Sfeclă roșie (Beta vulgaris): beneficii, proprietăți și mod de folosire

Sfecla roșie (Beta vulgaris) e o legumă-rădăcină din familia Amaranthaceae, cu frunze lucioase și cu o rădăcină cărnoasă, roșie-violetă. Face parte din aceeași specie ca sfecla de zahăr, sfecla furajeră și mangoldul, dar e o altă formă cultivată. Din rădăcină se face și suc, studiat mai ales pentru nitratul din el, în legătură cu tensiunea arterială și cu efortul fizic. Agenția Europeană a Medicamentului nu are monografie pentru ea. Mai jos afli cum o recunoști, prin ce se deosebește de sfecla de zahăr și de mangold, ce conține, ce spun studiile, de ce poate colora urina în roșu și cum se folosește siropul nostru.

Ce este sfecla roșie

Sfecla roșie e o plantă bienală din familia Amaranthaceae, numită în cărțile mai vechi Chenopodiaceae. Are rădăcina îngroșată și cărnoasă, iar la înflorire dă o tulpină dreaptă, ramificată spre vârf, înaltă de 60-120 cm, rar până la 200 cm.^{1, 2}

Sfecla roșie nu e o specie aparte. E o formă cultivată a speciei Beta vulgaris, ca sfecla de zahăr, sfecla furajeră și mangoldul. Flora of China spune că specia e foarte variabilă și are multe subspecii, varietăți și forme.³ Flora of North America adaugă că selecția făcută de oameni, de-a lungul timpului, a dat forme cultivate cu aspecte foarte diferite.¹

Genul Beta are circa 6 specii, în Eurasia, iar cea mai cunoscută e Beta vulgaris, mai ales prin subspecia vulgaris, adică sfecla cultivată.¹ Numele genului nu are o etimologie sigură: Flora of North America notează că ar putea veni de la un nume celtic pentru „rădăcină roșie”.¹ Cuvântul românesc, sfeclă, vine din slavă.⁴

Din magazinul Hypericum: Sirop Sfeclă Roșie cu îndulcitor natural Stevia Rebaudiana 500ml.

Cum arată sfecla roșie

Sfecla roșie se recunoaște după rădăcina îngroșată, cărnoasă, roșie-violetă, și după frunzele cu nervuri roșii-violete.³ Frunzele sunt mari și lucioase.^{3, 4}

Cum o recunoști

• Rădăcina: îngroșată, cărnoasă, rotundă sau alungită. La soiurile obișnuite e roșie-violetă, dar există și soiuri cu rădăcina albă sau galbenă.^{3, 1}
• Frunzele de la bază: au codița lungă cât o treime până la o jumătate din limb. Limbul e lat-lanceolat până la cordat, lung de 10-20 cm, rar până la 27 cm, în Flora of North America, și de 20-30 cm în Flora of China. Nervura mijlocie e de obicei pronunțată, iar frunza e puțin cărnoasă.^{1, 3}
• Tulpina: dreaptă, ramificată spre vârf, de 60-120 cm, rar până la 200 cm.¹
• Florile: mici, în inflorescențe cu 2-8 flori, cu învelișul în formă de urnă, cu segmente de 3-5 mm lungime. Înfloresc primăvara și vara.¹
• Fructele și semințele: fructele sunt achene de 3-5 mm, câte 5-11 într-un ciorchine, iar semințele au 1,5-2 mm.¹

De unde vine și unde crește

Specia e originară din nordul Africii, sud-vestul Asiei și Europa și se cultivă pe scară largă.³ Forma ei sălbatică, sfecla de mare (Beta vulgaris subsp. maritima), e o plantă anuală până la perenă, cu rădăcini brune, fibroase, care nu sunt cărnoase. Crește pe locuri nisipoase și umede, lângă țărm, și pe terenuri părăsite, și e considerată de obicei strămoșul formelor cultivate.¹

Sfecla cultivată crește și pe soluri alcaline și rezistă la secetă, de aceea e o cultură prețioasă pe terenurile mai slabe.¹

La noi, dicționarele o descriu ca plantă legumicolă, cultivată pentru rădăcina cărnoasă, folosită în alimentație.⁴ Cea mai veche atestare din Micul dicționar academic e din 1773.⁴

Sfeclă roșie, sfeclă de zahăr sau mangold?

Sfecla roșie, sfecla de zahăr, sfecla furajeră și mangoldul sunt forme ale aceleiași specii, alese de oameni, în timp, pentru scopuri diferite.^{3, 1} Se deosebesc mai ales după rădăcină și după partea care se folosește.

Surse: Flora of China; dexonline (DEX ’09, Dicționarul enciclopedic, Micul dicționar academic, Dicționarul gastronomic explicativ).^{3, 4}

Numele botanice ale acestor forme diferă de la o carte la alta. Flora of China le trece ca varietăți ale speciei Beta vulgaris: var. vulgaris, cu rădăcina roșie-violetă, var. altissima, cu rădăcina albă, var. lutea, cu rădăcina galbenă-portocalie, și var. cicla, cu rădăcina ramificată, de mangold.³ Dicționarul enciclopedic folosește alte nume, de exemplu var. conditiva pentru sfecla roșie și var. crassa pentru cea furajeră.⁴

Rădăcina de sfeclă de zahăr are 14-22% zahăr și se prelucrează în industria zahărului și a alcoolului. Rădăcina de sfeclă roșie crudă are 6,76 g de zaharuri la 100 g și se mănâncă.^{4, 5}

Denumiri populare și nume în alte limbi

În română, planta se numește sfeclă, un cuvânt venit din slavă, pe care Dicționarul etimologic român îl leagă și de greaca medievală.⁴ Pentru forma cu rădăcină roșie, dicționarele dau numele sfeclă roșie, sfeclă de masă și sfeclă de borș, iar în unele regiuni pangea, burac, burgundă, gogoneț sau nap.⁴ Pangea vine din turcă, de la pancar, și se folosea mai ales în Moldova. Buracul vine din ucraineană și se spune în Maramureș, Bihor și Satu Mare.⁴

Surse: dexonline, pentru română, maghiară și rusă; GBIF, pentru celelalte limbi.^{4, 2}

Ce parte se folosește

Se folosește mai ales rădăcina. Dicționarul enciclopedic notează că sfecla roșie se folosește mult în alimentație și în industria conservelor.⁴

• Rădăcina, ca aliment: 100 g de rădăcină crudă au 43 kcal.⁵
• Sucul: în studiile din sinteza din 2024 despre tensiune, sucul de sfeclă a furnizat între 200 și 800 mg de nitrat pe zi.⁶
• Extractul apos: e forma din siropul nostru. Pentru sfecla roșie nu există o monografie europeană care să stabilească o doză.⁷
• Pigmentul: betanina, pigmentul roșu al sfeclei, se extrage și se folosește drept colorant alimentar, cu numele E 162.⁸

7 lucruri surprinzătoare despre sfeclă

1. Betaina și-a luat numele de la sfeclă. Cuvântul vine din franceză, bétaïne, de la latinescul beta, „sfeclă”, iar substanța există în plante, mai ales în sfeclă.⁴
2. Sfecla roșie, sfecla de zahăr și mangoldul sunt aceeași specie. Flora of China le trece ca varietăți ale speciei Beta vulgaris, iar Flora of North America pune sub aceeași subspecie mangoldul, sfecla furajeră și sfecla de zahăr, cu rădăcini roșii-închis, albe sau galbene.^{3, 1}
3. Strămoșul ei crește pe țărm. Sfecla de mare, forma sălbatică, crește pe locuri nisipoase și umede, lângă coastă, și e considerată de obicei strămoșul formelor cultivate.¹
4. Aristotel pomenea frunzele roșii de sfeclă. Flora of North America notează că el amintea folosirea lor în jurul anului 350 î.Hr., adică acum aproape 2.400 de ani.¹
5. Poate colora urina în roșu. Se spune că la 10-14% dintre oameni urina devine roz sau roșie după sfeclă. Pigmenții se numesc betacianine, de aceea termenul medical corect e betacianurie.^{9, 10}
6. Rădăcina poate fi grea de câteva kilograme. Scriban notează că rădăcina sfeclei e uneori grea de câteva chilograme.⁴
7. Sucul de sfeclă e studiat de puțin timp. Cele 16 studii dintr-o sinteză din 2013 s-au făcut între 2006 și 2012 și au durat de la 2 ore la 15 zile.¹¹

Ce conține sfecla roșie

Sfecla roșie crudă e în cea mai mare parte apă. Restul sunt glucide, fibre, potasiu, folat și pigmenții numiți betalaine.^{5, 8}

Surse: USDA FoodData Central, „Beets, raw”, 2019; Clifford și colab., 2015, pentru betanină; dexonline, pentru sfecla de zahăr.^{5, 8, 4}

Cifrele descriu rădăcina crudă, nu sucul, siropul sau o capsulă anume.⁵

Nitrat, betalaine și betaină

Trei substanțe revin des când se vorbește despre sfeclă. Se confundă ușor, deși nu sunt același lucru.

• Nitratul: o sare a acidului azotic, prezentă în rădăcină și, în concentrații mari, în sucul ei. După ce e consumat, nitratul poate fi transformat în organism în oxid nitric, o moleculă cu efect de dilatare a vaselor de sânge. De aici vine interesul pentru tensiune și pentru efort.¹²
• Betalainele: pigmenții sfeclei. Betacianinele sunt roșii-violete, iar betaxantinele galbene-portocalii. Cea mai bogat reprezentată e betanina, cu 300-600 mg pe kg de rădăcină.⁸ După 300 ml de suc, în urină s-au regăsit doar 0,5-0,9% din betacianinele băute, în 12 ore.⁸
• Betaina: nu e un pigment. E un derivat trimetilat al glicocolului, adică al glicinei, o substanță din plante și animale, cu numele luat de la sfeclă.⁴ Rădăcina crudă de sfeclă roșie are 129 mg de betaină la 100 g, după o singură analiză.⁵

Pe o etichetă, „sfeclă roșie” și „sfeclă de zahăr” nu sunt același ingredient, chiar dacă planta e din aceeași specie, așa că verifică ce scrie în compoziție. Pentru betaină există o mențiune de sănătate permisă în Uniunea Europeană, descrisă mai jos, la capitolul despre lege.¹³

Ce spun studiile

Sfecla roșie a fost studiată mai ales ca suc, pentru nitratul din el. Studiile sunt în general scurte și cu puțini participanți, iar efectele găsite sunt mici.

Surse: Siervo și colab., 2013; McMahon și colab., 2017; Watts și colab., 1993; Regulamentul (UE) nr. 432/2012.^{11, 14, 9, 13}

Tensiunea arterială

O sinteză din 2013 a adunat 16 studii randomizate, toate cu design încrucișat, în care aceiași oameni primesc pe rând sucul sau placebo. Au participat 254 de oameni, între 7 și 30 pe studiu, iar intervențiile au durat de la 2 ore la 15 zile. Nitratul anorganic și sucul de sfeclă au fost asociate cu o scădere a tensiunii sistolice de 4,4 mmHg (interval de încredere 95%: de la -5,9 la -2,8; P < 0,001) și cu una a tensiunii diastolice de 1,1 mmHg (de la -2,2 la 0,1; P = 0,06). Autorii spun că rezultatele trebuie verificate în studii pe termen lung și la oameni cu risc cardiovascular mai mare.¹¹

O a doua sinteză, din 2024, s-a oprit la adulții cu hipertensiune, adică tensiune măsurată la cabinet de cel puțin 140/90 mmHg. A adunat 11 studii, cu 349 de pacienți. Sucul de sfeclă a scăzut tensiunea sistolică de la cabinet cu 5,31 mmHg față de placebo (interval de încredere 95%: de la -7,46 la -3,16), dar nu a avut efect semnificativ asupra tensiunii diastolice sau asupra celei măsurate timp de 24 de ore. Dozele au fost de 200-800 mg de nitrat pe zi. Autorii consideră încrederea în dovezi scăzută și cer prudență în interpretare.⁶

Sucul de sfeclă nu tratează hipertensiunea și nu înlocuiește tratamentul prescris de medic.

Efortul fizic

O sinteză din 2017 a analizat 47 de studii, cu 76 de teste, în care adulți sănătoși au primit nitrat, din suc de sfeclă sau din alte surse, ori placebo. În ansamblu, efectul a fost neglijabil și nesemnificativ statistic. La testele de timp până la epuizare, efectul a fost mic spre moderat (0,33; interval de încredere 95%: 0,15-0,50), iar la probele pe cronometru nitratul e mai puțin probabil să ajute. Autorii cer studii noi care să arate ce doze și ce persoane au cel mai mult de câștigat.¹⁴

O trecere în revistă a 15 meta-analize, publicată în 2025, a găsit efecte mici ale sucului de sfeclă: mărimea efectului a fost de 0,08 pentru forța musculară și de 0,16 pentru consumul maxim de oxigen la adulții sănătoși, ambele socotite neglijabile, și de 0,25 pentru timpul până la epuizare, socotit mic. Autorii concluzionează că nitratul în doze de 8,3-16,4 mmol, adică 515-1.017 mg pe zi, poate îmbunătăți performanța, dar îmbunătățirea măsurată la această doză a fost neglijabilă (0,14).¹⁵

În laborator

În eprubetă și pe animale, betalainele din sfeclă, mai ales betanina, au avut efecte antioxidante și antiinflamatoare.⁸ Rezultatele de laborator nu arată însă ce se întâmplă la oameni.

Precauții și siguranță

Sfecla roșie e un aliment obișnuit, dar câteva lucruri merită știute, mai ales dacă bei suc concentrat sau iei sirop ori extracte.

• Urina colorată: pigmenții sfeclei, betacianinele, pot colora urina în roz sau roșu. Se spune că se întâmplă la 10-14% dintre oameni, mai des la cei cu deficit de fier sau cu boli de malabsorbție.^{9, 10} Dacă urina e roșie și nu ai mâncat sfeclă, sau dacă rămâne roșie după ce ai oprit sfecla, mergi la medic.
• Oxalații: sfecla e printre alimentele cu mulți oxalați. Într-o analiză din 1980, conținutul ei de oxalat a fost de cinci ori mai mare decât se știa până atunci, iar într-un studiu pe nouă adulți sănătoși, care a urmărit oxalatul din urină, a fost socotită aliment cu risc ridicat, împreună cu ciocolata, arahidele, rubarba și spanacul.^{16, 17} Cine a avut pietre la rinichi întreabă medicul înainte să bea zilnic suc de sfeclă.
• Tensiunea: sucul de sfeclă a scăzut tensiunea sistolică în studii. Dacă ai tensiune mică sau iei medicamente pentru tensiune, întreabă medicul sau farmacistul înainte să bei zilnic suc de sfeclă.^{11, 6}
• Nitrații: sucul de sfeclă poate depăși ușor doza zilnică acceptabilă de nitrați. Autorii unei sinteze din 2021 explică de ce contează: peste această doză, nitratul stimulează formarea în organism a compușilor N-nitrozo, o clasă de substanțe despre care autorii scriu că e cunoscută ca fiind cancerigenă și că poate avea și alte efecte nedorite. Tot ei notează că datele despre efectele negative ale sucului sunt mai puține decât cele despre efectele bune.¹²
• Sarcina, alăptarea, copiii: pentru sfecla roșie nu există monografie europeană, deci nu există o evaluare a Agenției Europene a Medicamentului pentru sarcină, alăptare sau copii.⁷ Pe pagina siropului nostru scrie că nu se recomandă în sarcină și alăptare și că nu se dă copiilor sub 3 ani.
• Siropul: pe pagina produsului scrie „fără zahăr adăugat”, dar rădăcina de sfeclă are în mod natural zaharuri, 6,76 g la 100 g în rădăcina crudă.⁵ Cine ține dietă pentru diabet întreabă medicul sau farmacistul. Cine e sensibil la un ingredient al siropului nu îl folosește.

Cine are pietre la rinichi, tensiune mică sau urmează un tratament întreabă medicul înainte să folosească suc, sirop sau extract de sfeclă.

Ce spune legea

Sfecla roșie nu are monografie europeană: în lista substanțelor din plante evaluate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentului nu apare genul Beta.⁷ Regulamentul (UE) nr. 432/2012, care enumeră mențiunile de sănătate permise, nu cuprinde nicio mențiune pentru sfeclă sau pentru nitratul din ea.¹³

Singura mențiune apropiată e cea pentru betaină: „betaina contribuie la metabolismul normal al homocisteinei”. Se poate folosi doar pentru alimente care conțin cel puțin 500 mg de betaină pe porție, cu informația că efectul se obține la un consum zilnic de 1,5 g de betaină și cu avertismentul că un consum zilnic de peste 4 g poate crește semnificativ colesterolul din sânge.¹³ Rădăcina crudă de sfeclă roșie are 129 mg de betaină la 100 g, după o singură analiză.⁵

În România, Beta vulgaris e pe Lista nr. 3 din Ordinul nr. 244/2005, a plantelor care se notifică atunci când sunt vândute în forme dozate, precum capsulele. Nu e pe lista plantelor periculoase.¹⁸

Sfecla de-a lungul timpului

Sfecla cultivată pornește de la o plantă de țărm. Forma ei sălbatică, sfecla de mare, e considerată de obicei strămoșul formelor cultivate.¹ În jurul anului 350 î.Hr., Aristotel amintea folosirea frunzelor roșii de sfeclă.¹

În limba română, cuvântul sfeclă e notat din 1773, iar regional s-au folosit și nume venite din turcă, pangea, și din ucraineană, burac.⁴ Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș notează că în medicina populară din nord buracul se folosea pentru anemii, tuberculoză, hipertensiune și viroze.⁴ Sunt folosiri populare, fără dovezi că sfecla tratează aceste boli.

Interesul științific pentru sucul de sfeclă e recent: studiile din sinteza din 2013 s-au făcut între 2006 și 2012.¹¹

Din magazinul Hypericum

Produse Hypericum cu sfeclă

Până aici ai citit despre sfecla roșie. De aici încolo, despre produsele noastre. Pentru sfecla roșie nu există monografie europeană, iar în lista mențiunilor de sănătate permise nu apare sfecla.^{7, 13} Suplimentele alimentare sunt alimente: nu tratează și nu previn boli. În sirop se folosește un extract apos din rădăcină.

Sirop Sfeclă Roșie

• Extract apos din sfeclă roșie (Beta vulgaris), minimum 70%, îndulcit cu stevia (10%); conține și apă, gumă acacia, acid citric și benzoat de sodiu, ca și conservant
• Flacon de 500 ml
• Pe etichetă: 1-2 lingurițe (5-10 ml) de trei ori pe zi, dizolvate în 100 ml de apă sau ceai; se agită înainte de folosire
• Pentru sfecla roșie nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană⁷

18,99 leiÎn stoc, expediere în 24 de ore

Adaugă în coșAdăugat în coșVezi produsul

Tot cu sfeclă: betaină din sfeclă de zahăr

Liver Forte e un ceai instant cu extracte din cinci plante: măceș, armurariu, anghinare, păpădie și sfeclă. Sfecla din el e sfeclă de zahăr, folosită ca sursă de betaină, 5% din extract, nu sfeclă roșie. Pentru amestecuri nu există o monografie europeană.

Adăugați la lista de dorințe

Liver Forte

27,99 lei

Adaugă în coș

Cum se folosesc

Produs	Cum se folosește	De reținut
Sirop Sfeclă Roșie cu stevia, 500 ml	1-2 lingurițe (5-10 ml) de trei ori pe zi, dizolvate în 100 ml de apă sau ceai; se agită înainte de folosire	Nu în sarcină și alăptare, nu sub 3 ani; după deschidere, la frigider; fără zahăr adăugat, dar rădăcina de sfeclă are zaharuri naturale
Liver Forte, ceai instant, 70 g	1 linguriță la 200 ml de apă clocotită, 15 minute acoperit; se bea în cursul zilei	Sfeclă de zahăr, ca sursă de betaină; extracte din 5 plante

Modul de folosire este cel de pe etichetele produselor. Pentru sfecla roșie nu există o doză stabilită în Uniunea Europeană. Cine are pietre la rinichi sau tensiune mică, ori ia medicamente pentru tensiune, întreabă întâi medicul.⁷

Întrebări frecvente

Referințe

1. Shultz L.M. Beta Linnaeus, inclusiv Beta vulgaris Linnaeus și subspeciile vulgaris și maritima, în Flora of North America Editorial Committee (ed.), Flora of North America North of Mexico, vol. 4, p. 258-267, Oxford University Press, 2003, efloras.org.
2. GBIF Secretariat. Beta vulgaris L., GBIF Backbone Taxonomy, familie și nume comune, gbif.org, consultat în octombrie 2026.
3. Zhu G., Mosyakin S.L., Clemants S.E. Beta vulgaris Linnaeus, în Wu Z.Y., Raven P.H. (ed.), Flora of China, vol. 5, p. 354, Science Press, Beijing, și Missouri Botanical Garden Press, St. Louis, 2003, efloras.org.
4. dexonline.ro, articolele „sfeclă”, „pangea”, „burac”, „mangold” și „betaină”, după DEX ’09, Micul dicționar academic (ed. a II-a), Dicționarul etimologic român (DER), Dicționarul enciclopedic (DE), Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș (DRAM), Dicționarul enciclopedic ilustrat (CADE), dicționarele lui Scriban și Șăineanu, DOOM 3, Dicționarul gastronomic explicativ (DGE), Dicționarul de sinonime și DEXI.
5. U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. Beets, raw, FoodData Central, SR Legacy, FDC ID 169145, actualizat în aprilie 2019, fdc.nal.usda.gov.
6. Grönroos R., Eggertsen R., Bernhardsson S., Praetorius Björk M. Effects of beetroot juice on blood pressure in hypertension according to European Society of Hypertension Guidelines: a systematic review and meta-analysis. Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases, 2024, 34(10):2240-2256.
7. European Medicines Agency. Herbal medicines, lista monografiilor europene de plante medicinale, ema.europa.eu, exportată pe 23 septembrie 2026; nu conține genul Beta.
8. Clifford T., Howatson G., West D.J., Stevenson E.J. The potential benefits of red beetroot supplementation in health and disease. Nutrients, 2015, 7(4):2801-2822.
9. Watts A.R., Lennard M.S., Mason S.L., Tucker G.T., Woods H.F. Beeturia and the biological fate of beetroot pigments. Pharmacogenetics, 1993, 3(6):302-311.
10. Sauder H.M., Rout P. Beeturia. În: StatPearls, StatPearls Publishing, Treasure Island (FL), 2023.
11. Siervo M., Lara J., Ogbonmwan I., Mathers J.C. Inorganic nitrate and beetroot juice supplementation reduces blood pressure in adults: a systematic review and meta-analysis. The Journal of Nutrition, 2013, 143(6):818-826.
12. Zamani H., de Joode M.E.J.R., Hossein I.J. și colab. The benefits and risks of beetroot juice consumption: a systematic review. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 2021, 61(5):788-804.
13. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 25 mai 2012.
14. McMahon N.F., Leveritt M.D., Pavey T.G. The effect of dietary nitrate supplementation on endurance exercise performance in healthy adults: a systematic review and meta-analysis. Sports Medicine, 2017, 47(4):735-756.
15. Tian C., Jiang Q., Han M., Guo L., Huang R., Zhao L., Mao S. Effects of beetroot juice on physical performance in professional athletes and healthy individuals: an umbrella review. Nutrients, 2025, 17(12):1958.
16. Kasidas G.P., Rose G.A. Oxalate content of some common foods: determination by an enzymatic method. Journal of Human Nutrition, 1980, 34(4):255-266.
17. Finch A.M., Kasidas G.P., Rose G.A. Urine composition in normal subjects after oral ingestion of oxalate-rich foods. Clinical Science, 1981, 60(4):411-418.
18. Ordinul nr. 244/2005 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și nr. 401/2005 al ministrului sănătății privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate. Monitorul Oficial nr. 456 din 30 mai 2005.

Informațiile de pe această pagină au caracter documentar și nu înlocuiesc consultul medical. Plantele medicinale și suplimentele alimentare nu tratează și nu previn boli și nu înlocuiesc tratamentul prescris. Dacă ai tensiune mică sau iei medicamente pentru tensiune, ai pietre la rinichi ori urmezi un tratament, discută cu medicul înainte de a folosi suc, sirop sau extract de sfeclă roșie.