the buds from different species of Populus in human gingival fibroblast cells: role of bioflavanones. Phytomedicine, 2019, 56:1-9.
19. European Medicines Agency, Committee on Herbal Medicinal Products. European Union herbal monograph on Salix [various species including S. purpurea L., S. daphnoides Vill., S. fragilis L.], cortex, revizia 1, EMA/HMPC/80630/2016, publicată pe 7 iulie 2017.
20. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
21. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.
22. Petran M., Dragoș D., Gilca M. Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s-1970s). Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 2020, 16:15.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ești alergic la propolis, la balsam de Peru sau la aspirină ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi muguri de plop.